Vi se pregateste o noua lege ! Misto,... nu-i asa ?

[MuskMd]

tare asta cu bonusul .... fain RNP aveti acolo

[rapace]

Daca proiectul de lege va fi aprobat,asistam la cea mai mare umilita fata de pescarii sportivi.



PROIECT LEGE PESCUIT

PROIECT
PARLAMENTUL ROMANIEI
CAMERA DEPUTATILOR SENATUL
LEGE privind pescuitul si acvacultura
CAPITOLULI DISPOZITH GENERALE
Art. 1. – (1) Prezenta lege reglementeaza cadrul general pentru protectia, conservarea, administrarea si exploatarea resurselor acvatice vii si pentru desfasurarea activitafilor de acvacultura, procesare si comercializare a produselor otyinute din pescuit si acvacultura, cand aceste activity se realizeaza:
a) pe teritoriul Romaniei;
b) in apele de sub jurisdicfia nationals a Romaniei, de catre nave de pescuit sub pavilion romanesc sau sub pavilionul altor state;
c) in apele altor state sau in marea libera de catre nave sub pavilion romanesc.
(2) Reglementarea cadrului general prevazut la alin. (1) se realizeaza prin dispozitii distincte privind:
a) organizarea si administrarea sectorului pescaresc;
b) protectia, conservarea si exploatarea resurselor acvatice vii;
c) politica structurala;
d) administrarea capacitatii flotei de pescuit;
e) acvacultura;
f) privatizarea in domeniul pescaresc;
g) procesarea produselor objinute din pescuit si acvacultura; h) organizarea pietei produselor pescaresti;
i) cercetarea stiintifica in domeniul pescaresc;
j) controlul si respectarea legislajiei in domeniu;
k) relatiile internajionale;
1) raspunderi si sancfiuni.
Art. 2. – (1) Obiectivele generale ale prezentei legi sunt:
a) cresterea aportului resurselor acvatice vii in hrana populatiei, pentru asigurarea unei alimentatii sanatoase, in conformitate cu standardele de calitate ale U.E;
b) realizarea unei exploatari echilibrate si responsabile a resurselor acvatice vii din bazinele piscicole naturale, cu garantarea conservarii acestor resurse si a ecosistemelor acvatice care le genereaza;
c) promovarea conceptului de armonizare a intereselor producatorilor cu cele de exploatare durabila a resurselor acvatice vii;
d) promovarea unui sistem flexibil si eficient de administrare a resurselor acvatice vii.
(2) Obiectivele specifice ale prezentei legi sunt:
a) conservarea resurselor acvatice vii, prin reglementari distincte in domeniul pescuitului;
b) dezvoltarea activitajii de acvacultura, pentru marirea ofertei de produse pescaresti si reducerea presiunii prin pescuit asupra resurselor acvatice vii;
c) valorificarea superioara a genofondului unor specii cu valoare economica ridicata;
1

d) dezvoltarea activitatii de pescuit marin;
e) dezvoltarea sistemelor de producfie, procesare si comercializare, pentru marirea gradului de utilizare a acestora si cresterea valorii adaugate a produselor obtinute din pescuit si acvacultura;
f) imbunatajirea conditiilor de realizare a activitafilor de pescuit si acvacultura, precum si a nivelului de trai al producatorilor si al comunitajilor pescaresti;
g) perfecjionarea pregatirii profesionale a personalului din domeniul pescaresc;
h) stimularea asocierii pescarilor in forme asociative cu reprezentare la nivel local, national si
international; i) stimularea comerfului responsabil, care sa contribuie la conservarea resurselor acvatice vii; j) imbunatafirea calita|ii produselor pescaresti, transparent pietei si informarea consumatorului; k) stimularea si dezvoltarea cercetarii stiintifice in domeniul pescaresc. 1) privatizarea in domeniul pescaresc
Art. 3. In sensul prezentei legi se stabilesc urmatoarele defmitii:
a) acvacultura – ansamblu de procedee si tehnici de reproducere si/sau crestere a organismelor acvatice, vegetale sau animale, destinate consumului uman sau animal, popularii sau industrializarii;
b) administrator – persoana juridica de interes public, careia statul ii incredinfeaza administrarea resursei acvatice vii;
c) amenajare piscicold – unitate de baza a acvaculturii, reprezentata de:
I. helesteu – bazin piscicol realizat in sapatura sau umplutura, inconjurat total sau partial de diguri, dotat cu construet hidrotehnice si instalafii de alimentare, retinere si evacuare a apei; II. iaz – bazin piscicol realizat prin bararea unei vai cu un baraj, prevazut cu instalatii hidrotehnice pentru rejinerea si deversarea/evacuarea apei;
III. stafie de reproducere artiflciald – amenajare destinata incubarii icrelor, obtinerii alevinilor, cresterii acestora si dezvoltarii puietului de peste;
IV. vivierdflotabild – instalatie plutitoare, alcatuita dintr-un cadru poliedric cu pereti din plasa, destinata cresterii pestilor sau altor vietuitoare acvatice;
V. alte instalatii destinate acvaculturii.
d) ape continentale – apele situate pe teritoriul Romaniei cu exceptia apelor marine;
e) ape marine – apele marine aflate sub suveranitatea sau jurisdictia Romaniei, asa cum sunt definite in legislafia nafionala in domeniu si in tratatele si conventiile internationale la care Romania este parte;
f) asociafie de pescari profesionisti – persoana juridica romana, constituita in conditiile legii, care are in obiectul de activitate organizarea si practicarea, de catre membrii acesteia, a pescuitului comercial durabil;
g) asociafie de pescari recreativ/sportivi – persoana juridica romana, constituita in conditiile legii, care are in obiectul de activitate organizarea si practicarea, de catre membrii acesteia, a pescuitului in scop recreativ/sportiv, afiliata pentru reprezentare la asociatia, uniunea sau federafia nationals de utilitate publica, membra a Confederatiei Internationale de Pescuit Sportiv;
h) braconaj piscicol – activitate infractionala care consta in practicarea ilegala a pescuitului in
habitatele piscicole naturale cu incalcarea prevederilor prezentei legi; i) capacitate de pescuit – tonajul unei nave exprimate in GT si puterea acesteia exprimate in KW,
iar pentru anumite tipuri de activitafi de pescuit, suma si/sau dimensiunea echipamentului de
pescuit al unei nave; j) captura – cantitatea de peste sau alte vietuitoare acvatice pescuite sau recoltate din bazinele
piscicole naturale, marine sau continentale, exprimata in kilograme sau in numar de exemplare; k) captura totala admisibila (TAC) – cantitatea de peste sau alte vietuitoare acvatice, apartinand
unei anumite specii sau grup de specii, exprimata in kilograme sau in numar de exemplare, care
se poate extrage anual din habitatele piscicole naturale, fara a afecta capacitatea de regenerare
naturals a pestelui; 1) centru de prima vdnzare – locate autorizata unde se efectueaza prima vanzare a produselor
obtinute din pescuit sau acvacultura;
2

m)Comitetul Consultativ Nationalpentru Sectorul Pescaresc – organismul de avizare si consultare,
cu autoritate stiintifica in domeniul piscicol, care este format din reprezentanti ai institutiilor
publice si organizatii private cu atributii in domeniul conservarii resursei acvatice vii si a
mediului de viafa al acesteia; n) cota – parte din captura totala admisa din fiecare specie sau grup de specii, care se aloca
persoanelor fizice sau juridice in drept sa desfasoare activity comerciale de pescuit; o) drept de pescuit – dreptul legal de exploatare durabila, prin pescuit, a resursei acvatice vii din
habitatele piscicole naturale, exprimat in capturi sau in efort de pescuit; p) efectivpiscicol – totalitatea populafiilor de organisme apartinand florei si faunei acvatice
existente in habitatele piscicole amenajate; q) efort de pescuit – produsul capacitatii si al activitajii unei nave/ambarcafiuni pescaresti; cand este
vorba de un grup de nave/ambarcatiuni, suma tuturor eforturilor de pescuit al tuturor
navelor/ambarcafiunilor ce apartin grupului; r) exploatare durabila – exploatarea resurselor acvatice vii in limita posibilitatilor de regenerare,
prin metode sau procedee si cu mijloace care sa nu puna in pericol productivitatea si
biodiversitatea ecosistemelor marine si continentale; s) fisierul navelor si ambarcafiunilor de pescuit – documentul in care sunt inregistrate toate navele
si ambarcatiunile de pescuit, cu activitate de pescuit comercial in apele marine sau continentale,
pe categorii, dimensiuni, putere motrica, tip de activitate si tehnica de pescuit, zona de pescuit si
proprietar; t) furt piscicol – activitate infracjionala de sustragere, prin orice mijloace, de efectiv piscicol, din
amenajarile piscicole; u) inspector piscicol – persoana fizica imputernicita pentru a efectua, in conditiile legii, paza
resursei si inspecjia/controlul activitajii de pescuit, acvacultura, procesare si comercializare
peste; v) jurnal de pescuit – registru la bordul navelor/ambarcajiunilor de pescuit in care sunt inregistrate
zilnic datele privind efortul de pescuit si capturile realizate, cu clasificarea lor pe specii; w)nava de pescuit – orice nava sau ambarcajiune echipata pentru pescuit comercial; x) pescar profesionist – persoana fizica atestata, membra a unei asociatii de pescari profesionisti
legal constituita, care practica pescuitul in scop comercial, in baza unui permis eliberat de
asociafia al carui membra este; y) pescar sportiv – persoana fizica atestata, membra a unei asociatii de pescari sportivi legal
constituita, care practica pescuitul recreativ/sportiv in baza unui permis eliberat de asociajia al
carui membra este; aa) pescarie – ansamblul de activitafi care privesc pescuitul, acvacultura, procesarea si
comercializarea pestelui; termenul poate defini si un segment al acestui ansamblu, pentru o
specie sau grup de specii; bb) pescuit – activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din ape marine si continentale cu
respectarea prevederilor prezentei legi; cc) pescuit ilegal – practicarea pescuitului cu incalcarea prevederilor prezentei legi; dd) port de baza – locul de unde nava/ambarcatiunea isi incepe activitatea de pescuit, expediere si
comercializare a capturilor; ee) prima vdnzare – vanzarea care se realizeaza pentru prima data pe teritoriul national si care
stabileste prin documente pretul produsului; ff) procesarea produselor obpnute din pescuit si acvacultura – ansamblul operafiunilor care
modifica caracteristicile fizice sau chimice ale acestor produse, avand drept scop pregStirea lor
pentru comercializare; gg) punct de debarcare – locul autorizat de administrator, unde navele de pescuit in apele marine si
continentale descarca pestele in vederea expedierii spre centrele de prima vanzare; hh) resurse acvatice vii – speciile de peste si alte viefuitoare acvatice apartinand florei si faunei
acvatice din habitatele piscicole naturale, disponibile si accesibile; ii) unelte de pescuit – scule, dispozitive si alte echipamente utilizate la pescuitul in ape marine si
continentale;
3

