Mesaj
de aditud » 16 Aug 2008, 23:45
Buna,
Incerc sa devin pescar de clean. Am trecut bine de 30 de ani si, desi am pescuit destul de mult la viata mea, de foarte curand (nici o luna) am "dat in boala" cleanului. Satisfactiile pe care mi le-a oferit "vanatoarea" acestui peste (umblatul din loc in loc si cautarea asidua) nu pot fi egalate. Am prins la vremea mea destul crap, caras, mreana in Romania, catfish, bass in US (locuiesc in USA de vreo noua ani). Vara asta am avut sansa sa petrec 3 luni in tara si, din pacate, abia in a doua jumatate a lui iulie am inceput sa urmaresc acest peste. Dintr-o intamplare: parintii mei locuiesc in apropiere de Balcesti, Valcea. Prin apropiere trece Oltetul. Banuiala mea este ca, cumva, candva, in vremuri ploioase, din acesta cleanul a urcat intr-o garla dintre dealuri, aflata la destui kilometri mai sus, spre o padure de stejar. Garla asta seamana cu un sant ceva mai lat care din loc in loc se deschide in cate un helesteu mai mare si mai adinc (numite "botai" --a se citi cu "a" ca in "Romania"-- de catre bastinasi). Aceste botai imi sunt destul de cunoscute de cand eram copil dar, sincer, atunci mergeam acolo mai mult sa ne scaldam si sa pescuim la rama. Dupa cum se poate banui, prindeam numai carasei, murgoi,regine si poate si cate un pui de clean (nu realizam noi atunci prea multe despre ce specii prindeam).
Vara asta, intr-o zi, mi-am luat baietelul de trei ani jumate sa-l distrez putin, asa pe la ora 11:00. Era pe la 15 iulie, la doua zile dupa o ploaie abundenta de cca 100l/mp. Aveam la mine o varga de 5m cu pluta usoara (pentru caras la mamaliga) si niste viermisori de carne, albi si rosii. Adusesem toate astea cu mine de la socrii mei de langa Pitesti, unde mergeam des la pescuit pe Arges. Speram sa prind cateva reginute, sa-l vad pe fecior bucurandu-se ca martor al intamplarii. In mai putin de doua ore, in care am stat mai mult cu ochii dupa copil (sa nu cada-n balta), aveam vreo zece cleni apropiindu-se de suta de grame fiecare! Nu-mi venea a crede! Se repezeau pe bietii viermi ca pe aur, de multe ori pluta neapucand a se aseza si era trasa la fund. Sareau pe toata garla si clipocea apa incontinuu. Se pare ca erau intr-o "feeding frenzy".
Bineinteles ca atunci cand am mers din nou, singur, la crapatul zilei ca pescarul adevarat, inarmat cu viermi, apoi lacuste si greieri, n-a mai mancat asa de bine. Insa am continuat sa capturez exemplare frumusele, mai ales la greiere. Mergeam in varful degetelor de la o botaie la alta si incercam sa plasez carligul cat mai aproape de dedesubtul vegetatiei dupa margine. Apoi refaceam traseul s.a.m.d. Alta viata, nu ca pescuitul static de caras si crap... Am aflat insa mai tarziu ca am facut si greseli nepermise: introduceam lacusta sau greierul in carlig prin coada si-l scoteam prin cap, ceea ce probabil a dus la pierderea unor exemplare mari (simteam cateodata cate o smucitura sau vibratie serioasa inainte de a scapa pestele).
In ultimele doua saptamani am facut ceva capturi frumusele (la 400g cel mai mare) pe Arges, putin mai in aval de barajul de la Merisani. Mergeam prin Argesul mic si pescuiam langa ragaliile de pe malul opus. Am aflat astfel ca merge mai bine fara pluta si plumb, aproape ca la fly-fishing-ul de pastrav. Insa am si scapat un exemplar care mi-a indoit putin si carligul (nr. 8, cu tija lunga, de lacusta). Aproape 30 secunde am incercat sa-l aduc la apa mai mica si atunci cand in sfarsit a obosit si-a inceput sa vina spre mine, a scapat! Cred ca se apropia, sau depasea kilogramul. Cred ca atunci cand dau fara pluta nu prea simt cand musca si, prin urmare, nu stiu cat sa-l mai las ca sa-nghita mai bine.
Ma rog, pana vara viitoare n-o sa mai pot pescui la clean (nu se geseste prin USA), dar, atunci cand aveti ceva timp, dati-mi si mie niste sfaturi despre ce v-am zis mai sus.
Merci,
Adi