pot sa zic ca eu sunt mai incepator in ale fly-ului...anul 1... so count me in
Recensamant la muscari
Moderatori: johnnybravo, tudor, Adelin, Moderatori
-
Fario_nebunu
- veteran
- Mesaje: 3014
- Membru din: 30 Ian 2008, 11:10
- Localitate: Bucuresti
Cum se numeste, dupa voi, acel muscar care practica metoda corobetarului? Adica pune pe acul unde a legat hackle-ul (fulgul) un corobete, sau un corp de lacusta naturala? In fond, daca foloseste metoda fly sau buldo si are macar acea jumatate de musca artificiala e tot muscar, evident nu purist ci sa zicem....flexibil. Eu l-as numi muscar "adaptabil" sau "naturalizant". In fons ce face carnitza aceea de pe ac? Iti permite sa intepi cu o secunda mai tarziu decat ar face-o unul cu musca doar artificiala. Corect? Si pe ape f agitate, cu spuma si obstacole e adesea nevoie sa intepi cu o mica inatrziere...altfel ai multe rateuri. Prin urmate in categoria muscari rog includeti si un mic numar de corobetari sportivi. OK? 
eu zic sa-l numesti "muscar corcit",...sau "Robespiere cu fata umana"Fario_nebunu scrie:Cum se numeste, dupa voi, acel muscar care practica metoda corobetarului?
... Eu l-as numi muscar "adaptabil" sau "naturalizant".
... sa-l deosebesti de aia "puristi" si rai... adica de Robespierii autentici ...un fel de perestroikist,... nici pe cal, nici in caruta... si nici pe jos
nu e suficient ca tu sa fii norocos...mai trebuie musai ca ceilalti sa nu fie !!!...
http://musca13.ro/home/
http://musca13.ro/home/
-
kuin tauti
- veteran
- Mesaje: 1851
- Membru din: 22 Noi 2007, 21:12
- Localitate: Renolandia
Intarziere fata de ce?Fario_nebunu scrie: In fons ce face carnitza aceea de pe ac? Iti permite sa intepi cu o secunda mai tarziu decat ar face-o unul cu musca doar artificiala. Corect? Si pe ape f agitate, cu spuma si obstacole e adesea nevoie sa intepi cu o mica inatrziere...altfel ai multe rateuri.
-
Fario_nebunu
- veteran
- Mesaje: 3014
- Membru din: 30 Ian 2008, 11:10
- Localitate: Bucuresti
Tavi, e clar ca la musca artificiala trebuie sa intepi rapid pana ce pestele nu sesizeaza prin papilele gustative ca e ceva necomestibil. Daca e si o gura de carnitza pe ac, el nu va scuipa imediat musca, o va molfai intre buze inca o secunda. Suficient cat sa intep!Tavi scrie:Intarziere fata de ce?Fario_nebunu scrie: In fons ce face carnitza aceea de pe ac? Iti permite sa intepi cu o secunda mai tarziu decat ar face-o unul cu musca doar artificiala. Corect? Si pe ape f agitate, cu spuma si obstacole e adesea nevoie sa intepi cu o mica inatrziere...altfel ai multe rateuri.
sa o molfaie pastravul cred ca esti dus cu pluta cand afirmi asa ceva
auzi tu sa molfaie pastravul "o secunda" musca artificiala si "o alta secunda" pe una neartificiala in timpul atacului
ba titi ala rupe tot ce pica pe apa cand e flamand si cand nu mananca ori e apa tulbure ori e plina burta cu "scorobetzzi" sau .........
{{{De obicei, pastravul este "mai activ" in primele ore ale diminetii, dar acest lucru se poate observa uneori si la pranz sau chiar atunci cand se lasa seara. Vaneaza cu cea mai mare pasiune inaintea ploii, incercand sa prinda prin saritura mustele si insectele ce zboara deasupra apei. Tocmai pe acest obicei al sau se bazeaza pescuitul cu muste artificiale. Exemplarele mai tinere prefera apele mai putin adinci, cele mai in varsta apele mai adinci, parasind destul de rar locurile lor de refugiu.
In legatura cu apetitul pastravului se poate afirma ca acesta prezinta caracter periodic? Pescarii care dau la pastrav nu au reusit insa nici pana astazi sa stabileasca fara echivoc care anume este ora de varf a poftei pastravului indigen, adica orele cand musca cel mai bine.
