Atractanti Rapitori

[florin1948]

Treaba asta cu atractantii e putin mai complexa decat pare la prima vedere. De acord ca rapitorii percep stimulii exteriori cu linia laterala, vazul si mirosul. Cu linia laterala percep vibratiile, nu numai ale eventualei prazi, ci si alte vibratii care pot insemna pericole, chemare la hranire ( vezi cazul crescatoriilor unde pescarii lovesc barca cu ciomagul si turma de crapi vine dupa barca precum oile la pascut). Daca ne referim strict la stiuca si salau ( cu somnul e alta poveste) acestia, prin natura lor de rapitori, au simturile mult mai dezvoltate decat alti pesti. Si daca vorbim de atractanti, ne intereseaza mirosul rapitorului, atat de mult contestat. O sa va dau un exemplu pe care il cunosc toti pescarii de salau. Stiti bine ca pe langa spining, la salau se mai pescuieste la fix cu bucatica de peste. Bucatica fixata pe carlig nu misca, deci linia laterala nu are nici o influenta. Mai raman vazul si mirosul. Bun, puneti in carlig o bucatica din cel mai realist twister, cea mai buna imitatie de albitura si in mod sigur nu veti avea nici o trasatura ! De vazut o vede dar nu o ataca . De ce ? Aici intervine mirosul. Mirosul nu inseamna neaparat miros de peste. Sant multe substante care pot determina un rapitor sa atace. Vezi usturoiul ( garlic), uleiul de anason ( oleum anisi), extracte de raci, sepie, creveti si multe altele. Toate acestea se combina cu aminoacizi, proteine si multe altele secrete de fabricatie si rezulta un produs care dat pe cauciucuri mareste sansa de a determina rapitorul sa atace. Asta nu inseamna ca muind cauciucul in atractant vom avea lanseul si captura. Toate astea depind de conditiile de pescuit, de fiecare balta in parte, de o evolutie corecta a nalucii si de multi alti factori care determina in final rezultatul pescuitului. Eu folosesc de multi ani tot felul de atractanti, am incercat diverse tipuri, de la diversi producatori, unele au avut ceva rezultate, altele nu prea. Tot incerc sa-mi produc propriul atractant dar mai am nevoie de ceva timp si experimentari sa ajung la un rezultat multumitor, cel putin d.p.d.v. tehnic ( un atractant care sa penetreze cauciucul si sa ramana acolo pentru o perioada lunga de timp)
In concluzie, atractantul nu garanteaza ca vom prinde peste la fiecare lanseu, dar in multe situatii face diferenta !

[adrian99]

foarte bine punctat florine

[valeriu28]

si acum, contra-raspuns, mai jos un articol scris de Dady... (mi se pare ca l-am mai postat pe aici, chiar e folositor...)

Organele simtului pestilor sint:ochii, linie laterala, mirosul, gustul. Aceste organe isi indeplinesc functia pe 3 cai:- sa atentioneze pestele asupra existentei hranei, alarmind pestele - sa conduca pestele spre hrana,- o data descoperita hrana, organele se comporta ca detectoare in a depista compatibilitatea presupusei hrane. Colaborarea organelor simturilor pestilor e folosita in cautarea hranei.Hai sa vedem la citeva specii cum se manifesta colaborarea simturilor acestora.

-Stiuca este alarmata si condusa la presupusa hrana numai de ochi si linia laterala,ca si salaul si avatul. Gustul ii serveste in a descoperii compatibilitatea respectivei hrane, deci are gust si il foloseste. Interesant este faptul ca stiuca nu are miros,iar gustul este f atrofiat servindu-i numai la contactul direct.-De aici si concluzia ca nu are rost sa folosim mirosuri pe naluci. Acestea sint pur comerciale sint pentru pescar si nu pentru stiuca.

-Bibanul, ochiul este principalul organ care alarmeaza si conduce pestele spre presupusa hrana, o usoara influenta o are si linia lateral dar de cele mai multe ori nu.La fel ca si stiuca nu are miros iar gustul ii serveste numai la contactul direct.

-Pastrav, are o buna colaborare in alarmarea si conducerea catre hrana a ochiului, mirosului iar gustul, care este sensibil la pastrav, il ajuta la conducerea catre hrana si la controlul conpatibilitatii acesteia.

- Boisteanul( desi ar putea fi tratat ca peste fara importanta, boisteanul va fi luat in discutie cind voi vorbii despre nadirea indirecta)atit ochiul mirosul il alarmeaza si il conduce spre hrana, iar gustul pe linga functia de conducere face si controlul hranei. Este interesant ca boisteanul are mirosul si gustul mai dezvoltat ca pastravul.

