Legarea mustelor artificiale: materiale scumpe sau ieftine?

Mustele mele sunt concepute sa faca exact ceea ce astept de la ele, sa se comporte asa cum doresc eu in situatii specifice. Pentru aceasta trebuie sa fiu atent la fiecare detaliu. O greutate prea mare a unei uscate o poate scufunda prea rapid, un dezechilibru in simetrie o poate face sa se aseze pe o parte, etc.

In anii care au trecut am avut ocazia sa citesc mult, sa experimentez foarte mult si sa invat de la “profesori” deosebit de priceputi. Am avut norocul unui bogat schimb de experienta cu alti muscari, dar si avantajul unei conjuncturi care mi-a pus pe masa o uriasa diversitate de materiale pentru legat muste, de la cele mai ieftine la cele mai scumpe. Am avut de a face atat cu gaturi de cocos neaos, colectate de cate o bunica ce nu intelegea prea bine despre ce e vorba dar facea o favoare nepotului ce-i parea in continuare un copil bun de rasfatat, dar mi-au trecut prin mana si gaturi aduse de peste ocean, cumparate cu multe zeci de dolari. Am legat si pescuit cu carlige produse de tot felul de firme, de la chinezisme cu nume de care n-a auzit nimeni si pana la cunoscutele Mustad, Partridge sau Tiemco. Am inceput cu ata de cusut si am trecut apoi la tot felul de ate, care mai de care mai deosebite, ceruite sau nu, mai groase sau mai subtiri.
Ce m-au invatat toate aceste experiente? Au fost atatea incat mi-e teama ca nu voi putea cuprinde in aceste randuri decat o mica parte dintre ele. Voi incerca sa prezint cateva aspecte, punctual, fara a avea pretentia ca le-am amintit pe toate, dar incercand sa va dau totusi o idee despre importanta calitatii componentelor unei muste artificiale.

La orice musca pe care o legam, primul element la care ne gandim este carligul.

In functie de musca pe care dorim sa o obtinem ne alegem carligul potrivit, fie el cu tija dreapta sau curbata, lunga sau scurta, cu deschidere larga sau ingusta, cu spin sau fara spin. Din pacate, magazinele de profil din tara noastra sunt lipsite aproape in totalitate de carlige de musca. De fapt intreg sectorul materialelor de legat muste artificiale este slab reprezentat. Intr-un fel ii inteleg pe importatorii care nu aduc asemenea materiale, gandindu-ma la numarul relativ mic de practicanti ai acestui sport si sper ca la anul vor fi mult mai multi si se va dezvolta si piata de profil.

In magazinele de la noi am gasit doar cateva modele de carlige de musca, si acelea sunt cele mai ieftine gasite la producator sau stocuri depreciate prin cine stie ce depozit sau vapor. Rar am vazut un carlig bun. Asa ca am inceput pescuitul la musca artificiala cu carlige modeste. Rezultatul s-a vazut in mod evident in numarul mare de intepari ratate, in tocirea prematura a varfului carligului sau in ruperea destul de frecventa a carligului prin pietre sau in dril. La inceput nu am stiut ca vinovata era calitatea carligului. Am dat mereu vina pe ghinion sau pe neindemanarea mea. Asta pana am pus mana pe alte carlige, de o cu totul alta factura. Procentajul de ratari a scazut simtitor, facandu-ma sa inteleg pe propria piele cat de important este carligul. Asa ca acum pescuiesc aproape numai cu carlige produse de Tiemco si Partridge. Uneori mai incerc si altele, dar numai cu scop de testare, pentru a vedea ce mai e nou pe piata.

Dupa carlig, ata de legat este cel mai important element de pe masa legatorului de muste artificiale.

Chiar daca nu este decat rareori vizibila dupa ce musca este finalizata, ata de legat este cea care tine toate celelalte componente si asigura, in mare masura, rezistenta si durabilitatea mustei. Fara o ata buna, chiar si cele mai mari eforturi vor fi inutile. O ata de legat buna trebuie sa aiba, in general, o rezistenta cat mai mare la rupere pentru diametre cat mai mici.

La o musca uscata vom folosi ate foarte subtiri pentru a nu o ingreuna inutil. Dar aceste ate nu trebuie sa se rupa in timp ce legam, transformandu-ne placerea in chin. Un alta caracteristica importanta a atelor de legat este ceruirea lor. La mustele la care folosesc dubbing prefer sa utilizez ata ceruita, pe care dubbing-ul adera mult mai bine, facand legarea mai usoara si musca mai durabila. Evident ca in lipsa atei ceruite se poate folosi una normala pe care sa o ceruim noi, dar asta presupune munca in plus si nu vom obtine o depunere de ceara la fel de uniforma ca cea realizata in fabrica. La o musca uda, nimfa sau streamer, prefer sa am o rezistenta sporita si imi permit sa folosesc o ata mai groasa, caci greutatea ei nu mai constituie o problema. Evident ca nu voi sari calul ajungand la ate prea groase care strica aspectul mustei. Asa ca am ajuns sa folosesc ate 8/0 si 10/0 pentru mustele uscate, respectiv 3/0 si 6/0 pentru celelalte.

