Rubrica reparatii echipamente pescuit

[tdum]

Blector desprins din varful lansetei.

Va salut! Am o lanseta cu varf plin la care am observat in decursul ultimei partide ca s-a detasat (nu rupt) varful. Am observat ca inelele de pe blector nu mai erau aliniate cu celelalte si cand am verificat, intr-adevar se puteau roti. Nu am indraznit sa scot varful afara.
Este posibila repararea ei doar prin adaugarea de rasina sau trebuie schimbat varful? E binevenita si o recomandare de me?ter care are timp de ciubucuri in zona Arad (si imprejurimi).
Multumesc!

Domnule Ioanes, desi intrebare dv. nu mi-a fost adresata direct mie, fiindca nu a raspuns nimeni, pot acum sa va ofer eu un raspuns in acord cu experienta personala pe care o am, vis-a-vis de fixarea blectorului in tubulatura batului. Inca de cand aveam magazin dedicat pescarilor, m-am confruntat cu problemele acestor bete ce contin segment tip blector (plin) in varf. Nu numai ca sunt susceptibile de a nu fi lipite corespunzator in zona imbinarii, ci mai adesea s-a intamplat sa se rupa baza blectorului la nivelul imbinarii. Nu am trimis acele bete inapoi furnizorului (cum n-am trimis nici o mulineta), fiindca clientii magazinului preferau sa le repar eu in ambele situatii si aveam si acordul distribuitorilor in cauza.

Concret, in cazul dv. a cedat lipitura, fiindca in mod cert, procedura de fixare e viciata din start si va spun de ce.

Blectorul are capatul taiat drept, iar imbinarea e cilindrica, nu conica ca la feedere. Desi constructorul pune adeziv in interiorul tubului, atunci cand se introduce capatul blectorului, acesta impinge adezivul intocmai precum un piston, iar cele doua suprafete de lipit vor adera doar superficial una la cealalta, iar la solicitari laterale, se vor desprinde , asa cum ati patit dv.

Ce e de facut:

-Va trebui sa extrageti prin rasucire complet blectorul.
-Va fi necesara rotunjirea capatului cu glasspapier sau la un polizor.
-Va fi foarte util sa executati un mic canal circular la 2-3mm spre capatul blectorului.
-Sa prelucrati tot cu glasspapier suprafata blectorului ce intra in interiorul tubulaturii, in scopul matuirii si imbunatatirii aderentei, dar si a patrunderii relativ usoare in momentul lipirii.
-Cu o pila rotunda curatati eventualele urme de adeziv vechi din interiorul tubulaturii.
-Introduceti putin adeziv in tubulatura, ungeti exteriorul blectorului si umpleti calalul circular executat in prealabil cu adeziv, daca folositi adeziv cu uscare lenta. Daca e cu uscare rapida, atunci puneti doar pe blector.
-Imbinati cele doua elemente concomitent cu alinierea inelelor si puneti la uscat.

Daca nu ati rezolvat problema pana acum, atunci, aveti toate informatiile necesare si va urez: Spor la treaba!

Rew.

[kingofbeasts]

Sa inteleg ca era vorba de intrebarea pusa de Alexandru Ioanes sau urmeaza o alta intrebare la care ar trebui sa raspund?
Daca da in mare parte i-ati raspuns deja in sensul ca , in principiu nu e necesara schimbarea varfului (e cazul numai daca exista fisuri longitudinale la partea in care se mufeaza, fisuri care ar trebui intai inlaturate) ci se poate repara prin lipire. Daca era vorba de o alta intrebare va rog sa ma atentionati cand mi-o adresati si o sa raspund cu placere.

[tdum]

@ Kingofbeasts:

Va accept fara rezerve scuzele si va strang virtual mana pe care mi-ati intins-o. Consider situatia reparata, asa cum e si normal sa se repare lucrurile pe acest topic dedicat reparatiilor.

Va urma o postare in care cu voia dv. am sa va adresez o intrebare,[...]

Sentimetul e reciproc, si din punctul meu de vedere situatia e depasita si inchisa iar, la intrebare , in masura in care pot si ma pricep raspund cu drag.

Iata intrebarea:

Credeti ca ar fi utila, chiar imperios necesara in constructia betelor in regim custom si nu numai, executarea unor matisaje de protejare a blancului in portiunile in care vor fi amplasate ulterior inelele?