- Clean, ochiul are si la el o functie f importanta in alarmarea si conducerea spre hrana, mirosul ca si gustul au numai functii de a control a hranei.Are dezvoltat f bine gustul care il poate conduce la hrana de la mari distante, Si curiozitate linia laterala nu are functii in procesul de hranire al pestelui, adica in ceea ce ne intereseaza pe noi. Linia laterala are in schimb o mare importanta in alarmarea asupra eventualelor pericole.

- Crap,lin, caras, caracuda, nu sint pesti cu vazul f dezvoltat, ca sa zici ca ar folosii ochiul pentru depistarea si conducerea spre hrana. In schimb gustul este imbatabil, alarmeaza si conduce pestele spre nada, face testarea nadei. In cca 80-90% din cazuri gustul este predilect in a dirija pestele la nada.. La fel linia laterala nu are functii in sprijinul functiei de hranire.

- Babusca si platica, sint pesti care depisteaza nada cu ajutorul vederii, sint condusi spre aceasta datorita vazului bun la adincimi mari unde lumina este deja suficient de slaba. Dar arma forte este gustul si mirosul iar ca fapt caracteristic o atrage sunetul pe care il scot celelalte surate cind se hranesc. Linia laterala are deci un rol important in depistarea si dirijarea spre locul nadit. Se si poate vedea ca la platica linia laterala este mai lunga de cit ar fi linia mediana normala, tocmai pentru a avea un radar mai puternic.

- scobarul si mreana, sint pesti care se conduc spre hrana si o depisteaza cu ajutorul gustului si mirosului, dar si a vazului cind hrana se afla in raza lor vizuala. Ce este f interesant ca la acesti pesti deja gustul si mirosul se manifesta in tandem avind senzori comuni pt. ambele tipuri de simt. Iar scobarul in zilele de vara are senzorii de depistare f puternici putind intercepta particule f. fine de gust sau miros. Daca nu stiati, scobarul dupa pastrav este cel mai rapid peste ca innot( pastravul are 4 m/sec iar scobarul 3,5 m/s). Din acest motiv, cind se afla in deplasari pe curenti f rapizi pe care numai el ii poate parcurge, va simtii o nada care nu trebuie sa fie puternic aromatizata sau indulcita. Daca maninca in foarte scurt timp de la nadire el vine din curent la nada.

- Obletele, desi s-ar putea spune ca este lipsit de importanta, acest peste are ca si rosioaradar mai bine dezvoltata intreg sistemul de organe care-l ajuta in depistarea indreptarea si controlul nadei. Astfel este primul peste care vine de la mari distante la nada fiind ajutat de linia laterala care furnizeaza informatia deja de la caderea nadei in apa, gust si miros de invidiat, si vaz deosebit de activ, care face ca cu greu sa-i scape ceva.
De aici se pot trage citeva concluzii, daca deja nu s-au tras deja . Cam de ce anume trebuie tinut cont cind cautam un peste sau altul. Infine daca studiem si comportamentul simbiotic sau adaptarea la bazine cu mult rapitor, de exemplu atunci se modifica o sumedenie de comportamente si trebuie tinut cont de aceasta.Deci cind vrem o nada pentru un anume peste trebuie sa tinem cont ce trebuie sa faca nada din acest punct de vedere.

[adrian99]

valeriu,dady nu este ihtiolog
petru burian da;el este in masura sa faca comentarii strict legate de speciile de pescuit

aici discutam daca atractantii au(in ce masura)influenta asupra pestilor rapitori

[vampir]

Florin ai folosit in 10 partide diferite pe cateva locuri diferinte atractant si in 10 partide diferite pe locurile de prima data nu ai folosit atractant si balanta a inclinat in favoarea atractantului? Functioneaza si pe rauri? Vad ca folosesti cuvantul balta. Cum ai constatat ca e mai bun cu atractant incat sa merite efortul sa inspiri miros de mortaciune toata ziua? Ai dat la spinning? Eu tind sa cred ca tot e mai bine pe rauri sa respir aer curat iar banii de atractant sa i dau pe voblere, plastice. Poate ma convingi, ca este foarte posibil sa ai dreptate. Poate intr-un debit mic sau intr-o bulboana unde invarte apa, la o recuperare usoara si insistenta pe acelasi loc? Stii doar Florine ca micile detalii fac diferenta, probabil si tehnica de abordare conteaza. Intr-o revista cineva explica unde se cautam pestele ca acolo ar sta si adica: dupa piatra, dupa un trunchi de copac, dar nimeni nu explica cum putem sa aruncam dupa piatra sau dupa copac sa mai ajungem si la adancimea dorita cu naluca. Si atunci degeaba stiu ca e pestele acolo daca ma uit ca vulpea la struguri. Deci explicane pana la capat cum sta treaba te rog. Binenteles daca se poate , ai zis ca esti inca in faza de proiect si este de ajuns sa mai zici odata ca functioneaza si este ok. Atunci vom avea rabdare pana termini. Oricum iti doresc succes.