Pentru a va face o idee despre rezistenta la rupere a unor ate bune va voi spune doar ca o ata Uni-Thread 8/0 tine cam jumatate de kilogram la un diametru de circa 0.10 mm, in timp ce Uni-Thread 6/0 tine dublu la diametru de circa 0.15 mm. Ca marci producatoare de ate bune va pot recomanda Uni, Danville, Gudebrod sau Benecchi. Mai sunt si altele, dar nu le-am incercat, asa ca nu vorbesc despre ele.

Un articol de baza in legarea mustelor uscate este pana de cocos.

Din aceasta se realizeaza coada si gulerul mustei, elemente ce asigura plutirea acesteia. Care este diferenta dintre o pana buna si una proasta? O pana buna are axul principal subtire, are o densitate mare de barbule, lungimea lor este aproximativ aceeasi pe toata pana, avand in acelasi timp o rezistenta mare la rupere. Penele bune sunt greu de gasit in Romania, deocamdata. Penele de la cocosii locali sunt utile pentru incepatori. Pentru a lega un guler de musca trebuie folosite doua sau chiar trei astfel de pene pentru a obtine flotabilitatea dorita, ceea ce ne va face sa pierdem mult timp cu legarea unei singure muste. Dar pentru inceput, cand nu avem alte materiale si nici nu prea stim ce vrem si la ce “sar” pestii din zona, aceasta este o solutie relativ ieftina si la indemana. Dupa ce veti pescui un sezon cu astfel de muste si veti lega cateva cu fulgi de calitate va veti convinge singuri de diferenta. Unora li se par scumpi fulgii de calitate, adusi de obicei de peste ocean.

Aceasta este pana la urma doar o parere preconceputa, deoarece pretul mai mare isi are justificarea in numarul mult mai mare de pene de pe un gat de cocos, in numarul mai mare de muste care se pot lega, in viteza cu care se pot finaliza mustele si mai ales in calitatea lor finala. Am vazut pene de saddle in comertul nostru cu care se puteau lega 3-4 muste si pene din comertul american la un pret cu 50% mai mare cu care se leaga 8-9 muste. Judecati deci care sunt mai scumpe! Eu zic ca selectia genetica din vest si-a facut treaba cu varf si indesat, ajungandu-se acum la o calitate inimaginabila pentru cel ce nu a pus mana pe astfel de pene. Chiar si in cazul mustelor ude o pana buna poate face diferenta, prin rezistenta ei in timp si prin vibratiile pe care le produce in apa.

Dubbing-ul are si el rolul lui aparte in legarea mustelor, diferentiidu-se dupa scopul final al acestora.

Intr-un fel ne alegem dubbing-ul daca vrem sa legam o musca uscata si in alt fel pentru o nimfa. Sau chiar si la uscate, sunt muste cu corp subtire, la care vom cauta un dubbing extra-fin, asa cum sunt muste cu corp mai gros, la care vom alege un dubbing cu flotabilitate buna sau care se scamoseaza usor.

Acesta este un domeniu in care ne putem descurca onorabil si cu materiale gasite pe acasa, pe la prieteni sau bunici. Nu este foarte greu sa gasim o blana de iepure, o vulpe sau alt animal. Problema apare cand cautam blanuri vopsite. Incercarile de vopsire duc la pierderi mari si pana la deprinderea tehnicilor corecte duc la un produs cu deficiente de tot felul. Ajungem sa fim mai degraba vopsitori de blanuri decat muscari. Asa ca eu zic ca e bine sa ii lasam pe altii sa se ocupe de treaba pe care o stiu si noi sa ne ocupam de legatul mustelor. In general, putem remarca faptul ca pe plan international se foloseste tot mai putin legarea corpului mustelor uscate din ata de corp, aceasta avand o densitate destul de mare, mai ales dupa ce se uda. Se prefera folosirea cotoarelor (quill) sau barbulelor de pana, materiale cu flotabilitate buna, sau dubbing-uri care au o densitate apropiata de a apei. Se folosesc foarte mult si barbulele penelor de paun, acestea avand si o culoare deosebita, irizatiile lor asigurand reflexe speciale.

In afara acestor materiale mai sunt multe altele, mai putin folosite, dar fiecare dintre ele avand proprietati speciale care le fac sa isi merite banii.

Iar daca nu va legati singuri mustele si le procurati din magazine sau de la diversi legatori, atunci cu siguranta ati remarcat ca sunt muste ce costa de trei ori mai mult decat altele. De obicei pretul este dat de calitatea materialelor si carligelor folosite. Nu toate care sunt scumpe isi merita banii. Nu toate prind. Ramane sa incercati sau sa ii intrebati pe cei care le-au folosit.
Asa ca fiti atenti atunci cand va procurati materialele pentru legarea mustelor artificiale. Orice amanunt poate fi important. Nu poti face muste bune cu materiale proaste!

Fir intins!