Aceasta intrebare izvoraste din observatiile pe care le-am facut in sute de ocazii in care m-am confruntat cu repararea unor bete rupte in zona talpii inelelor. Cu cat grosimea peretelui e mai mica, (la betele foarte usoare), cu atit talpa inelului aflata sub matisaj poate apasa si deforma mai tare blancul. Deformarea se produce la aceste blancuri fine la montaj, daca executantul strange prea tare spirele matisajului. Empiric, chiar si 50g forta / spira, la un nr de 40 de spire sa zicem, creeaza un anumit efect de apasare (2kg) prin talpa inelului asupra blancului.

Asupra inelelor actioneaza in timpul pescuitului si forte aditionale ce se exercita asupra blancului, tot prin talpa inelelor. Deasemenea, la transport, involuntar, inelele sunt supuse contactului cu alte ,materiale si preseaza blancul prin talpa lor. La acestea se mai adauga o solicitare si anume aceea ca un material rigid care este talpa inelului, este prins de un material flexibil care este blancul si astfel la nivel de contact direct, apare o solicitare/frecare la fiecare lansare/intepare.
Toate aceste solicitari, statice si dinamice duc la un moment dat la ruperea in vecinatatea inelului. Am avut ocazii nenumarate sa privesc in interiorul sectiunilor rupte astfel si sa constat deformarile si fisurile de sub talpile inelelor.

Un matisaj de protectie sub talpa inelelor, ar oferi zic eu (pe testate):
- O conservare a formei si blancului, sub talpa inelelor.
- Imposibilitatea zgarierii/marcarii blancului de catre talpa inelelor, chiar daca exista imperfectiuni de prelucrare la curbura talpii inelelor si acestea nu au aceeasi curbura cu cea a blancului.
- Rezistenta sporita a blancului la actiunea socurilor asupra inelelor.
- Protectia zonei de sub inel impotriva nenumaratelor indoiri/solicitari.
- Conservarea performantelor blancului.
- Usurinta in inlocuirea unui inel rupt, prin incalzire, fara a afecta/atinge blancul.
- Daca se doreste relocarea inelelor la un moment dat, aceasta se poate face fara probleme, blancul fiind intact sub matisajele de protectie.
- etc.

Ca dezavantaj, exista doar volumul mai mare de munca din partea constructorului si poate o infima masa adaugata de matisajele de protectie, masa greu de pus in evidenta, chiar si cu un cantar electronic. Se poate folosi pentru aceste matisaje fir de matisat foarte subtire si lac diluat, sau un adeziv rapid, rezultand o masa foarte mica, deci neglijabila.

Ma intereseaza mult parerea dv. obiectiva, ca sa imi dau seama cu adevarat daca am procedat bine sau nu, atunci cand am recomandat in postarile mele, chiar si pe acest topic, aceasta metoda. De ce nu se procedeaza asa, macar in cazul betelor cu blancuri foarte fine (subtiri in perete ,,foita" cum se spune adesea). Nu cred ca sunt singurul care s-a gandit (si a aplicat)la aceasta metoda.

Aveti cuvantul maestre:

Rew.

[tdum]

Pentru Kingofbeasts:

P.S.
Aceasta de mai sus, era intrebarea pt dv. la care va invit sa raspundeti (nu trebuie), e o rugaminte si poate fi de interes comun, dincolo de o curiozitate sau o terorie a mea. Depinde si de girul pe care i-l acordati dv. prin validare sau invalidare, fiindca e clar pentru mine, noi doi vedem din perspective diferite problema aceasta. Dumneavoastra construiti bete, eu, la nevoie, le repar. Prietenii au avut permanent grija sa am material didactic...

Va multumesc pentru disponibilitatea de a-mi raspunde si pentru consideratia pe care o aratati in seara aceasta si acestui forum.

Rew.

