O rasa germana...in fotografii

[ULK]

NU va ganditi la cine stie ce

Sper(stiu) ca mai sunt intre voi,care iubesc aceasta rasa splendida. Azi am reusit cateva "capturi" la o expozitie de nivel international,adresata exclusiv ciobanescului german,ce s-a tinut la Cluj, dupa o pauza de 5 ani.




Sa lasam pozele sa vorbeasca Sper sa va placa lafel de mult , cat imi plac mie.

[Michael]

frumosi catei, superbe poze !

[Tavi]

faini
a avut un prieten un ciobanesc german, l-am vazut crescand, extraordinar caine.

[Radu_]

am avut si eu unu acum vreo 20 si ceva de ani. mi-am amintit de el cand am vazut pozele.

[ULK]

Am avut, am si o sa am..intodeauna. Rasa s-a ameliorat mult , fata de acum 20 de ani, fizic vorbind, dar comportamental a ramas la fel ...o rasa echilibrata din toate punctele de vedere. Pentru mine , cainele incepe la ciobanesc german si se termina la cainele lup Exagerez putin , na...dar ramane rasa mea preferata ...asta e biztos.

[Musti]

Desi locuiesc la bloc, am 3 caini. Nevasta-mea, la ea la firma are 3 ciobanesti germani de care suntem amandoi indragostiti... Daca am sta la casa sigur ar fi si ei cu noi...
Asa, nu pot sa ii iau... Mi-e ca i-ar manca bichonitza mea...

[ULK]

La mine a fost mai simplu Inainte de nunta EA a fost transanta: ori eu , ori cainii ..Tacit am ales-o pe ea(dar nu am renuntat la caini in inima mea niciodata)...dar asa mi-a oferit defapt ocazia negocierii..OK, dar pescuitul ramane Asa s-au mutat cainii la bunica in curte, acum mai am una, cea mai draga mie....si astept ziua cand ma mut la casa.

Bichonita e o jucarie ..un bibelou..nu caine Te tachinez doar Musti, sper ca nu te superi

Ciobanestii germani sunt ai vostri? Cu pedigree, fara?

[adiwolf]

vaiiii,
sufletul meu ce surpriza placuta.
imi plac cainii oricare rasa ar fi ei, insa ciobanescul german................asta nu are comparatie, este sufletul si iubirea mea.
bineteles ca vorbesc despre EL, cel ce sta acuma la picioarele mele cu capul tolanit pe picior de mi-a amortit piciorul ca sa nu il deranjez
nu are pedigree (nu m-a interesat acest lucru si nu o sa ma intereseze vreodata), l-am luat de la un politist care avea un cuib si 'nataraul" asta a fost cel care s-a dus glont la ficamea si uite asa m-am ales cu el.
pe atuncea avea doar o luna, acuma are aproape 10ani si de atuncea imi infrumuseteaza viata in fiecare zi.
il iubesc si ma iubeste neconditionat .
mai am si un brac german cu parul scurt adunat de pe strada la stadiul de potaie urmarita de hingheri si acuma e un ditamai copoiul, dar................lupul va ramane vesnic No 1

@ ULK,
a riscat mult consoarta ta.
la mine alegerea era si este cat se poate de clara, probabil ca din cauza asta nu am fost pus nicioadata sa fac acest tip de alegere

multumesc oricum pt acest topic si pozele superbe

[edâ„¢]

intradevar frumosi,iar pozele astea imi trezesk amintiri,am avut 2, o catzea neagra de la scoala de caini,cu ea am creskut,si lupanu care o murit in 2006 cand nu eram in tzara.....

....daca ar traii mai mult ......acum mai am catzaua de brak care nu mai aude asa bine,offff bat-o vina de batranetze

[ULK]

Ma bucur , ca am putut oferi aceasta placere ...Cu femeile..stim cu totii cum sta treaba..din pacate , m-am luat dupa "aspect" si nu am nimerit una iubitoare de animale, cu toate astea m-a insotit la multe expozitii canine

Eu, sincer , cu cainii sunt oarecum ca si cu pescuitul...am dorit intodeauna sa ma perfectionez..Mai ales, ca am ramas indragostit de o rasa..care a dus inevitabil la "anturaj", cautand mascul pentru monta am dat de un crescator de ciobanesc german bolnav...de pescuit Usor de ghicit urmarea, pescuieli si expozitii de CG. Asa am ajuns , sa doresc , sa am caine din parinti de parinti Poveste luuuunga...mai revin, acum e prea tarziu si sunt obosit