jj) specie introdusa – orice specie de pesti sau alte vietuitoare acvatice introdusa intentionat sau accidental de om intr-un biotop acvatic diferit de eel al prezentei sale naturale;
kk) zona de pescuit – tronson sau porjiune delimitate intr-un bazin hidrografic continental sau marin.
Art.4. – (1) Sunt considerate habitate piscicole naturale:
a) Dunarea teritoriala, Delta si lunca inundabila a Dunarii;
b) complexul lagunar Razelm-Sinoe si lacurile litorale;
c) paraiele si raurile de munte, colinare, de ses si zonele lor inundabile;
d) barfile si lacurile naturale, lipsite de instalatii hidrotehnice pentru alimentarea, retinerea si evacuarea apei;
e) lacurile de acumulare, cu zonele lor inundabile la viituri;
f) rejeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigatie si hidroenergetice;
g) limita apelor teritoriale si zona economica exclusiva a Marii Negre;
(2) Sunt considerate habitate piscicole amenajate:
a) helesteiele;
b) iazurile cu zonele lor inundabile;
c) vivierele flotabile;
d) stabile de reproducere artificiala;
e) alte instalafii pentru reproducerea si cresterea artificiala a resurselor acvatice.
CAPITOLUL II POLITICA STRUCTURALA, ORGANIZAREA s1ADMINISTRAREA SECTORULUI
PESCARESC
Secfiunea I Politica structuralt
Art. 5. – Politica organizarii sectorului pescaresc se realizeaza prin masuri de:
a) sprijinire a organizajiilor de producatori si a altor forme asociative;
b) construcjie, modernizare si reconversie a navelor de pescuit;
c) adaptare a capacitafii flotei de pescuit la starea resurselor acvatice vii;
d) stabilire si schimbare a porturilor de baza;
e) reglementare a descarcarii si a primei vanzari a produselor pescaresti, indiferent de originea acestora;
f) dezvoltare a invatamantului si cercetarii stiintifice;
g) perfectionare a pregatirii profesionale a personalului care activeaza in sector.
Secfiunea II Organizarea si administrarea sectorului pesc&resc
Art.6. – (1) Responsabilitatea privind stabilirea si implementarea politicilor de conservare si exploatare durabila a resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale, de acvacultura, procesare a produselor pescaresti, organizare a piejei produselor pescaresti si de privatizare in domeniul pescaresc revine autoritatii publice centrale care raspunde de pescuit si acvacultura, printr-un administrator unic al resursei acvatice vii, denumit in cuprinsul prezentei legi administrator”.
(2) Administratorul este institute publica de interes national, cu personalitate juridica si cu finantare bugetara, avand si rolul de autoritate de management a programului operational sectorial in domeniul pescuitului si acvaculturii.
(3) Administratorul poate delega parte din competentele sale Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, pentru habitatele piscicole naturale cuprinse in teritoriul acesteia, si RNP Romsilva pentru habitatele piscicole naturale din apele de munte, institutii denumite in cuprinsul prezentei legi „administratori delegafi”".
4

(4) Partenerii de dialog social, cu care administratorul si administratorii delegafi se consulta pentru realizarea principalelor lor atribujii, sunt patronatele nationale in profil si asociatia, uniunea sau federajia definita la art. 3 lit. g).
(5) Administratorul adopts, cu consultarea partenerilor de dialog social si cu avizul Comitetului Consultativ National pentru Sectorul PescSresc, orice alte masuri necesare, in acord cu dispozifiile legii privind sectorul pescaresc.
Art. 7. – Administratorul gestioneaza, direct sau prin intermediul administratorilor delegaji, bunuri de natura celor prevSzute la art. 136 alin. (3) din Constitute, republicata, precum sj in Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 8. – Administratorul are urmatoarele atributii principale si responsabilitati:
a) elaboreaza Strategia nationals sectoriala si Programul operational pentru pescuit, indicand priorit&Jile si contributiile financiare ale Fondului European pentru Pescuit si altor resurse financiare;
b) aproba metodologia de evaluare a resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale si stabileste cotele anuale admisibile de pescuit;
c) intocmeste si asigura funcfionarea Registrului unitafilor de produce din acvacultura;
d) privatizeaza societSfile comerciale in profil piscicol sj amenajarile piscicole pe care le are in portofoliu, in conformitate cu prevederile legale privind privatizarea, prin negociere directs cu proprietarii activelor sau licitatii publice, dupa caz;
e) concesioneaza exploatarea durabila prin pescuit comercial si pescuit recreativ/sportiv a resursei acvatice vii din habitatele piscicole naturale, in condifiile legii;
f) elaboreaza caietele de sarcini in vederea privatizarii sj/sau concesionarii;
g) elaboreaza proiecte de reglementari privind acvacultura si exploatarea durabila a resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale;
h) asigura masurile de conservare sj regenerare a resurselor acvatice vii din habitatele piscicole
naturale; i) coordoneaza si monitorizeaza privatizarea societatilor comerciale cu profil piscicol sj
concesionarea terenurilor pe care sunt amplasate amenajarile piscicole; j) desfasoara activity de paza, control si inspectie piscicola si raspunde de combaterea
braconajului piscicol; k) intocmeste si asigura funcfionarea Fisierului navelor si ambarcatiunilor de pescuit; 1) colaboreaza cu ministerele si organele de specialitate, cu autoritatile administratiei publice
locale, cu asociatiile de profil si cu alte organisme interne si interna|ionale implicate in
activitatea de pescuit si acvacultura; m) emite avizul de recunoastere pentru organizatiile de producatori din domeniul pescuitului si
acvaculturii, pe baza criteriilor stabilite prin ordin al autoritatii publice centrale care raspunde de
pescuit sj acvacultura; n) organizeaza piata produselor pescaresti; o) organizeaza cursuri de formare profesionala, seminarii, conferinte, dezbateri si consultants
piscicola.
Art. 9. – (1) Organigrama, statul de functii si grila de salarizare ale Administratului se stabilesc prin hotarare de Guvern.
(2) Personalul Administratorului este format din funcfionari publici si personal contractual, salarizat potrivit prevederilor legale.
Art. 10. – Urmarirea respectarii prevederilor prezentei legi, precum si a celorlalte reglementari subsidiare legii, se realizeaza de catre autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura printr-un organ propriu de control specializat.
5