[kingofbeasts]

Ceea ce spuneti dumneavoastra se aplica deja in cazul lansetelor de apa sarata supuse la sarcini si presiuni mari in timpul drilurilor cu monstrii marini (e cazul betelor de surfing sau, al unor bete de jigging marin si nu numai care, de cele mai multe ori,prezinta inele cu 2 picioare si cu role nu cu pastila). La betele de apa dulce, in principiu nu s-a considerat necesar pana in prezent asa ceva intrucat blancurile erau construite destul de robust pana de curand. Personal, inca sunt de parere ca nu e cazul unor astfel de interventii pregatitoare.
Din experienta mea , fisurile in blank la nivelul talpii inelului, pot fi paralele cu talpa si perpendiculare pe talpa (de regula la unul din capetele talpii).
Cele longitudinale (paralele cu talpa inelului) apar, dupa cum si dumneavoastra ati constatat, cel mai frecvent ca urmare a strangerii exagerate a matisajului care, apasa talpa pe blank pana la punctul in care sub stres sau in conditii extreme, o face sa se ingroape in blank.
Fisurile perpendiculare pe talpa, pe de alta parte, pot avea mai multe cauze principala fiind un matisaj prea relaxat sau o ata prea subtire dublata de o rasina subtire. Astea apar de regula la capetele talpii datorita faptului ca sub sarcina , sau prin apasare, talpa inelului se ridica partial de pe blanc facand parghie si transferand intreaga forta direct in punctul de contact cu blancul (spargandu-l astfel). Cand e sub sarcina fisura apare chiar sub inel (la varful talpii) iar cand e prin apasare mecanica pe inel, fisura apare deasupra inelului(la calcaiul lui daca vreti sau, mai bine zis in locul in care talpa se imbina cu piciorul). De regula un matisaj relaxat sau o ata prea subtire se tradeaza si prin niste fisuri longitudinale in lac la baza piciorului . Trebuie tinut cont ca rasina reactioneaza la temperatura exterioara devenind mai rigida la frig si mai maleabila la caldura. Vorbim deci si de un cumul de factori in multe cazuri(matisaj necorespunzator + forta mare+ conditii termice extreme )
Daca in cazul fisurilor longitudinale un matisaj sub talpa inelului ar putea rezolva problema, la fisurle perpendiculare din pacate nu ar ajuta prea mult (desi e posibil sa mai amelioreze cate ceva in unele situatii) .
Treaba e ca problemele astea apar de regula la inelele mari care , la randul lor au si talpa mai groasa si mai putin maleabila dar si rama mai inalta si solida capabila sa faca parghii si sa puna presiune.
Pe inelarile moderne, montaje , KR, Microvawe si altele care fac o coborare rapida a firului pe blank si au inelul de plecare mai apropiat de mulineta, problema e oarecum rezolvata usor in sensul ca sunt putine inele mari si sunt suficient de jos pe blank incat sa fie pe zona lui de forta care, e si mai robusta din constructie in general. Pe partea mediana a batului si zona de varf, inelele mici si lipite de blank care se utilizeaza , reprezinta un pericol aproape nesemnificativ , talpa lor fiind subtire si relativ maleabila iar capacitatea de a face parghie e oarecum nesemnificativa.
Cele mai multe probleme de genul asta apar cand inele mari sunt prea sus pe blank si , uneori atunci cand talpa inelului nu a fost suficient prelucrata (de fabrica sau de mester) astfel incat prezinta muchii ascutite in contact direct cu blankul.
Despre greutatea adaugata blancului va asigur ca ea exista si se poate verfica usor prin cantarire inainte si dupa matisare si lacuire . Despre cat de mult afecteaza acea greutate suplimentara viitoarea lanseta depinde de la caz la caz insa efectul e mai vizibil cu cat lanseta e mai "de finete".
Trebuie sa mai tineti cont de un lucru si anume faptul ca , un astfel de matisaj, contribuie si la o rigidizare exagerata a blankului pe zona respectiva si , daca intr-o oarecare masura ar putea preveni o parte din ovalizarea in sarcina , pe de alta parte forteaza si un transfer al fortelor mai brusc inainte si dupa acea zona facand ca ovalizarea sa fie mai pronuntata in zonele din afara inelelor. Probleme ar putea apare atunci in zona inelelor apropiate de mufari atunci cand blankul neputand sa flexeze suficient nici pe zona de mufare nici sub inel, va cauta sa flexze in primul punct slab din zona.
Inlocuirea unui inel fara refacerea matisajului din punctul meu de vedere nu e o optiune pentru ca, asa cum am aratat deja, un matisaj prea relaxat care permite scoaterea unui inel de sub el doar prin inmuierea rasinii la cald, ar putea avea aceleasi consecinte nefaste ca si un matisaj prea strans.
Relocarea inelelor , de asemeni, va lasa urme in spate pentru ca rasina aplicata pe matisaj ajunge pana la blank si acolo fuzioneaza cu rasina de pe suprafata blankului (singura exceptie fiind blancurile nefinisate de fabrica din start dar si la alea in timp apare asa numitul fenomen de "ghosting" in care datorita expunerii la soare blankul va afisa nuante diferite acolo unde nu a fost expus ci acoperit de matisaj fata de restul blankului).
Un efect mai mult sau mai putin vizibil de la caz la caz, va fi si atenuarea senzitivitatii blankului prin interpunerea acelui strat mai putin rigid si mai putin rezonant intre inel si blank. Ttebuie sa va ganditi ca matisajul ala de sub inel , cu sau fara rasina pe ele e mult mai "moale" decat blancul.
Avand in vedere cele de mai sus, in opinia mea, pentru moment (considerand blankurile disponibile pe piata in prezent), nu consider util un astfel de matisaj. Nu zic ca e un lucru rau practicarea lui in unele situatii extreme insa, nu aduce atatea beneficii ca sa justifice munca suplimentara si implicit pretul suplimentar cu care vine (cu atat mai mult cu cat trendul in prezent e sa se sacrifice cat mai mult pentru senzitivitate si banii cei mai multi se duc pe blankurile/lansetele care o ofera in cea mai mare masura)

