Sant pe galet rotativ

[Ioan S.]

... am spus ca grafitul are in compozitia lui ulei ...

Grafitul nu are in compozitie ulei. Grafitul este carbon cu o anumita structura cristalina. Adica carbon 99,999% .

... Idea ca slefuirea galetului si cromarea ar duce la o alunecare, este falsa, firul adera fara probleme la suprafata slefuita si cromata ...

Nu uita ca sunt si fire Long cast special concepute sa aiba coeficient de frecare cit mai mic. Pe o suprafata cu un grad de finisare superior astfel de fire vor avea frecare minima.
Pina la urma e o problema de forte de frecare. Exista o anumita forta de frecare in interiorul galetului (indiferent ca acolo e bucsa din grafit sau rulment) si o alta care ar trebui sa fie ceva mai mare intre fir si galet.
Insa ai dreptate, prin simplul fapt ca firul se curbeaza pe galet pe circa un sfert din circumferinta acestuia ar trebui sa creasca suficient de mult forta de frecare intre ele.

[Dady]

Nu credeam ca o sa dau peste cineva care chiar vrea sa stie si amanunte. Dar fie, grafitul, dupa cum spui este o structura dar nu cristalina ci amorfa care are in compozitia sa si ulei. Acest ulei se scoate din structura grafitului si se foloseste in situatii cu totul speciale. Uleiul extras din grafit este un ulei cu caracteristici cu totul speciale. Sint anume procedee care fac posibila aceasta chestie. Acest ulei este un ulei legat chimic in structura moleculara amorfa a grafitului, llucru care-l face greu de separat, dar se face. Iar referitor la ceea ce spuneai despre frecare, sa sti ca s-a trecut de mult la galetii de dimensiuni mari, tocmai ca una din probleme sa creasca forta tangentiala si o data cu ea si frecarea intre fir si galet. In afara de asta s-a mai rezolvat o problema, dar pe asta te las pe tine sa o gasesti.

[nicolaesebastian]

domnilor,

cred ca disputa asta s-a adincit prea mult, pina la nivel molecular
numai un chimist ne poate scoate din impas



cu respect
nicu

[Michael]

referitor la grafit: din cate stiu eu nu contine deloc ulei,tocmai de aceea se foloseste la zone de frecare high temp,avand calitatea "ungerii" uscate.
am vazut bucse de grafit folosite la temperaturi de sute de grade,va dati seama ca daca continea cat de putin ulei....
are o structura moleculara care nu permite gripare si datorita duritatii,uzura e mica fata de alte materiale.

[georgelucius]

din toate discutiile astea mi-ati starnit si mie o curiozitate:
dati macar ceva nume de mulinete (si tipuri) care au semering la galet.
m-ar interesa.

[Michael]

chiar acea capsa laterala de la rulment are rol de simering

[georgelucius]

merci Michael
capsa aia o au toate mulinetele mele.
am crezut ca o fi vorba de semering adevarat .

[Michael]

dreaq simering propriu zis,sa fim seriosi....

[Dady]

Eu am vazut asa ceva si inca se mai pot vedea la cei ce au mulinete japoneze din gama Shakespeare sint mulinete f vechi, construite cu multi ani in urma. Apoi au aparut si cele cu rulmentii carcasati. Semeringul este un capacel de cauciuc f rezistent, de-o parte si de alta care intra presat pe ax si care avea rol numai de a inpiedica patrunderea de corpuri straine. Eu spun de aceasta mulineta dar se poate sa fi fost astfel de constructii si la Cargem, Abbu sau chiar altele care se fabricau in acea perioada. Si tot la Shakespeare 2017 daca nu ma insel, galetul e in mod original montat pe bucsa de grafit, si este pensionata de multi ani dar galetul a functionat si functioneaza si acum si e de bronz cromat. Sint sigur ca procedeul a fost folosit de mai multi constructori, eu am lucrat mai mult cu aceste modele, care pe vremea aceea erau cele mai...
Si referitor la autoungerea grafitului si eu aveam convingerea ca nu e vorma de ceva ulei, dar de cind cu televizorul asta, nu de mult am vazut ca s-a reusit sa se extraga acest ulei prin ceva metode secrete si se foloseste la mecanismele care echipeaza vaveta spatiala deoarece se motiva ca are cea mai mare stabilitate termica dintre toate produsele similare stiute pina acuma. Mereu aflam citeceva noutati. Acuma intradevar nu trebuie exagerat in a despica firul, dar discutia era pe alta latura si cred ca acuma poate cei ce sustineau constructiile din materiale extradure, calite, revenite si mai stiu eu ce ceramici etc, si-au dat seama ca nu aici e secretul, ci in lagarul cu rostogolire utilizat si eficacitatea lui.

[Ioan S.]

domnilor,

cred ca disputa asta s-a adincit prea mult, pina la nivel molecular
numai un chimist ne poate scoate din impas



cu respect
nicu

Nu e neaparat necesar sa cautam manualele de chimie din liceu, ar fi suficient daca Dady ar pune mina pe DEX ... si ar gasi urmatoarea definitie :
GRAFÃ?T s.n. Carbon natural aproape pur, cristalizat în sistemul hexagonal, de culoare cenuºie-neagrã ºi cu luciu metalic, având numeroase folosiri în industrie. – Din fr. graphite.

Nu credeam ca o sa dau peste cineva care chiar vrea sa stie si amanunte. Dar fie, grafitul, dupa cum spui este o structura dar nu cristalina ci amorfa care are in compozitia sa si ulei. Acest ulei se scoate din structura grafitului si se foloseste in situatii cu totul speciale. Uleiul extras din grafit este un ulei cu caracteristici cu totul speciale. Sint anume procedee care fac posibila aceasta chestie. Acest ulei este un ulei legat chimic in structura moleculara amorfa a grafitului, llucru care-l face greu de separat, dar se face. Iar referitor la ceea ce spuneai despre frecare, sa sti ca s-a trecut de mult la galetii de dimensiuni mari, tocmai ca una din probleme sa creasca forta tangentiala si o data cu ea si frecarea intre fir si galet. In afara de asta s-a mai rezolvat o problema, dar pe asta te las pe tine sa o gasesti.

Nu se scoate nici un ulei din structura grafitului. Se foloseste grafitul ca lubrifiant. Asta deoarece grafitul nu se topeste (sublimeaza la temperaturi de peste 4000 de grade C).
Eu credeam ca s-a trecut la galet cu diametru mai mare pentru a face loc rulmentului in interiorul sau. Totodata, prin cresterea diametrului galetului s-a obtinut o crestere a bratului fortei tangentiale ... pentru ca forta tangentiala (data de frecarea firului cu galetul) scade putin ca urmare a cresterii diametrului.