Art. 11. – (1) In scopul fmanjarii programelor de dezvoltare a sectorului pescaresc, inclusiv a programelor de populare sau repopulare, se infiinteaza Fondul pentru Dezvoltarea Sectorului Pescaresc, gestionat de autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura, constituit din contravaloarea avizelor, licentelor si autorizatiilor de pescuit.
(2) Modul de utilizare a Fondului pentru Dezvoltarea Sectorului Pescaresc se stabileste anual prin hotarare a Guvernului.
(3) Autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura sprijina, prin bugetui alocat anual, sectorul pescaresc, in scopul realizarii obiectivelor si atributiilor prevazute in sarcina administratorului.
Art. 12. – (1) Se infiinteaza Comitetul Consultativ National pentru Sectorul Pescaresc, ca organ consultativ al autoritatii publice centrale care raspunde de pescuit si acvacultura, in problemele referitoare la strategic si reglementari subsidiare prezentei legi.
(2) Regulamentul de organizare si funcfionare al Comitetului Consultativ National pentru Sectorul Pescaresc se stabileste prin ordin al autoritatii publice centrale care raspunde de pescuit si acvacultura.
(3) Comitetul Consultativ National pentru Sectorul Pescaresc este compus din 13 membri, care vor desemna prin vot un presedinte, un vicepresedinte si un secretar.
(4) Funcfia de membru al Comitetului Consultativ National pentru Sectorul Pescaresc este onorifica si da dreptul la indemnizafie de transport, cazare si diurna pentru participarea la sedinte.
(5) Autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura asigura secretariatul tehnic si cheltuielile de funcfionare ale Comitetului Consultativ National pentru Sectorul Pescaresc.
(6) Membrii Comitetului Consultativ National pentru Sectorul Pescaresc sunt nominalizafi dintre specialist in domeniu, cate unul din urmatoarele institutii sau organizatii in profil:

a) Autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura;
b) Autoritatea publica centrala care raspunde de protectia mediului;
c) Administratorul resursei acvatice vii;
d) Administrafia Rezervafiei Biosferei Delta Dunarii;
e) RNP Romsilva;
f) Patronatele din domeniul acvaculturii, pescuitului in scop comercial si prelucrarii pestelui;
g) Asociajia, uniunea sau federatia reprezentativa la nivel national si international a pescarilor sportivi, precizata la art.3) Ht.(g);
h) Asociatia, uniunea sau federatia reprezentativa la nivel national a pescarilor profesionisti;
i) Institutii de invafamant superior de profil;
j) Institutii de cercetare stiintifica in profil;
k) Administratia publica.
Art. 13. – Administratorul adopta, cu consultarea Comitetului Consultativ National pentru Sectorul Pescaresc si a entitajilor interesate de la art. 12 alin. (6), orice alte masuri necesare, in acord cu dispozitiile legale privind administrarea/gestionarea eficienta a resursei acvatice vii.
Art. 14. – (1) In cadrul Administratorului se fine Fisjerul navelor si ambarcatiunilor de pescuit, cu un caracter administrativ, in care se mentioneaza toti parametrii tehnici ai navelor si ambarcatiunilor de pescuit, necesari stabilirii efortului de pescuit exercitat de flota.
(2) Autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura, impreuna cu Autoritatea navala, stabileste modul de operare a Fisierului;
(3) Inscrierea in Fisier nu scuteste de la indeplinirea obligatiei de inscriere in Registrul Comertului sau in alte registre publice existente;
(4) In termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura stabileste Regulamentul Fisierului navelor si ambarcafiunilor de pescuit.
6

Art. 15. – (1) In cadrul Administratorului se {ine Registrul unitatilor de productie din acvacultura, cu caracter administrativ, care va cuprinde toate capacitatile de productie.
(2) In registrul prevazut la alin. (1) se vor mentiona date privind proprietarul sau administratorul capacitatii de productie, locatia, date tehnice de constructie si functionare, precum si speciile de viefuitoare acvatice cultivate.
(3) Orice modificare privind schimbarea proprietarului sau administratorului, precum si modificarile privind capacitatea de productie si speciile cultivate, va fi comunicata Administratorului, in vederea reactualizarii registrului si eliberarii unei noi licente de acvacultura, dupa caz.
(4) Unitatile de acvacultura sunt inscrise in Registrul unitatilor de productie si de acvacultura si primesc licen$ de acvacultura, eliberata de Administrator in condijiile stabilite de autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura.
CAPITOLUL III DREPTUL DE PESCUIT SI AUTORIZAREA PESCUITULUI
Art. 16. – Resursa acvatica vie din habitatele piscicole naturale constituie bun public de interes national sau international, dupa caz, si este administrate de stat prin Administrator, in scopul conservarii resursei, biodiversitajii si echilibrului ecologic.
Art. 17. – Dreptul de pescuit durabil in habitatele piscicole naturale, indiferent de forma de proprietate, aparjine statului si se atribuie prin concesionare, de Administrator, pentru pescuit in habitatele piscicole interioare si prin autorizare pentru pescuit in habitatele marine, in conformitate cu prevederile prezentei legi.
Art. 18. (1) – Dreptul de pescuit se atribuie dupa cum urmeaza:
a) in scop comercial, pescarilor profesionisti atestati, organizati in asociatiile de pescari profesionisti legal constituite si recunoscute in conditiile art. 19;
b) in scop recreativ/sportiv, pescarilor sportivi, organizati in asociafiile de pescari sportivi legal constituite si recunoscute in condifiile art. 19;
c) in scop stiinjific, institujiilor de invatemant superior si de cercetare in profil;
(2) Atribuirea dreptului de pescuit se face pentru fiecare zona-de pescuit, cate unui singur beneficiar din fiecare categorie prevazuta la alin. (1), pe baza de contract de concesionare.
Art. 19. – Condifiile de atribuire a dreptului de pescuit se stabilesc de Administrator, pe baza urmatoarelor criterii:
a) experienja in activitatea de pescuit, din punct de vedere al perioadei de activitate, numarului de membri, volumului de capturi si efortului de pescuit;
b) capacitatea de paza, protectie, conservare si exploatare durabila a resursei acvatice vii, din punct de vedere al calitatii personalului angajat, atestat si/sau avizat, dupa caz, pentru desfasurarea activitafii;
c) conditii de eligibilitate tehnica si financiara pentru exploatarea durabila a resursei;
d) caracteristicile tehnico-economice ale capacitafilor proprii;
e) condifiile sociale si de munca.
Art. 20. – (1) Atribuirea dreptului de pescuit se realizeaza de Administrator, pe baza de contracte de concesionare incheiate cu asociafiile de pescari sau de autorizatii emise pentru pescuitul marin, dupa caz.
(2) Pentru derivatiile naturale sau artificiale ale unor cursuri de apa, reprezentate de brate secundare si canale de irigajii sau tranzitare, dreptul de pescuit revine titularului contractului de concesiune a cursului principal de apa.
(3) In cazul in care o apa in regim neamenajat isi schimba albia, ca urmare a unor evenimente naturale sau devieri artificiale, beneficiarul contractului de concesiune are dreptul de
7

pescuit atat in noua albie si vechea albie ramasa, cat si pe luciul de apa ce eventual s-ar forma ca urmare a indiguirilor limitrofe efectuate.
(4) Marirea suprafetei unui luciu de apa in regim natural de scurgere, ca urmare a construcjiei unei acumulari pe cuveta sa, determina extinderea dreptului de pescuit asupra intregii suprafefe; daca luciul de apa exploatat piscicol inunda malurile, posesorul contractului de concesiune este indreptatit sa pescuiasca in perimetrul inundat.
Art. 21 – Licenfa de pescuit este un document netransmisibil, emis de Administrator conform normelor aprobate prin ordin al autoritatii publice centrale care raspunde de pescuit si acvacultura, si confirma capacitatea tehnica a unei nave/ambarcafiuni pentru desfasurarea activitatii de pescuit comercial.
Art. 22. – (1) Autorizatia de pescuit este documentul prin care se atribuie dreptul de pescuit in ape marine a unei nave sau ambarcafiuni licentiate si cuprinde date referitoare la identificarea navei/ambarcajiunii, perioada de valabilitate, locatia de pescuit, efortul de pescuit si cota alocata pe specii.
(2) Autorizatia de pescuit se elibereaza de catre Administrator si in cazul exercitarii activitatii de pescuit in ape ce nu aparjin jurisdictiei sau suveranitatii romane, in conformitate cu prevederile acordurilor internajionale incheiate de Romania.
(3) Un ansamblu de nave/ambarcafiuni cu aceleasi caracteristici, care activeaza in aceeasi zona de pescuit, primeste o singura autorizafie colectiva de pescuit comercial.
(4) Prin excepjie de la prevederile alin. (1) si (3), Administratorul poate elibera autorizatii de pescuit in scop stiin|ific, nominale si netransmisibile, membrilor colectivelor de cercetare, in scopul realizarii temelor proprii de cercetare in profil.
Art. 23. – (1) Pescuitul in scop stiinfific se poate practica justificat prin tematica obiectivelor cercetarii, in orice perioada a anului, ziua sau noaptea, in orice zona, pentru orice specie acvatica, cu utilizarea oricaror metode si echipamente.
(2) Pescuitul in scop stiintific practicat prin metode si cu echipamente interzise de lege se exercita doar in prezenfa personalului desemnat de titularul contractului de concesiune.
(3) In perioadele de prohibitie, pentru capturarea speciilor interzise la pescuit sau a exemplarelor sub dimensiunile legale, autorizatia speciala se emite de autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura, cu avizul autoritatii publice centrale de mediu.
(4) Capturile obfinute in urma pescuitului stiintific se elibereaza in mediul natural, iar cele retinute pentru realizarea obiectivelor cercetarii nu fac obiectul comercializarii.
Art. 24. – Beneficiari ai dreptului de pescuit, pot fi:
a) asociafii de pescari sportivi legal constituite sj recunoscute in condifiile art. 19;
b) asociafii de pescari profesionisti legal constituite si recunoscute in conditiile art. 19;
c) persoane juridice cu profil de activitate in domeniul pescuitului comercial marin;
d) RNP Romsilva pentru resursa acvatica vie din apele de munte;
e) institute, centre si statiuni de cercetare, precum si institutii de invatamant superior in profil.
Art. 25. – (1) Dreptul de pescuit obfinut in baza contractului de concesiune se exercita prin permisul de pescuit individual, emis de titularii dreptului de pescuit, conform modelului aprobat de Administrator.
(2) Permisul de pescuit individual nu da dreptul titularului la folosirea de personal ajutator pentru activitatea de pescuit.
(3) Prin excepjie de la prevederile alin. (1), pescuitul marin si pescuitul in scop stiintific se practica in baza autorizajiei eliberate in acest scop.
Art. 26. – Definatorii permiselor, licensor si autorizajiilor de pescuit au obligatia de a achita contravaloarea formularelor acestora, stabilita de emitent.
8