[tdum]

Pt. - Kingofbests:

V? multumesc pentru r?spuns, iar pentru mine cel pu?in, urm?toarele dou? fraze din postarea dv. sunt edificatoare:

1)

in principiu nu s-a considerat necesar pana in prezent asa ceva intrucat blancurile erau construite destul de robust pana de curand

2)

Nu zic ca e un lucru rau practicarea lui in unele situatii extreme insa, nu aduce atatea beneficii ca sa justifice munca suplimentara si implicit pretul suplimentar cu care vine (cu atat mai mult cu cat trendul in prezent e sa se sacrifice cat mai mult pentru senzitivitate si banii cei mai multi se duc pe blankurile/lansetele care o ofera in cea mai mare masura)

La fraza de mai jos a? avea totu?i o alt? argumentare:

Trebuie sa mai tineti cont de un lucru si anume faptul ca , un astfel de matisaj, contribuie si la o rigidizare exagerata a blankului pe zona respectiva

?i anume, faptul c? un matisaj de protec?ie d? o mai mare libertate blancului, din moment ce el nu mai este legat direct de talpa rigid? a unui inel. Acele spire interpuse între blanc ?i talpa inelului, vor da o mobilitate sporit? blancului ?i dispar ?i frecarile cu metalul t?lpii inelului, nicidecum o ,,rigidizare exagerat?"

Dac? cineva care nu vrea s? se alinieze cu trendul din prezent, care presupune sacrificii cum a?i men?ionat ?i va solicita rodbuilderilor de acum astfel de matisaje de protec?ie sub talpa inelelor, fiindc? nu dore?te ca metalul inelelor s? vin? în contact cu blancul modern, u?or, scump ?i delicat ?i e dispus s? pl?tesc? pentru aceasta abordare ,,hypercustom", atunci, nu v?d de ce nu s-ar executa întocmai... Nu-i a?a?

Rew.

[tdum]

Ziua bun? tuturor!

Iat?, stima?i colegi de forum, o informa?ie cu caracter preventiv foarte util pe care o reiau, fiindc? tot am discutat adineauri de rupturi ale blancurilor în vecin?tatea inelelor.

Informa?ia se refer? la aten?ia care se cere în manevrarea be?elor din dou? sau mai multe buc??i, în momntele care presupun mufarea ?i demufarea tronsoanelor. Dac? variantele constructive implic? prezen?a inelelor în vecin?tetea mufelor, ave?i grij?, oricât ar fi de mare tenta?ia, s? nu v? folosi?i de aceste inele ca suport pentru for?a neceesar? pentru a demufa sau mufa tronsoanele. Acest lucru l-am recomandat de nenum?rate ori clien?ilor care au cump?rat be?e de la mine pe vremea când aveam magazin dedicat ?i le-a folosit.

