REFULARI - sau loc de dat cu capu'

Hell · Mesaj de **Hell** » 02 Dec 2007, 14:32

asi zice mai degraba calitate de pescar.....rabdare si tutun....numai k eu nu fumez...deci i rezerv o mai multa doza de rabdare...

alexc · Mesaj de **alexc** » 03 Dec 2007, 21:50

http://www.doodie.com/anger_management.php

Asta poate fi rezolvarea

alexc · Mesaj de **alexc** » 03 Dec 2007, 21:51

P.S. Cred ca prima data se incarca cam greu.

stelian · Mesaj de **stelian** » 04 Dec 2007, 17:09

alexc scrie:http://www.doodie.com/anger_management.php

Asta poate fi rezolvarea

Etraordinar! Extraordinar! Extraordinar! N-am avut niciodata sefi, si nu cred ca voi avea vreo data, insa m-am jucat pana la 17, si mi-a placut tare! De mult n-am mai ras atata!

Hell · Mesaj de **Hell** » 01 Feb 2008, 22:25

zai la lucru, cand ma certa shefu k am uitat sa fac o treba de dimineatza, miam adus aminte de jocul ala....ma luat rasu

alexc · Mesaj de **alexc** » 01 Feb 2008, 22:48

Hell · Mesaj de **Hell** » 01 Apr 2008, 20:54

mah omu asta are ceva cu mine.....

dar tot i fac eu bucata cand voi pleca din firma....

Znd · Mesaj de **Znd** » 10 Apr 2008, 14:59

Azi mi-am dat si eu demisia,nu am mai suportat sa lucrez cu niste sefi care pur si simplu nu pretuiesc nici macar 0,1 % din munca angajatului, am fost angajat pt o functie si mai aveam putin si le gateam acasa...rasplata din parti dupa 1 an de zile aceasi bani cum se spune same shit different day... vad eu ce draq voi face un lucru e sigur pentru peste voi avea mult mai mult timp liber

pestisorul de aur · Mesaj de **pestisorul de aur** » 13 Apr 2008, 13:39

Si pe mine ma bate gandul sa plec.
Cineva din middle management-ul unei multi-nationale spunea pe un forum ceva de genul: "Sa nu ne mai credem unici pentru angajatori! Suntem unici pentru familie, prieteni, dar pentru angajatori, in linii mari, nu conteaza decat ceea ce oferi si ce ceri".
Pentru ca e business. Nu e loc de prietenie, nici de afectiune. E vorba doar de raportul cerere/ oferta, redus la nivelul fiecarui angajat. Cu cat e mai favorabil/ profitabil pentru companie, cu atat mai bine. Cand inceteaza sa mai fie, you can kiss the job goodbye, indiferent de orice.
Nimic gresit in toata teoria asta, nu-i asa? Numai ca...atunci cand nu exista familie/ prieteni in jur, pentru ca nu ii mai vezi (oare cand ai putea sa ii vezi daca muncesti de la 9 la 9, sau chiar mai tarziu)? Cum e cand pui pasiune in ceea ce faci?! Cum tragi linie intre birou si familie/ prieteni, punand ingredientul numit "pasiune, dragoste, daruire" numai in cea de-a doua categorie?? Ce faci cu oamenii care, putini poate, isi pun toata viata (si prin viata inteleg timp, energie, chiar somn si vise) in activitatea de la birou? Raspuns: ii tratezi la fel. Sec. Fara timp sa vezi ca ei nu muncesc pentru bani, nu asta e scopul numarul 1, ci dintr-o pasiune mai rar intalnita, fara diferente.
Ce vreau sa spun cu mesajul meu? Ca, oricum si oricat as incerca sa privesc problema din punctul lui de vedere, nu cred ca i se poate da valoare de axioma. Probabil c-am sa plec, si atunci tot eu voi fi cea care "tradeaza", cu toate ca nu exista astfel de cuvinte in limba lor. Dar ii voi oferi atunci un raspuns al altui angajator de top: "Nimeni nu e de neinlocuit"!
Toate bune tuturor!

IMBARLIGACIOSUL · Mesaj de **IMBARLIGACIOSUL** » 03 Mai 2008, 16:58

dr.pike.da-l in pana mea de patron. nu se intampla azi era maine.un sut in c... e un pas inainte (dat la timpul sau).ia matale sculele in spate si...fate nevazut vre-o 2-3 zile la peste in locul cel mai drag dumitale.ei ce zici.capul sus.ca no-i fi dumneata a cincea roata la caruta. vorba aia :daca ai sanatate ai de toate.