CAPITOLUL IV PROTECTIA, CONSERVAREA s1 EXPLOATAREA RESURSELOR ACVATICE VH
Secfiunea I Paza resurselor acvatice vii din apele interioare
Art. 27. – Administratorul resurselor acvatice vii si beneficiarii dreptului de pescuit exercita pe zonele de pescuit concesionate, prin personal angajat specializat, atestat si avizat in conformitate cu prevederile legii, paza resurselor acvatice vii, controlul exploatarii acestora, verificarea activitafilor de pescuit, combaterea braconajului piscicol si preintampinarea distrugerii si degradarilor piscicole de orice fel.
Art. 28. – Activitatea de paza, control, verificare, combatere a braconajului sj preintampinarea distrugerilor si a degradarilor de orice fel se efectueaza in baza regulamentelor proprii de paza ale administratorului si concesionarilor dreptului de pescuit.
Art. 29. – Personalul de paza prevazut la art. 27, dotat cu uniforma, insigna si armament de paza, este imputernicit sa sancjioneze contraven|iile si sa constate infractiunile piscicole prevazute de prezenta lege.
Art. 30. – In timpul exercitarii atributiilor de serviciu, personalul de paza este asimilat personalului care indeplineste o funcfie ce implica exercifiul autoritatii publice.
Art. 31. – Unitafile de police, ale Poln;iei de frontiera si ale Jandarmeriei sprijina actiunile de paza a resurselor acvatice vii, potrivit atributiilor ce le revin in temeiul legii.
Secfiunea II Conservarea resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale
Art. 32. – (1) Politica de conservare si exploatare durabila a resurselor acvatice vii din apele marine si continentale se realizeaza prin:
a) reglementarea efortului de pescuit si prin oricare alte masuri impuse de starea resurselor;
b) exploatarea resurselor acvatice vii in limita TAC-lui si a cotelor de pescuit atribuite anual, cu respectarea perioadelor de prohibitie, a zonelor protejate si a zonelor de cnrfare;
c) populari si repopulari;
d) stabilirea sistemelor de control si de inspecfie eficienta a activitatilor de pescuit.
(2) Reglementarea efortului de pescuit se face prin:
a) limitarea numarului navelor/ambarcafiunilor de pescuit in functie de caracteristicile acestora in cadrul efortului de pescuit din ansamblul flotei dintr-o pescarie;
b) limitarea timpului alocat activitajii pescuitului;
c) limitarea numarului de unelte utilizate la pescuit;
d) stabilirea tipurilor si dimensiunilor caracteristice ale uneltelor de pescuit admise;
e) interdicjia temporara a pescuitului.
(3) Reglementarea cotei alocate se face prin limitarea volumului capturilor pentru o
anumita specie sau grupuri de specii pe zone de pescuit, perioade de timp, metode de pescuit,
ambarcajiuni de pescuit sau in baza altor criterii stabilite ulterior de Administrator.
Art. 33. – Administratorul stabileste caracteristicile tehnice si conditiile de folosire ale uneltelor de pescuit, precum si metodele de pescuit comercial, admise in apele marine si continentale, in scopul realizarii unei exploatari durabile in conditiile minimalizarii efectelor adverse asupra ecosistemelor acvatice si a speciilor auxiliare.
(2) Folosirea altor unelte, echipamente sau metode de pescuit in afara celor autorizate este interzisa.
9

(3) In scopul protecfiei investrfiilor, schimbarea echipamentelor de pescuit comercial se va realiza cu preaviz de pana la 2 ani.
Art. 34. – (1) Dimensiunile minime individuale, pe specii, care pot fi capturate din mediul acvatic, sunt prevazute in Anexa 1 la prezenta lege.
(2) Exemplarele cu dimensiunile sub limita minima reglementata, pescuite din bazinele piscicole naturale, nu pot fi rejinute, transportate, transbordate, descarcate sau comercializate, acestea fiind redate mediului acvatic imediat dupa capturarea lor, indiferent de starea acestora.
Art. 35. – (1) Anual, la propunerea Administratorului, prin ordin al autoritatii publice centrale care raspunde de pescuit si acvacultura, se stabilesc perioadele si zonele de prohibitie a pescuitului, precum si zonele de protectie a resurselor acvatice vii.
(2) In zonele de protectie a resursei acvatice vii pot fi incluse zone de reproducere, de hranire si/sau de iernare a unor specii de pesti sj alte viefuitoare acvatice cu valoare economics sj/sau ecologies ridicata ori aflate in pericol.
(3) In zonele de protectie sunt interzise total sau partial activitatile de pescuit, lucrarile hidrotehnice sau activitajile economice care pun in pericol echilibrul ecosistemelor acvatice respective, cu excepjia pescuitului in scop stiinjific sj a masurilor de prevenire a inundafiilor.
(4) Zonele de protectie se aproba de Administrator, la propunerea motivata a beneficiarilor resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale sau a institufiilor de cercetare si de invatemant superior in profil, numai pe baza studiilor stiintifice elaborate in acest sens.
(5) Pentru apele care constituie frontiera de stat, perioadele de prohibitie, regulile de pescuit, precum si zonele de protectie a resurselor acvatice vii se stabilesc in concordanta cu convenjiile internafionale incheiate cu statele riverane.
Secfiunea III Exploatarea resurselor acvatice vii
Art. 36. – Exploatarea durabila a resurselor acvatice din habitatele piscicole naturale se realizeaza prin pescuit comercial, recreativ/sportiv si stiintific, limitat la nivelul capacitatii de regenerare a resursei, determinat prin studii de specialitate.
Art. 37. – Prin pescuit in scop comercial se infelege capturarea pestelui sj a altor animale acvatice de catre pescari profesionisti, prin metode, cu unelte sj in conditiile prezentei legi.
Art. 38. – (1) Prin pescuit in scop recreativ/sportiv se infelege pescuitul efectuat cu undita si/sau cu lanseta, in scop de agrement/performanta, pe baza unui permis nominal eliberat si vizat de asociatiile concesionare, pentru zona de pescuit concesionata, cu respectarea prevederilor legale.
(2) Permisul de pescuit recreativ/sportiv este valabil atat pentru zonele concesionate de asociafia al carei membru este, cat si pentru zonele concesionate de alte asociatii, pe baza de reciprocitate.
(3) Activitatea de pescuit recreativ/sportiv se practica in cadrul fiecarei asociatii in baza regulamentului propriu stabilit in acest sens.
(4) Pescuitul recreativ/sportiv se poate exercita in toate habitatele piscicole naturale, in conformitate cu prevederile prezentei legi, inclusiv in zonele concesionate pentru exercitarea pescuitului in scop comercial;
(5) Concesionarul dreptului de pescuit comercial este obligat sa nu obstrucfioneze practicarea pescuitului recreativ/sportiv pe o latime minima de 30 metri de la mal spre interiorul bazinului.
(6) Pescuitul recreativ/sportiv se poate exercita sj in habitatele piscicole amenajate in tot cursul anului, in conditiile Regulamentului intocmit de proprietarii efectivului piscicol.
Art. 39. – Prin pescuit in scop stiintific se infelege capturarea pestelui si a altor animale acvatice pentru studiul populatiilor, migratiilor si impactului factorilor antropici asupra resurselor
10