Iat? ce se poate întâmpla, chiar ?i unui blanc solid, (Megabass Racing Condition) dac? nu se ?ine cont de acest aspect, fiindc? talpa inelului preseaz? direct pe blanc ?i orice presiune nefireasc? asupra inelului, duce la asta, cu proxima ocazie ce presupune (o solicitare) un drill sau o lansare în for??:


Dac? tot s-a ajuns în aceast? situa?ie, atunci v? prezint ?i pa?ii pe care eu îi consider normali in cadrul unei repara?ii durabile:
1) Introducerea unui spigot ?i umplerea sp?rturilor (repara?ie interioar?):


2) Învelirea exteriorului în fibr? de grafit ?i adeziv, urmat? de ?mirgluire (repara?ie exterioar?):


3) Un pas op?ional, dar la care eu nu renun?, este matisajul de consolidare ?i protec?ie:


4) Dup? impregnarea cu adeziv a matisajului, se monteaz? prin matisare inelul ?i tot op?ional, eu aleg s? fac un mic matisaj suplimentar pe care îl consider necesar în zona în care se suprapune în interiorul acestui tronson cap?tul celuilalt tronson (cel de cotor) Unde arat? indicatorul:


5) Urmeaz? acoperirea matisajelor cu lac epxidic din dou? componante (flexi coat)


6) Dac? proced?m astfel, ob?inem o repara?ie life time, care va ar?ta a?a:


Cel mai bine este îns? s? ?ine?i cont de sugestia mea de la începutul post?rii, care v? va feri de astfel de neajunsuri.

Sper s? v? fie de folos ?i s? nu ajunge?i în impas.

Rew.

[kingofbeasts]

Pt. - Kingofbests:

V? multumesc pentru r?spuns

Cu mare pl?cere

La fraza de mai jos a? avea totu?i o alt? argumentare:
[quote=kingofbeasts post_id=723727 time=<a href="tel:1554321484">1554321484</a> user_id=9466]
Trebuie sa mai tineti cont de un lucru si anume faptul ca , un astfel de matisaj, contribuie si la o rigidizare exagerata a blankului pe zona respectiva

?i anume, faptul c? un matisaj de protec?ie d? o mai mare libertate blancului, din moment ce el nu mai este legat direct de talpa rigid? a unui inel. Acele spire interpuse între blanc ?i talpa inelului, vor da o mobilitate sporit? blancului ?i dispar ?i frecarile cu metalul t?lpii inelului, nicidecum o ,,rigidizare exagerat?"

[/quote]

E op?iunea dumneavoastr? din ce punct de vedere dori?i sa privi?i lucrurile îns? fizic , orice matisaj pe un blank ac?ioneaz? precum un corset pe un corp uman: for?eaz? o anumit? forma ?i limiteaz? flexarea. Sunt convins ca ?ti?i ca forma tubular-conica a oric?rui blank presupune o oarecare ovalizare in sarcina . In momentul in care aplici un matisaj pe o zona a unui blank ?i-i dai si r??ina acea ovalizare a blankului e for?at? sa se produc? mai accentuat înainte ?i dup? blank .Cand deja dublezi acel matisaj ?i mai adaugi in ecua?ie ?i talpa inelului ( practic pui doua corsete ?i o coada de matura pe un corp uman) se limiteaz? ?i mai mult flexarea blankului iar for?ele care ac?ionau acolo in mod normal se muta.

[kingofbeasts]

Ps. Referitor la partea “clientul pl?te?te -clientul prime?te” nu se poate generaliza ?i fiecare mester de bete decide pentru sine in fiecare caz particular . Când faci un bat ai obligatia sa asculti ?i sa discu?i toate cererile ?i preten?iile clientului îns?, ai ?i op?iunea sa nu fi de acord cu unele dintre ele ?i sa refuzi lucrarea . Fiecare decide pentru sine la caz concret atunci când se pune problema unei constructii .
?i acum, cu permisiunea dumneavoastr? o sa ma retrag nu înainte insa de a va ura spor la treaba .

[tdum]

?i acum, cu permisiunea dumneavoastr? o sa ma retrag nu înainte insa de a va ura spor la treaba

Va multumesc de urare si pentru dialogul agreabil si probabil util, fiindca a avut caracter public si fiind prezentate atatea argumente, cu siguranta in mintea cititorilor s-a cristalizat o concluzie legata de subiectul pe care l-am discutat cu dv. si asa cum ati concluzionat,

Fiecare decide pentru sine la caz concret atunci când se pune problema unei constructii .

Numai bine!

Rew.