Salaii din Sud

Iarna a cuprins intreaga parte de nord a Coastei de Vest. Mai toti avem inca barcile inca asezate pe remorci. In cazul in care nu ne-a apucat deja moleseala de dinainte de hibernare, nu avem decat sa ne scoatem barcile din garaj, sa le agatam de masina si sa ne indreptam spre sud pentru a o partida adevarata de pescuit la salau.

Cat de departe inspre sud, veti intreba? Ei bine, daca ati trasa o linie imaginara intre Little Rock, Nashville si Atlanta, inseamna ca deja cunoasteti granita sudica a zonei pana unde se poate prinde salau. Dar se pare ca lacurile care sunt mai apropiate de zona de granita sunt si cele populate de pesti mai mari.

Multi pescari din zonele nordice care vin in sud dupa salau vor incerca sa-l caute in special la mari adancimi. Iar acest lucru s-ar putea sa fie o mare greseala. Majoritatea salailor din lacurile din sud inoata in ape putin adanci.

Orice apa care inconjoara un promotoriu, cu pietre pe fund si structuri submerse, poate fi vizitata de salai in orice moment al zilei. Dar lacurile de acumulare si lacurile naturale au sute de astfel de promotorii si golfulete. Va sfatuiesc sa incercati sa treceti de locurile care vi se par bunicele si sa le alegeti din start pe cele mai mari, cu adancimi variabile si structuri submerse, curenti sau alte lucruri care va fac sa credeti ca pestele ar sta acolo.

Un bun argument pentru alegerea unui loc este sa va uitati cu atentie la maluri. Daca vedeti de exemplu ca unul dintre maluri coboara in scari din ce in ce mai adanc, iar pe celalalt mal veti vedea ca pe fund e pietris si nu se adanceste brusc, inseamna ca sunteti pe calea cea buna. Varful promotoriului ar putea avea sub apa un substrat moale la cativa metri de mal, dar in mod sigur undeva mai departe vor exista zone cu mult pietris si structuri pe placul salaului. Astfel de ape vor fi mai mult ca sigur populate de salai.

Acelasi principiu se aplica in cazul insulelor scufundate. Multe roci iesite din apa, adancimi variabile sau substrat in trepte si o varietate de ascunzisuri, sunt tot atatea semne ca acolo veti gasi salai. Este preferabil sa nu va opriti in acele zone unde fundalul este din nisip moale si malul se adanceste brusc.

De asemenea, n-o sa uit sa mentionez ca apa din jurul insulelor poate fi de asemenea foarte productiva, daca exista in apropiere o albie cu adancime mai mare, ca un canal intre doua locuri mai inalte. Daca acel canal se continua pana inspre mal, pe directia varfului unui promotoriu, este cu atat mai bine, pentru ca e un veritabil magnet pentru pesti. Nu neglijati nici albiile raurilor, orice canal adanc care intra in maluri, zonele cu multe alge, ingramadirile de roci care se vad la suprafata apei, malurile stancoase abrupte si toate astfel de locuri cu multe ascunzisuri, unde credeti ca ati putea gasi salai.

O locatie care este supraestimata de majoritatea pescarilor este zona de sub poduri si pontoane. Desigur ca existe salai acolo, dar asta nu se intampla doar pentru ca exista ceva plutitor deasupra apei. Se intampla sa fie peste acolo in mod special pentru ca langa poduri si pontoane se formeaza pe fundul apei straturi de namol care atrag pestii. Astfel de straturi se formeaza si atunci cand se porneste un vant puternic dupa ce toata ziua a fost foarte cald, sau in locurile unde se intalnesc curentii de apa. Si confluentele dintre rauri sunt zone perfecte pentru adunarea aluvinilor pe substrat.

Aceste straturi de namol nu sunt toate la fel, cel putin nu din punctul de vedere al pescarului. Un pescar bun ar trebui sa stie sa caute in zona lor, dar numai acolo unde au fost aduse de curenti structuri ce s-au intepenit in namol. Adica vegetatie, crengi, trunchiuri de copaci si alte astfel de lucruri aduse de apa. In locurile unde s-au format straturi de namol imbogatite cu tot felul de astfel de lucruri, veti gasi cu siguranta pesti, poate chiar si pesti mari, care umbla pe fund de-a lungul straturilor liniare de namol pentru a gasi fie pestisori ce se ascund in structurile astfel formate, fie un ascunzis avantajos de unde pot surprinde cu succes pestii prada.