acvatice vii, pentru reproducere in vederea refacerii prin repopulari a populatiilor vulnerabile si pentru experimentarea de noi tehnici, tehnologii de reproducere, crestere, metode si unelte de pescuit, de catre institutii de cercetare/invatamant atestate in profil.
Art. 40. – Detinatorii cu orice titlu ai terenurilor riverane bazinelor piscicole naturale, persoane fizice sau juridice, sunt obligati sa permita accesul liber la pescuit pe toata lungimea zonei de pescuit si aplicarea masurilor de protectie, paza si control a fondului piscicol, precum si amplasarea marcajelor si a semnelor indicatoare ale administratorului resurselor acvatice vii.
Art. 41. – Autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura condifioneaza exercitarea pescuitului speciilor protejate, in baza unor autorizari speciale.
Secfiunea IV Monitorizarea activita|ii de pescuit
Art. 42. – Administratorul monitorizeaza activitatea de pescuit prin stabilirea sistemelor de comunicare permanent! cu administratorii delegaji si beneficiarii dreptului de pescuit, pentru cunoasterea starii resurselor si evidenfierii pe baza de documente fiscale a capturilor, respectarii punctelor de debarcare si cerintelor de prima vanzare, a intrarilor si iesirilor din port, stationarii navelor/ambarcatiunilor in zonele de pescuit etc.
Art. 43. – (1) La bordul navelor/ambarcajiunilor trebuie sa existe un jurnal de pescuit in care sunt notate detalii privind activitatea de pescuit, in termenii stabiliti de autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura.
(2) Autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura poate scuti de obligatia de a avea la bord jurnalul de pescuit unele ambarcatiuni nepuntate, la propunerea Administratorului.
Art. 44. – (1) Navele/ambarcatiunile care descarca capturile pe teritoriul national trebuie sa prezinte structurilor teritoriale ale Administratorului, in conditiile stabilite de aceasta, o declaratie de debarcare care va cuprinde cantitatile descarcate pentru fiecare specie, zona de provenienta si alte date stabilite de aceasta.
(2) Navele de pescuit aflate sub pavilion romanesc care descarca produsele pescaresti in afara teritoriului national au obligafia de a comunica datele cuprinse in declaratia de debarcare Administratorului, in conditiile stabilite de aceasta.
Art. 45. – (1) Navele de pescuit aflate sub pavilion romanesc comunica Administratorului, in termenii stabiliti de acesta, date privind transbordarea produselor de pescuit realizate la bord pe alte nave/ambarcatiuni sau pe care le primesc de la alte nave/ambarcatiuni.
(2) Navele apartinand statelor terte vor trebui sa obtina autorizatie de transbordare, in conditiile stabilite de autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura.
Capitolul V ACVACULTURA
Art. 46. – (1) Politica de baza pentru dezvoltarea acvaculturii are in vedere necesitatea realizarii urmatoarelor cerinte:
a) adaptarea productiei la cerintele pietei si diversificarea ofertei de produse pescaresti;
b) valorificarea superioara a potentialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase;
c) imbunatafirea sistemului de comercializare si informarea consumatorilor;
d) asigurarea calitafii produselor din acvacultura si a sanatatii publice;
e) stimularea producatorilor din acvacultura pentru cresterea speciilor acvatice valoroase;
f) stimularea definatorilor de genofond pentru speciile valoroase destinate acvaculturii sau repopularii;
11

g) asigurarea respectarii standardelor CE si interne de igiena si calitate a produselor pescaresti;
h) asigurarea producfiei din acvacultura pentru cazuri de forta majora;
i) masuri pentru construct, modernizarea si reabilitarea amenajarilor piscicole, cu scopul
introducerii si aplicarii de tehnologii moderne de acvacultura; j) privatizarea unitajilor de acvacultura si procesare; k) instruirea producatorilor din acvacultura; 1) protectia mediului; m) dezvoltarea cercetarii; n) reducerea presiunii asupra resursei acvatice vii din habitatele piscicole naturale.
(2) Pentru realizarea politicii de baza privind dezvoltarea acvaculturii se urmareste:
a) modernizarea tehnologiilor de reproducere si crestere a speciilor de pesti si a altor vietuitoare acvatice, corelate cu normele de protectie a mediului;
b) folosirea corespunzatoare si la capacitate a amenajarilor piscicole;
c) incurajarea aplicarii tehnologiilor de reproducere si crestere a speciilor cu valoare economica ridicata si a produselor pescaresti organice;
d) construirea de amenajari si instalatii moderne si eficiente pentru practicarea acvaculturii marine si continentale, in conditiile asigurarii respectarii standardelor CE si standardelor interne de igiena si calitate a produselor pescaresti;
e) asigurarea pe termen lung a locurilor de munca in acvacultura, in special in zonele dependente de pescuit;
f) incurajarea dezvoltarii industriilor adiacente pentru producerea de utilaje, instalatii si furaje specifice, folosite in acvacultura;
g) alte acfiuni pe care necesitatile de dezvoltare a acvaculturii le impun.
Art. 47. – (1) Acvacultura se practica pe baza licen{ei de acvacultura, in habitate piscicole amenajate, in instalatii speciale amplasate pe apa si pe uscat si in viviere flotabile.
(2) Licenja de acvacultura este document netransmisibil, emis de Administrator, conform normelor aprobate prin ordin al autoritatii publice centrale care raspunde de pescuit si acvacultura si confirma capacitatea tehnica a unei amenajari piscicole pentru desfasurarea activitatii de acvacultura.
(3) Utilizarea/exploatarea resurselor de apa pentru activitatea de acvacultura in amenajarile piscicole se face cu titlu gratuit.
Art. 48. – (1) Folosirea amenajarilor piscicole pentru realizarea productiei de peste si alte vietuitoare acvatice este obligatorie pentru to{i utilizatorii.
(2) Amenajarile piscicole cuprinse in ariile naturale protejate sunt considerate zone de dezvoltare durabila a activitatilor umane.
Art. 49. – (1) Terenurile ocupate de ape si zona de protectie a acestora, din domeniul public si privat, sunt scutite de taxe si impozite.
(2) Pentru cladirile amplasate in incintele prevazute la alin.(l) se achita taxele si impozitele prevazute de lege.
Art. 50. – (1) Pentru impulsionarea dezvoltarii acvaculturii, terenurile proprietate privata a statului pe care sunt construite amenajari piscicole, inclusiv instalatiile speciale amplasate pe uscat, se vor vinde direct proprietarilor activelor acestor amenajari.
(2) Pretul de vanzare al terenului va fi preful pietei stabilit pe baza unui raport de evaluare, intocmit de un evaluator autorizat in functie de bonitatea terenului inainte de a fi amenajat in scop piscicol.
(3) Pretul de vanzare al terenului se poate achita in rate de catre proprietarii activelor in urmatoarele conditii:

a) avans 20% din pretul de vanzare;
b) rate semestriale esalonate pe un termen de pana la 10 ani;
12

c) perceperea unei dobanzi anuale la nivelul ratei lunare a dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei de la data pl&tii.
(4) Administratorul terenului in numele statului va solicita cumparatorului constituirea de
garantii pentru asigurarea platii:
a) scrisoare de garantie bancara;
b) constituirea unei ipoteci pe alte proprietafi ale cumparatorului sau pe terenul care face obiectul vanzarii, pana la achitarea in totalitate a plafii.
(5) Prin derogare de la prevederile art. 10 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea
publica si regimul juridic al acesteia,cu modificarile si completarile ulterioare, terenurile proprietate
publica a statului pe care sunt construite amenajari piscicole, inclusiv instalatiile speciale amplasate
pe uscat, tree din domeniul public al statului in domeniul privat al acestuia, in vederea vanzarii.
Art. 51. – Introducerea in cultura a speciilor de pesti sau alte viefuitoare acvatice inexistente in Romania, provenite din import, se face pe baza studiilor de impact de mediu, cu avizul prealabil al autoritatii publice centrale care raspunde de pescuit si acvacultura si al autoritafii publice centrale care raspunde de mediu.
Art. 52. – Construirea, scoaterea din productie pe o perioada limitata sau definitiva, dezafectarea precum si schimbarea destinatiei amenajarilor si/sau instalatiilor de acvacultura se face cu avizul prealabil al autoritatii publice centrale care raspunde de pescuit si acvacultura, in conditiile stabilite de aceasta.
CAPITOLUL VI ORGANIZAREA PIEJEIPRODUSELOR PESCARESTI
Secfiunea I Principii generate
Art. 53. – Autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura stabileste conditiile comercializarii si procesarii produselor obtinute din pescuit si acvacultura, in special pentru:
a) respectarea standardelor CE si normele interne de igiena si de calitate ale produselor pescaresti pe toata durata procesului de receptie, transport si comercializare, atat pentru produsele provenite din pescuit, cat si pentru cele provenite din acvacultura;
b) imbunatatirea calitatii si promovarea produselor pescaresti;
c) marirea gradului de utilizare si crestere a valorii adaugate a materiei prime obtinute prin acvacultura si pescuit;
d) incurajarea si sprijinirea procesarii produselor pescaresti;
e) respectarea normelor de protectie si conservare a resurselor acvatice vii;
f) eliminarea comercializarii ilegale a pestelui.
Secfiunea II Comercializarea produselor pescaresti
Art. 54. – (1) Pe parcursul intregului proces de comercializare, produsele trebuie sa fie identificate corect si trebuie sa indeplineasca normele de capturare, receptionare si comercializare stabilite de autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura.
(2) Normele privind comercializarea produselor pescaresti se refera, in principal, la prospetime, calibraj, denumirea speciei, originea produsului, prezentare si etichetare.
Art. 55. – Autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura, impreuna cu autoritatea publica centrala care raspunde de vama, stabilesc modalitatea de monitorizare a importurilor si exporturilor produselor pescaresti.
13

