Atacul avatului
Moderatori: johnnybravo, dr.pike, tudor, Adelin, Moderatori
Dinti faringieni se numesc si nu prea sunt cartilaginosi, sunt chiar foarte ososi
CORECT
desi sunt un spinner convins am incercat cu legatura de muste si crede-ti merita cel putin pentru spectacolul drillului (daca e mai marisor face lumanare ca si stiuca)- desi rezultatele ca si marime a capturilor sunt mai slabe
am observat ca la oscilanta drill e relativ simplu tocmai din cauza ca se agata de obicei in DINTI FARINGIENI si tensiunea exercitata de pescar il face sa deschida gura si sa aspire aer (cea ce il slabeste foarte mult)
la rotativa nu imi amintesc sa fi scapat vreun exemplar desi recordul meu personal e de 2,450 kg
CORECT
desi sunt un spinner convins am incercat cu legatura de muste si crede-ti merita cel putin pentru spectacolul drillului (daca e mai marisor face lumanare ca si stiuca)- desi rezultatele ca si marime a capturilor sunt mai slabe
am observat ca la oscilanta drill e relativ simplu tocmai din cauza ca se agata de obicei in DINTI FARINGIENI si tensiunea exercitata de pescar il face sa deschida gura si sa aspire aer (cea ce il slabeste foarte mult)
la rotativa nu imi amintesc sa fi scapat vreun exemplar desi recordul meu personal e de 2,450 kg
Pana la urma vad ca ne-am impartit in 2 tabere fiecare cu argumentele ei.Din pacate daca mai era cineva cu mine as fi vrut sa filmez toata treaba,cu rateuri,atacuri etc.Sincer in afara de delta nu am vazut o asa aglomeratie de avati mari pe un loc asa restrans incat erau 3-4 atacuri masive in acelasi timp.Poate reusesc in toamna sau poate altcineva de pe forum si sa ne dam si atunci o parere. 

http://www.easteam.ro
Pestii nu citesc carti!
Pestii nu citesc carti!
Salut!
Cool discutzia! Shi eu sunt de acord cu faza cu coada. Altfel nu mi-ash putea inchipui 3-4 "batai" in wobler consecutive, fara finalizare. Pur shi simplu ii vezi cum ataca woblerul, vezi valtoarea din apa, simtzi bataia shi...nimic. Daca ar pune botul pe ea ar fi istorie instant. Interesant insa ca la rotativa sau lingura nu am avut atatea rateuri..poate din cauza ca recuperatul era mult mai rapid shi puneau direct botul. Cred e ca multzi peshti folosesc partzi ale corpului pt lovit prada (vezi peshtele spada). Shi chiar se potriveshte, pt ca multe atacuri la marlin sau broadbill nu se finalizeaza. Alt caz e trasher shark-ul, cel cu lobul superior al cozii fff mare.
Cool discutzia! Shi eu sunt de acord cu faza cu coada. Altfel nu mi-ash putea inchipui 3-4 "batai" in wobler consecutive, fara finalizare. Pur shi simplu ii vezi cum ataca woblerul, vezi valtoarea din apa, simtzi bataia shi...nimic. Daca ar pune botul pe ea ar fi istorie instant. Interesant insa ca la rotativa sau lingura nu am avut atatea rateuri..poate din cauza ca recuperatul era mult mai rapid shi puneau direct botul. Cred e ca multzi peshti folosesc partzi ale corpului pt lovit prada (vezi peshtele spada). Shi chiar se potriveshte, pt ca multe atacuri la marlin sau broadbill nu se finalizeaza. Alt caz e trasher shark-ul, cel cu lobul superior al cozii fff mare.
- Wavedancer
- veteran
- Mesaje: 1129
- Membru din: 25 Mai 2004, 11:07
- Localitate: Constanta
- Contact:
Asta e o discutie veche, cred ca am mai intrebat odata "citi dintre voi au prins UN SINGUR avat agatat de coada?". Povestea asta cu izbitura cu coada e un fel de "stiuca lui Barbarossa". Toata povestea asta e legata de hidrodinamica si bio-mecanica. Avatul ataca in 90% din cazuri "de jos in sus", cu gura larg deschisa. In momentul in care "atinge" prada (fie pestisori, fie naluca) inchide gura si face o intoarcere brusca, spre stratul de apa din care a initiat atacul. Corpul avatului este curbat in acel moment, coada "ramine in urma", iese deasupra apei si se produce "plescaitura" caracteristica (Poate fi "provocata", ca urmare a necesitatii unui impuls suplimentar pentru scufundare). Deci, "lovitura cu coada" este posterioara atacului, nicidecum anterioara.
You can run, you can hide! But... you'll die tired!
multzumesc Wave
Si eu am tot zis asta de la inceput, ca acea "lovitura" se produce din cauza intoarcerii bruste pe care o executa avatul. Bunul simt (nu numai hidrodinamica si bio-mecania) imi zice ca nu e posibil sa lovesti un oblete (in cazul nostru) a.i. sa ameteasca.

"Marea taina a existentei umane nu consta in a trai, ci in a sti pentru ce traiesti" - Dostoievski
nu e vorba de asta. Probabil ca exista pesti care isi folosesc coada in atac, dar nu sub forma sub care este prezentat avatul.
Una e sa dea o balena(de exemplu) din coada si sa rastoarne un vaporas, si alta e sa zici ca avatul poate lovi obletii cu coada a.i. sa-i ameteasca.
NU ARE CUM!!! In VID da, se poate, dar nu in apa.
Una e sa dea o balena(de exemplu) din coada si sa rastoarne un vaporas, si alta e sa zici ca avatul poate lovi obletii cu coada a.i. sa-i ameteasca.
NU ARE CUM!!! In VID da, se poate, dar nu in apa.
"Marea taina a existentei umane nu consta in a trai, ci in a sti pentru ce traiesti" - Dostoievski
Totusi sa revin la ideea: Cand trece o ambarcatiune cu motor, pestii, si ma refer la maruntis, devin dezorientati; prilej cu care rapitorii (stiuca, somn etc) ies la atac. Asta este un subiect care l-am tratat intr-un alt topic. La fel si avatul produce un "pleosc" pe care noi de pe mal il auzim si nu ne deranjeaz, dar in apa se transmite cu alta intensitate si viteza care poate sa afecteze linia laterala a obletilor.
Asta este o teorie pe care am vazut-o acum vre-o 5 ani pe Discovery, despre tarpon, care, dupa parerea mea are acelasi stil de vanatoare ca si avatul. Teoria asta am auzit-o si pe la noi.
Oricum bataia din coada nu este cand vine de jos in sus. De multe ori am observat cum fuge pe suprefata dupa cate on oblete si bate de 2-3-4 ori consecutiv, la intervale de jumate de secunda.
Asta este o teorie pe care am vazut-o acum vre-o 5 ani pe Discovery, despre tarpon, care, dupa parerea mea are acelasi stil de vanatoare ca si avatul. Teoria asta am auzit-o si pe la noi.
Oricum bataia din coada nu este cand vine de jos in sus. De multe ori am observat cum fuge pe suprefata dupa cate on oblete si bate de 2-3-4 ori consecutiv, la intervale de jumate de secunda.