Depunerile de namol reprezinta structuri ideale pentru pescuit, deoarece pot fi explorate rapid. Daca pescuiti timp de 10-15 minute intr-o zona unde suspectati existenta unor depuneri de namol si nu ati prins nimic, cautati un alt loc.

In ceea ce priveste alegerea nalucii, probabil ca cea mai nimerita ar fi folosirea unor voblere de tip cranckbait, care ar trebui sa suficient de atractive pentru pesti. Va recomand naluci mai mari, cu vibratie puternica, eventual cu bile interioare, si care sa emita straluciri metalice. Pentru mine in astfel de structuri s-a dovedit totdeauna prinzatoare naluca numita Thunderstick de la Storm. Are toate insusirile pentru a prinde peste in zonele cu depuneri de aluviuni si ape tulburi: culoare, stralucire si vibratie puternica.

Daca sunteti in cautarea unor trofee, ar trebui sa mergeti direct in zona lacului Green Ferry din Arkansas. La inceputul iernii veti gasi acolo salai frumosi, adunati in bancuri in zonele unde raurile se revarsa in lac, in mod special la orele tarzii. Incercati cu cranck-uri de tipul Rapala Shad Rap, de 7 sau 9, in micile delte formate in zonele in care raurile ce se revarsa in lac formeaza aluviuni.

Pentru prezentari mai lente, va recomand sa incercati cu jig-uri si pestisori de plastic. Dar nu va limitati doar la recuperari lente, e mai bine sa fiti extremisti. De la foarte foarte lent pana la rapid. Prima data recuperati jig-ul direct pana la barca, fara nici o oprire. A doua oara, lasati-l sa lucreze lent, sa coboare pana la fund, apoi ridicati-l cu smucituri scurte si recuperari rapide intermitente alternate cu cele foarte lente.

Montura mea favorita este un jig de 1/4 oz Fuzzy Grub cu un shad mic. Prefer un Fuzzy Grub pentru ca este rotund si mi-e foarte usor sa trec acul prin corpul pestisorului. Daca nu simtiti bine fundul apei va recomand sa cresteti greutatea jig-ului si a pesisorului. Cu o astfel de montura s-ar putea sa agatati des, dar veti avea mai multe sanse sa prindeti peste mare.

Exista literalmente sute de ape populate cu salau in lacurile naturale si lacurile de acumulare din Sud, lacuri precum Cumberland din Kentucky, Stockton, Truman si Ozarks din Missouri, Green Ferry, Bull Shoals si Norfork in Arkansas.

Editorii acestui site mi-au pus la dispozitie doar un spatiu limitat, asa ca nu am cum sa listez aici toate lacurile si raurile din sud unde am reusit sa prind salau. Asa ca va recomand pur si simplu sa mergeti si sa incercati unde puteti, sa petreceti cat mai mult timp pe balta.

Cu cat practicati mai mult si petreceti mai mult timp pescuind alaturi de prieteni si familie, cu atat veti fi mai fericiti si mai relaxati. Va veti aminti de partidele de salau alaturi de familie la fel de bine ca de cele mai reusite partide de pescuit la black bass. Chiar daca modul in care un black bass ataca violent la popper este greu de uitat, veti vedea ca nu e usor de uitat nici o trasatura fina de salau, care culege naluca de pe fund, undeva pe un lac din sud, intr-un splendid apus de soare la inceputul iernii.

Mi-ar placea sa aud stiri de la voi, in cazul in care veti merge sa pescuiti pe lacurile din sud. Cautati-mi adresa la www.walleye.info si scrieti-mi un mesaj, o sa-mi faca placere sa raspund. Mai ales ca si eu abia astept sa vina iarna pentru a merge in sud la cateva partide de salau, in timp altii acasa se bucura de zapada.

Articol furnizat de www.walleyecentral.com