Art. 56. – Este interzisa comercializarea produselor obtinute din pescuitul comercial, de orice origine sau provenienta, a caror marime sau greutate este mai mica decat cea prevazuta de lege sau al caror mod de obtinere nu este in conformitate cu reglementarile si normele stabilite de autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura sau contravin normelor sanitar-veterinare.
Art. 57. – Este interzisa orice forma de comercializare a produselor pescaresti altfel decat prin intermediul pietii acestor produse.
Secfiunea HI Procesarea produselor de pescuit si acvacultura
Art. 58. – Unitafile de procesare sunt inregistrate in Registrul unitatilor de procesare si primesc licenta de fabricate emisa de Administratori, in conformitate cu reglementarile in vigoare.
Art. 59. – (1) In scopul maririi gradului de utilizare a materiei prime si de crestere a valorii adaugate sunt incurajate si sprijinite de Guvern activitajile de pescuit si acvacultura. (2) Masurile de sprijin vor fi indreptate in mod special spre:
a) diversificarea produselor;
b) imbunatatirea calitafii produselor;
c) implementarea de tehnologii noi;
d) folosirea resurselor excedentare sau subutilizate;
e) utilizarea subproduselor;
f) incurajarea organizafiilor profesionale si interprofesionale;
g) reducerea impactului asupra mediului inconjurator.
CAPITOLUL VII CERCETAREA sTHNTIFICA
Art. 60. – Autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura sprijina sj incurajeaza cercetarea stiinjifica din domeniu, in scopul exploatarii durabile a resurselor acvatice vii, in concordant cu progresul tehnic si cu cerintele legate de mediul inconjurator.
Art. 61. Cercetarea stiinjifica are drept obiective principale:
a) aprofundarea cunoasterii mediului marin si al apelor continentale, in relafia acestora cu resursele acvatice vii;
b) cunoasterea biologiei si etologiei speciilor, a interactiunilor specifice, a diversitatii structurilor populafionale si a functionabilitatii si productivitatii ecosistemelor acvatice;
c) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice marine si a apelor continentale de catre activitafile de pescuit si acvacultura si de catre alte activitati antropice;
d) evaluarea periodica a starii resurselor acvatice vii de interes pentru sectorul pescaresc;
e) susfinerea stiinfifica a deciziilor autoritafii publice centrale care raspunde de pescuit si acvacultura privind politicile sectoriale referitoare la stabilirea masurilor si conditiilor necesare exploatarii durabile a resurselor vii;
f) identificarea de noi zone si resurse acvatice vii, de interes pentru exploatare;
g) dezvoltarea si diversificarea acvaculturii.
Art. 62. – (1) Autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura stabileste criteriile de recunoastere a institufiilor de cercetare si invatamant superior in domeniul pescaresc.
(2) Periodic, autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura, in colaborare cu institutiile de cercetare si invatamant superior, stabileste strategia si obiectivele cercetarii in domeniul pescaresc.
14

Art. 63. – Anual, prin bugetul alocat, Administratorul finanfeaza activitatile de cercetare cuprinse in Planul de cercetare al sectorului pescaresc.
Art. 64. – Organizatiile profesionale din sectoral pescuitului si acvaculturii, precum si celelalte entitafi asociative, colaboreaza, la cerere, cu institutiile de cercetare pentru indeplinirea obiectivelor cercetarii stiinjifice, la cerere, participand la actiuni si furnizand informafii necesare.
CAPITOLUL VIII RELATH INTERNATIONALE
Art. 65. – Autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura dezvolta colaborarea si inhiaza proiecte de convenfii si acorduri internationale privind:
a) pescuitul si exploatarea durabila a resurselor acvatice vii din apele de frontiera si din Marea Neagra;
b) accesul navelor romanesti de pescuit in alte zone marine decat cele romanesti care prezinta interes, in vederea acoperirii deficitului de produse pescaresti de pe piaja romaneasca;
c) dezvoltarea activitajilor de pescuit, acvacultura si schimburi comerciale;
d) evaluarea impactului activitatilor antropice asupra starii resurselor acvatice vii in context transfrontalier.
Art. 66. – In vederea efectuarii studiilor stiinjifice necesare pentru evaluarea stocurilor de pesti si alte vietuitoare acvatice cu distribute transfrontaliera in ape de interes international, precum si pentru dezvoltarea acvaculturii, autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura sprijina si incurajeaza activitatea institutiilor de cercetare stiintifica in cadrul obligatiilor derivate din acorduri sau convenfii internationale la care Romania este parte.
Art. 67. – Administratorul, cu sprijinul autoritatii publice centrala care raspunde de pescuit si acvacultura, organizeaza si participa la manifestarile si intalnirile internationale organizate de organisme si organizatii internationale specializate in domeniul pescuitului si acvaculturii.

[rapace]

CAPITOLUL IX: REGIMUL JURIDIC AL CONTRAVENTHLOR s1INFRACTKTNILOR
Art. 68. – (1) Nerespectarea dispozitiilor prezentei legi de catre persoanele fizice sau juridice atrage raspundere administrativa, civila sau penala, dupa caz.
(2) Neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare ori tardiva a obligatiilor si masurilor ce decurg din prevederile prezentei legi, de catre reprezentantii responsabili ai administratorului si ai autoritafii publice care raspunde de pescuit si acvacultura, se considera neglijenta sau abuz in serviciu, dupa caz, si se sancfioneaza conform prevederilor Codului Penal.
Art. 69. – Constituie infractiune de neglijenta sau abuz in serviciu, dupa caz, si se sancfioneaza potrivit prevederilor Codului Penal, indeplinirea cu rea credinta, neindeplinirea, indeplinirea necorespunzatoare sau indeplinirea tardiva a obligatiilor si masurilor ce decurg din lege in sarcina functionarilor responsabili ori administratorului si autoritatii publice centrale care raspunde de pescuit si acvacultura.
Art. 70. – (1) Constituie infracfiune si se pedepseste cu inchisoare de la unu la trei ani sau cu amenda penala de la 100.000 lei la 200.000 lei, pescuitul electric, pescuitul cu materiale explozive toxice sau narcotice de orice fel, pescuitul prin folosirea armelor de foe, precum si confecjionarea, comercializarea si detinerea aparatelor electrice destinate braconajului piscicol.
(2) Faptele prevazute la alin. (1) se judeca in regim de urgenta, potrivit dispozitiilor Codului Penal privind urmarirea si judecarea infracfiunilor flagrante.
(3) Tentativa se pedepseste ca fapta consumata.
15

Art. 71. Constituie infractiune si se sanctioneaza cu amenda penala de la 40.000 lei la 100.000 de lei:
a) lipsa atestatului/autorizajiei de pescuit pentru nave si ambarcatiuni;
b) lipsa permisului de pescuit in scop comercial;
c) pescuitul prin orice metode al reproducatorilor in perioada de prohibitie si distrugerea icrelor embrionate de peste in zonele de reproducere naturala;
d) pescuitul sturionilor si al lostrifei sub dimensiunile legale, in alt scop decat pentru repopulare;
e) pescuitul/detinerea/transportul/comercializarea sturionilor, produselor si subproduselor din sturioni, cu excepfia celor proveniji din acvacultura;
f) reducerea debitului si al volumului de apa in bazinele piscicole naturale si amenajate, in scop de flirt sau braconaj piscicol;
g) deschiderea, inchiderea, obturarea, bararea cu garduri pescaresti sau cu unelte de pescuit de orice fel a canalelor si a garlelor de legatura cu lacurile, baltile sau terenurile inundabile, de catre persoane neautorizate;
h) pescuitul sau omorarea deliberate a mamiferelor marine;
i) pescuitul/detinerea/transportul/comercializarea pestelui protejat, a icrelor sj/sau a altor produse
provenite de la specii de pesti protejate prin reglementari specifice; j) pescuitul in bazinele piscicole naturale, prin orice metode si mijloace, al pestilor si al altor
vietuitoare acvatice, in perioada de prohibitie si in zonele de protectie, precum si distrugerea
icrelor embrionate de peste din zonele de reproducere naturala; k) exercitarea pescuitului comercial cu unelte active, in timpul noptii; 1) pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale; m) pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit avand ochiul de plasa sub dimensiunile
minime admise; n) producerea, importul, comercializarea, dejinerea plaselor de tip monofilament, precum sj
pescuitul cu unelte de plasa de tip monofilament in bazinele piscicole naturale; o) producerea, importul, comercializarea, definerea sau folosirea la pescuit, de catre persoane
neautorizate, a navoadelor, voloacelor, setcilor, avelor, prostovoalelor, varselor, vintirelor,
precum si a altor tipuri de unelte de pescuit comercial; p) pescuitul cu ostia, sulija, fepoaia, japca sau cu orice alte unelte injepatoare sau agatatoare, prin
greblare sau harponare; q) definerea si/sau comercializarea pestelui capturat fara documente legale de provenienta si
certificare sanitar-veterinara, altfel decat prin intermediul pietii produselor pescaresti; fac
exceptie pescarii sportivi, care pot detine si transporta pestele pescuit in limita cantitatilor
stabilite prin lege; r) efectuarea de lucrari hidrotehnice sau activitati economice care pun in pericol echilibrul
ecosistemelor acvatice; s) deschiderea/inchiderea instalafiilor de alimentare/retinere/evacuare a apei din bazinele piscicole
amenajate de catre persoane neautorizate de catre detinatorul cu orice titlu al bazinului
respectiv.
Art. 72. – Constituie infractiune si se sanctioneaza potrivit prevederilor Codului Penal, furtul de peste, prin orice mijloace si metode, din amenajarile piscicole.
Art. 73. – Constituie contraventie si se sanctioneaza cu ridicarea autorizatiei/licentei si cu amenda de la 50.000 lei – 100.000 lei:
a) rejinerea la bord, transbordarea, descarcarea si comercializarea pestelui si altor vietuitoare acvatice sub dimensiunea minima legala, cu exceptia celor provenite din confiscare;
b) descarcarea si prima comercializare a pestelui si altor vietuitoare acvatice in alte locuri decat punctele de debarcare si, respectiv, cerintele de prima vanzare autorizate;
c) refuzul de a permite accesul personalului autorizat pentru controlul navelor/ambarcatiunilor, unitafilor de acvacultura si unitatilor de procesare si/sau comercializare;
d) folosirea navelor/ambarcatiunilor de pescuit comercial, precum si al navelor/ambarcatiunilor auxiliare de pescuit comercial, fara a fi inscrise sau cu numar de identificare sters;.
16