[rine]

si acum, contra-raspuns, mai jos un articol scris de Dady...

-Stiuca este alarmata si condusa la presupusa hrana numai de ochi si linia laterala...........

s-o credeti voi..

ia puneti mana si mai sapati;poate o sa aflati de porii cefalici cu care-i dotata cumatra si de ce-i are ..
poate se mai explica de ce prinzi c-o oscilanta coclita in apa cu vizibilitate foarte redusa sau de ce nu prinzi c-o oscilanta care se invarte in jurul propriului ax.
nu sunt mare aparator al miasmelor (ne)atragatoare dar cateodata...
p.s.
pescuiesc numai in curgatoare

[albert.C]

daca-as fi administrator..T/C si s-a rezolvat...

[florin1948]

Draga Adrian, din start spun ca atractantul nu asigura rezultate nemaipomenite oriunde si oricand. Utilizarea atractantului creste sansele unui pescuit mai profitabil si functie de celelalte conditii din ziua respectiva.Asa cum vrem cauciucuri cat mai " soft" ( nu din alea tepene), cum vrem voblere pictate intr-un anume fel , twistere colorate corespunzator pentru zona de pescuit asa e bun si un atractant care isi face treaba.Nu-mi spune ca la tine pe Dunare nu ti s-a intamplat sa schimbi culorile la cauciucuri pana ai gasit culoarea la care mananca ! Sau nu ai schimbat voblere pana l-ai gasit pe ala cu evolutia cea mai atractiva. Asa e si cu atractantul : contribuie si el intr-o oarecare masura , cumulat cu toate celelalte. Si la urma urmei este ca si cu medicamentele din plante : chiar daca nu te vindeca, sigur nu te omoara. Iar in ceea ce priveste mirosul de mortaciune inseamna ca ai folosit atractanti ieftini de rahat. Sau nu te-ai spalat pe maini dupa .... Vorbind serios, atractantii mai adevarati nu au toti un miros " de mortaciune ". Mai sant care miros a usturoi, a peste ( mai mult sau mai putin pregnant) si mai sant unii care pentru noi nu miros a nimic dar pentru peste e parfum.
In ceea ce ma priveste m-am ferit de sprayuri, indiferent de producator, am constatat ca dupa prima tragere prin apa s-a dus tot efectul. Ba mai mult, unii schimba culoarea cauciucului datorita culorii lui ( vezi cele de la YUM) Folosesc mai mult geluri care se intind pe cauciuc cu " degetelul" iar unele din ele sant atat de persistente incat si la urmatorul pescuit cauciucurile au atractantul pe ele. Incerc sa realizez un atractant care sa penetreze caciucul ( de fapt materialul din care sant facute twisterele - plastisol) dar am mari probleme de a procura un anumit solvent care in Romania este considerat " precursor de drog" si nu se vinde decat la persoane juridice, cu autorizatie de la Antidrog, etc. Am facut rost cu chiu cu vai de 100 gr.,am realizat ceva care ramane in twister multa vreme (miroase trusa mea a toate alea) dar mai e pana pot sa zic ca am definitivat experimentele. Dar nu ma las, merg inainte , din greseala in greseala la victoria finala !

[semlecangheorghe]

La mine a functionat ''Gulp alive'' produs de catre Berkley..
Rezultatele cele mai bune au fost la o partida de biban la plastice micro.
Ori de cate ori imersam tubesul in zeama aia din galetusa, atacurile erau furibunde si nu dadeau drumul la naluca.Dupa 1-2 pesti prinsi atacurile se transformau in tatonari scurte,tacuri,etc..Cand imersam din nou naluca-atacurile decise, apareau si de cele mai multe ori naluca era bine inhalata..

[andriipopa75]

am testat mai multe feluri, am o banuiala ca iarna , pe ape reci pot asigura un plus, avand in vedere cateva partide in mai multi in care pestele a muscat doar pe dipuite