Art. 74. – Constituie contravenfie si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 lei la 6.000 lei:
a) capturarea sau abaterea, totala sau parfiala, a apei din albiile apelor curgatoare, fara acordul proprietarului efectivului piscicol sau beneficiarului dreptului de pescuit;
b) introducerea in bazinele piscicole naturale sau in bazinele piscicole amenajate, fara avizul Administratorului, a speciilor, raselor sau hibrizilor resurselor acvatice vii, altele decat cele existente;
c) lipsa licenfei pentru desfasurarea activitafii de acvacultura.
Art.75. – Constituie contravenfie si se sanctioneaza cu retinerea si suspendarea permisului/autorizafiei/licenfei si cu amenda de la 2.500 lei la 5.000 lei:
a) plasarea uneltelor de pescuit fixe sau in deriva pe mai mult de doua treimi din latimea raurilor sau a canalelor ori la mai pufin de 20 m de la nivelul lacurilor de acumulare;
b) utilizarea uneltelor de pescuit fixe sau in deriva in cadrul complexului lagunar Razelm-Sinoe, in ghiolurile Belciug-Erenciuc si in lacurile litorale;
c) neducerea la indeplinire, la termenele si in condifiile stabilite, a masurilor dispuse in baza legii de inspectoral piscicol;
d) folosirea uneltelor de pescuit comercial nemarcate;
e) impiedicarea sub orice forma a pescuitului recreativ/sportiv de catre concesionarul dreptului de pescuit comercial;
f) impiedicarea sub orice forma, de catre definatorii cu orice titlu ai terenurilor limitrofe, a accesului liber la pescuit recreativ/sportiv pe toata lungimea tronsonului sau in zona in care se afla resursa acvatica vie concesionata, a aplicarii masurilor de protecfie, paza si control a fondului piscicol precum si a amplasarii marcajelor si a semnelor indicatoare ale administratorului resurselor acvatice vii;
g) refuzul de a prezenta autorizatia/atestatul de pescuit comercial la solicitarea persoanelor imputernicite sa constate contravenfiile la prezenta lege;
h) neeliberarea pestelui capturat sub dimensiunile legale de catre pescarii profesionisti; i) prinderea pestelui cu unelte de plasa si cu pripoane in raurile si lacurile din zona de munte, precum si in raurile colinare si de ses, cu exceptia Dunarii si Prutului
Art. 76. – Constituie contravenfie si se sancfioneaza cu refinerea permisului de pescuit recreativ/sportiv, daca este cazul, si cu amenda de la 500 lei la 2.500 lei;
a) pescuitul pestelui cu mana;
b) pescuitul salmonidelor cu momeli naturale;
c) pescuitul cu siruri de muste artificiale in apele cu salmonide;
d) neeliberarea pestelui capturat sub dimensiunile legale de catre pescarii sportivi.
Art. 77. – Constituie contravenfie si se sancfioneaza cu amenda de la 250 lei la 1.000 lei;
a) pescuitul recreativ/sportiv al oricarei resurse acvatice vii, efectuat fara permis valabil, pentru zona de pescuit din habitatele piscicole naturale marine si continentale;
b) refinerea de catre o singura persoana care practica pescuitul recreativ/sportiv a mai mult de 10 bucafi/exemplare/zi, in total, din speciile de pastrav, lipan si coregon in apele de munte sau a mai mult de 5 kg de peste/zi din zona colinara si de ses, cu exceptia cazului in care s-a pescuit un singur exemplar a carui greutate depaseste 5 kg;
c) refuzul de a prezenta permisul de pescuit cand acesta este solicitat de catre persoanele imputernicite sa constate contraventiile;
d) obstrucfionarea pescuitului recreativ/sportiv, de concesionarii dreptului de pescuit comercial sau interpusii acestora, pe o lafime mai mica de 30 metri de la mai.
Art. 78. – (1) Uneltele si ambarcatiunile, animalele, mijloacele de transport de orice fel, armele de foe, precum si orice alte bunuri care au fost folosite la savarsirea contravenfiilor si infractiunilor prevazute de prezenta lege, indiferent de proprietar, se confisca.
17

(2) Bunurile rezultate din savarsirea contraventiilor sau infracfiunilor, constand in peste, icre, alte viefuitoare acvatice si produse din acestea sunt supuse confiscarii.
(3) In cazurile de confiscare a bunurilor prevazute la alin. (1), organele de constatare dispun valorificarea lor in conditiile legii, contravaloarea acestora acoperind paguba sau parte din paguba produsa, direct sau indirect, proprietarului sau concesionarului, dupa caz;
(4) Pestele, icrele, alte viefuitoare acvatice si produsele rezultate din acestea, se valorifica la pretul piefei, cu avizul organelor sanitare-veterinare, iar sumele rezultate din vanzare se consemneaza la C.E.C. pe numele si la dispozitia parfilor vatlmate prin comiterea contraventiilor sau infracfiunilor, dup& caz.
(5) Uneltele de tip monofilament, cele folosite la pescuit in perioada de prohibitie, in zonele de protecjie, la pescuitul comercial cu unelte active in timpul nopfii, uneltele de pescuit cu ochiul de plasa sub dimensiunile minime legale, precum si orice unealta de pescuit comercial neautorizata, se confisca si se distruge de catre agentul constatator, dupa solufionarea defmitiva a cauzei.
Art. 79. – Orice hotarare judecatoreasca in care se pronunfa o condamnare pentru infractiuni in materie de pescuit, exclude faptasul din organizafiile de pescari profesionisti sau din organizatiile de pescari sportivi, dupa caz, si de la dreptul de a mai pescui, pentru o perioada de 3 ani.
Art. 80. – Cuantumul amenzilor contravenfionale si penale se indexeaza periodic, prin hotarare a Guvernului, in funcfie de rata inflajiei.
Art. 81. – Constatarea faptelor ce constituie contraventii si infractiuni si aplicarea sancfiunilor contravenfionale la prezenta lege se face de catre personalul cu drept de inspectie si control din cadrul Agenfiei Nafionale pentru Pescuit si Acvacultura, de personalul cu drept de control din cadrul Polifiei, Jandarmeriei, Politiei de Frontiera, precum si de personalul angajat al persoanelor juridice care desfasoara activitafi in domeniul pescaresc, calificat si avizat in conditiile legii, sa desfasoare acfiuni de paza.
Art. 82. – (1) Dispoznjiile prezentei legi se completeaza cu dispozifiile Ordonantei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Contravenientul poate achita in termen de eel mult 48 de ore de la data incheierii procesului verbal, jumatate din minimul amenzii.
CAPITOLUL X DISPOZITH FINALE s1TRANZITORH
Art. 83. – In termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, autoritatea publics centrala care raspunde de pescuit si acvacultura si Administratorul resurselor acvatice vii elaboreaza reglementarile necesare subsidiare legii, inclusiv modelele licentelor, autorizatiilor si permiselor de pescuit, precum si documentafia necesara concesionarii exploatarii resursei acvatice vii.
Art. 84. – (1) In baza si pentru aplicarea prezentei legi, autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura, la propunerea Administratorului resursei acvatice vii si cu avizul Comitetului National pentru Sectorul Pescaresc, emite si alte reglementari in domeniu, necesare bunului mers al activitatilor de pescuit si acvacultura.
(2) Contractele incheiate privind exploatarea resursei acvatice vii in regim de concesionare raman valabile pana la incetarea de drept ale acestora.
Art. 85. – Anexa 1 face parte integrants din prezenta lege.
18

Art. 86. – Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. 87. – La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 317/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice dispozitii contrare prevederilor prezentei legi.
19

ANEXA1
DIMENSIUNILE
minime ale pestilor si ale altor vietuitoare acvatice care pot fi pescuite in bazinele piscicole naturale

Nr. crt. Denumire Dimensiune/ gramaj
1. Avat {Aspius aspius) 30 cm
2. Aterina {Atherina mochori) 7 cm
3. Babusca (Rutilus rutilus) 15 cm
4. Batca {Blicca bjoerkna) 15 cm
5. Biban {Perca fluviatilis) 12 cm
6. Crap {Cyprinus carpio) 35 cm
7. Caras {Carassius auratus) 15 cm
8. Caracuda {Carassius carassius) 17 cm
9. Cosac (Abramis sp.) 25 cm
10. Clean {Leuciscus cephalus) 25 cm
11. Cega (Acipenser ruthenus) 45 cm
12. Coregon (Coregonus sp.) 22 cm
13. Calcan {Scophthalmus maeoticus) 40 cm
14. Cambula {Pleuronectes, Platichthys flesus) 20 cm
15. Chefal {Mugil sp.) 25 cm
16. Fusar {Aspro streber) 12 cm
17. Gingirica {Clupeonela cultiventris) 7 cm
18. Hamsie {Engraulis encrasicholus) 7 cm
19. Lin {Tinea tinea) 25 cm
20. Lipan {Thymallus thymallus) 25 cm
21. LostrrfS {Hucho hucho) 65 cm
22. Morunas {Vimba vimba) 25 cm
23. Mreana {Barbus barbus) 27 cm
24. Morun {Huso huso) 170 cm
25. Nisetru {Acipenser guldenstaedti) 140 cm
26. Oblete {Alburnus alburnus) 12 cm
27. Platica {Abramis bramd) 25 cm
28. Pastrav {Salmo sp.) 20 cm
29. Pastruga {Acipenser stellatus) 100 cm
30. Rosioara {Scardinius erythrophthalmus) 15 cm
31. Rizeafca {Alosa caspio) 15 cm
32. Sabija {Pelecus cultratus) 20 cm
33. Rechin {Squalus acanthias) 100 cm
34. Scobar {Chondrostoma) 20 cm
35. Somn {Silurus glanis) 50 cm
36. Scrumbie de Dunare {Alosa pontica) 22 cm
37. Scrumbie albastra {Alosa maeotica) 23 cm
38. Stavrid {Trachurus mediteraneus) 12 cm

39. Salau {Stizostedion sp.) 40 cm
40. Stiuca (Esox lucius) 40 cm
41. Sip (Acipenser sturio) 110 cm
42. Sprot (Spratus spratus) 7 cm
43. Vaduvifa (Leuciscus idus) 30 cm
44. Viza {Acipenser nudiventris) 100 cm
45. Raci (Astacus sp.) 9 cm
46. Scoica de rau (Uniopictorum) 8 cm
47. Broaste (Rana sp.) 30 g/buc
* Mdrimea pestelui se stabileste prin masurarea distantei de la vdrful botului pdnd la baza
inotdtoarei caudale. ** Speciile depesti care nu sunt prevazute in tabel sunt libere la pescuit la or ice dimensiune.

[vampyru_a1]

ANEXA1
DIMENSIUNILE
minime ale pestilor si ale altor vietuitoare acvatice care pot fi pescuite in bazinele piscicole naturale

Nr. crt. Denumire Dimensiune/ gramaj
1. Avat {Aspius aspius) 30 cm
2. Aterina {Atherina mochori) 7 cm
3. Babusca (Rutilus rutilus) 15 cm
4. Batca {Blicca bjoerkna) 15 cm
5. Biban {Perca fluviatilis) 12 cm
6. Crap {Cyprinus carpio) 35 cm
7. Caras {Carassius auratus) 15 cm
8. Caracuda {Carassius carassius) 17 cm
9. Cosac (Abramis sp.) 25 cm
10. Clean {Leuciscus cephalus) 25 cm
11. Cega (Acipenser ruthenus) 45 cm
12. Coregon (Coregonus sp.) 22 cm
13. Calcan {Scophthalmus maeoticus) 40 cm
14. Cambula {Pleuronectes, Platichthys flesus) 20 cm
15. Chefal {Mugil sp.) 25 cm
16. Fusar {Aspro streber) 12 cm
17. Gingirica {Clupeonela cultiventris) 7 cm
18. Hamsie {Engraulis encrasicholus) 7 cm
19. Lin {Tinea tinea) 25 cm
20. Lipan {Thymallus thymallus) 25 cm
21. LostrrfS {Hucho hucho) 65 cm
22. Morunas {Vimba vimba) 25 cm
23. Mreana {Barbus barbus) 27 cm
24. Morun {Huso huso) 170 cm
25. Nisetru {Acipenser guldenstaedti) 140 cm
26. Oblete {Alburnus alburnus) 12 cm
27. Platica {Abramis bramd) 25 cm
28. Pastrav {Salmo sp.) 20 cm
29. Pastruga {Acipenser stellatus) 100 cm
30. Rosioara {Scardinius erythrophthalmus) 15 cm
31. Rizeafca {Alosa caspio) 15 cm
32. Sabija {Pelecus cultratus) 20 cm
33. Rechin {Squalus acanthias) 100 cm
34. Scobar {Chondrostoma) 20 cm
35. Somn {Silurus glanis) 50 cm
36. Scrumbie de Dunare {Alosa pontica) 22 cm
37. Scrumbie albastra {Alosa maeotica) 23 cm
38. Stavrid {Trachurus mediteraneus) 12 cm

39. Salau {Stizostedion sp.) 40 cm
40. Stiuca (Esox lucius) 40 cm
41. Sip (Acipenser sturio) 110 cm
42. Sprot (Spratus spratus) 7 cm
43. Vaduvifa (Leuciscus idus) 30 cm
44. Viza {Acipenser nudiventris) 100 cm
45. Raci (Astacus sp.) 9 cm
46. Scoica de rau (Uniopictorum) 8 cm
47. Broaste (Rana sp.) 30 g/buc
* Mdrimea pestelui se stabileste prin masurarea distantei de la vdrful botului pdnd la baza
inotdtoarei caudale. ** Speciile depesti care nu sunt prevazute in tabel sunt libere la pescuit la or ice dimensiune.

Anexa asta ar trebui sa o citesca cat mai multi !
eu nu imi aduc aminte sa fi venit cineva pe malul apei(la mine in zona) vreodata si sa verifice dimensiunile minime legale , nici ANPA si nici Frontiera !
probabil genul asta de controale se fac doar pe hartie la birou si nu pe malul apei unde ar trebui sa se faca

[anem]

1. Avat {Aspius aspius) 30 cm
5. Biban {Perca fluviatilis) 12 cm
6. Crap {Cyprinus carpio) 35 cm
28. Pastrav {Salmo sp.) 20 cm
35. Somn {Silurus glanis) 50 cm
39. Salau {Stizostedion sp.) 40 cm
40. Stiuca (Esox lucius) 40 cm

dimensiunile astea cred ca sunt puse la misto ... ce naiba faci cu un avat de 30 de cm sau cu un somn de 50 ca sa nu mai pomenesc de pastravul de 20 de cm sau bibanul de 12 ... cipsuri?

DIMENSIUNILE
minime ale pestilor si ale altor vietuitoare acvatice care pot fi pescuite in bazinele piscicole naturale

11. Cega (Acipenser ruthenus) 45 cm
12. Coregon (Coregonus sp.) 22 cm
21. Lostrita {Hucho hucho) 65 cm
24. Morun {Huso huso) 170 cm
25. Nisetru {Acipenser guldenstaedti) 140 cm
29. Pastruga {Acipenser stellatus) 100 cm

nu era interzisa capturarea specilor de mai sus?

astia isi bat joc de toti in ultimul hal si nimeni nu are nimic de spus ... maine poimaine se vor mai prinde pesti doar pe baltile particulare pe bani grei pentru ca toate apele naturale vor fi seci.

[anem]

exploatare in sus, exploatare in jos ... asta-i ce conteaza.

in veci nu va mai fi peste in apele publice ...

[boistean]

@ rapace: de unde ati luat acest proiect, ca il tot caut pe net si nu-l gasesc?

[vali stratonov]

vali are dreptate cu ce a zis insa.....

Insa ce colegu tzoglist???
Din pacate in ultimii ani pescarii de competitie de pe la noi nu prea s-au "amestecat" in probleme de legislatie, ecologizare , populari , etc...

Desi au existat citeva demersuri facute si de LRS ....am semmnat cite o petitie ,s-au mai dat 1000 euro din saraca visterie pt. treaba cu minihidrocentralele pe riurile de munte .....din pacate nici macar nu stim exact ce sa ales cu acel demers si daca banii dati si-au atins scopul.

In rest sunt destul de sigur ca nici macar 50 % dintre cei din LRS nu au ANPA-ul cumparat sau permis de pescuit de la o asociatie non profit
Fac exceptie bineintele cluburile LRS care vind de ceva ani PERMISE
In rest ..........

[rapace]

Aceasta lege daca o cititi in intregime o sa vedeti ca se refera la toate formele de pescuit"legal" din Romania inclusiv la cel stiintific ANEM dimensiunile alea de pesti interzisi la pescuiala sunt pentru "pescuitul stiintific" oricum sunt vreo 2-3 specii de acolo care nu mai exista deloc ,viza ,sip-ul de exemplu.....oricum anem suntem de aceeasi parere legat de dimensiuni cat si de cantitatea de peste ce se permite a se retine,este neaparat nevoie si de instaurarea unei limite maxime de marime la retinerea pestelui,este mare nevoie de reproducatori ...si ca sa raspund domnului @ boistean :un prieten bine plasat ma inzestrat cu prezentul proiect de lege in forma ei propusa de intrare in parlament si camera dep.

[Sorin]

vali are dreptate cu ce a zis insa.....

Insa ce colegu tzoglist???

insa nimic ....nu e virgula inainte de insa ca sa fie ceva domnu coleg tractorist, tu-i topica ei....