Fiind un peste vorace, pastravul vaneaza de cele mai multe ori aruncandu-se asupra prazii, din care cauza poate fi lesne pescuit cu undita cand nu gaseste hrana indestulatoare, in astfel de perioade, oricare pescar sportiv, echipat cu mustele artificiale, voblerele sau lingurile potrivite si inarmat cu o oarecare experienta, poate prinde chiar 8-10 pastravi in decurs de 30-40 minute, numar ce in alte imprejurari nu poate fi atins nici macar intr-o zi intreaga de pescuit. De indata ce pastravul si-a potolit foamea si incepe digerarea hranei, nu mai musca nici macar la cea mai ademenitoare musca artificiala. Momeala asupra careia s-ar fi aruncat cu toate fortele numai cu putin inainte, acum este privita cu ochi "indiferenti", intr-o stare de calm perfect. In aceasta perioada, pestele sta "ancorat" in apele repezi de munte, cu capul impotriva curentilor, sau digera intr-unul din ascunzisurile sale. Se intampla adesea ca pastravul sa prinda momeala aruncata in directia sa inca din aer la inaltimea de 30 cm, fara ca musca artificiala sa fi atins macar suprafata apei
. Metoda corecta de prindere a pastravului este pescuitul cu ajutorul mustei artificiale, care se potriveste foarte bine cu nobletea pestelui
Unii localnici si lucratori din exploatarile forestiere au provocat mari daune populatiei de pastravi din unele rauri prin zagazuirea si schimbarea cursului apei, prinzand apoi cu mana pastravii ramasi neajutorati in vechea albie uscata. Tot o metoda barbara de vanare a pastravului este si prinderea sa cu sulite sau furci, pe timp de noapte, la lumina tortelor ori a reflectoarelor sau cu ajutorul curentului electric. Prinderea pastravului cu mana pe sub pietrele sau stancile din rauri constituie de asemenea o metoda nesportiva. Utilizarea tuturor acestor metode este interzisa prin lege, iar contravenientii sunt amendati sau pedepsiti prin privatiune de libertate conform legii pescuitului.
De asemenea, legea pedepseste aspru si pe cei ce aseaza cosuri impletite din nuiele, plase sau alte mijloace asemanatoare in apele de sub cascade sau de sub morile cladite pe cursul raurilor montane. Pescuitul tuturor pestilor, deci si al pastravului, cu ajutorul substantelor chimice, al narcoticelor sau al materialelor explozive este si el strict interzis prin lege. Toti pescarii sportivi si toti iubitorii naturii au datoria sa avertizeze imediat forurile competente ori de cate ori sunt martori cand distrugatori iresponsabili ai naturii nimicesc prin metode nepermise pastravul acest tezaur al apelor montane.}}}
pastravul cred ca esti dus cu pluta cand afirmi asa ceva auzi tu sa molfaie pastravul "o secunda" musca artificiala si "o alta secunda" pe una neartificiala in timpul atacului
ba titi ala rupe tot ce pica pe apa cand e flamand si cand nu mananca ori e apa tulbure ori e plina burta cu "scorobetzzi" sau .........
{{{De obicei, pastravul este "mai activ" in primele ore ale diminetii, dar acest lucru se poate observa uneori si la pranz sau chiar atunci cand se lasa seara. Vaneaza cu cea mai mare pasiune inaintea ploii, incercand sa prinda prin saritura mustele si insectele ce zboara deasupra apei. Tocmai pe acest obicei al sau se bazeaza pescuitul cu muste artificiale. Exemplarele mai tinere prefera apele mai putin adinci, cele mai in varsta apele mai adinci, parasind destul de rar locurile lor de refugiu.
In legatura cu apetitul pastravului se poate afirma ca acesta prezinta caracter periodic? Pescarii care dau la pastrav nu au reusit insa nici pana astazi sa stabileasca fara echivoc care anume este ora de varf a poftei pastravului indigen, adica orele cand musca cel mai bine.
Fiind un peste vorace, pastravul vaneaza de cele mai multe ori aruncandu-se asupra prazii, din care cauza poate fi lesne pescuit cu undita cand nu gaseste hrana indestulatoare, in astfel de perioade, oricare pescar sportiv, echipat cu mustele artificiale, voblerele sau lingurile potrivite si inarmat cu o oarecare experienta, poate prinde chiar 8-10 pastravi in decurs de 30-40 minute, numar ce in alte imprejurari nu poate fi atins nici macar intr-o zi intreaga de pescuit. De indata ce pastravul si-a potolit foamea si incepe digerarea hranei, nu mai musca nici macar la cea mai ademenitoare musca artificiala. Momeala asupra careia s-ar fi aruncat cu toate fortele numai cu putin inainte, acum este privita cu ochi "indiferenti", intr-o stare de calm perfect. In aceasta perioada, pestele sta "ancorat" in apele repezi de munte, cu capul impotriva curentilor, sau digera intr-unul din ascunzisurile sale. Se intampla adesea ca pastravul sa prinda momeala aruncata in directia sa inca din aer la inaltimea de 30 cm, fara ca musca artificiala sa fi atins macar suprafata apei
. Metoda corecta de prindere a pastravului este pescuitul cu ajutorul mustei artificiale, care se potriveste foarte bine cu nobletea pestelui
Unii localnici si lucratori din exploatarile forestiere au provocat mari daune populatiei de pastravi din unele rauri prin zagazuirea si schimbarea cursului apei, prinzand apoi cu mana pastravii ramasi neajutorati in vechea albie uscata. Tot o metoda barbara de vanare a pastravului este si prinderea sa cu sulite sau furci, pe timp de noapte, la lumina tortelor ori a reflectoarelor sau cu ajutorul curentului electric. Prinderea pastravului cu mana pe sub pietrele sau stancile din rauri constituie de asemenea o metoda nesportiva. Utilizarea tuturor acestor metode este interzisa prin lege, iar contravenientii sunt amendati sau pedepsiti prin privatiune de libertate conform legii pescuitului.
De asemenea, legea pedepseste aspru si pe cei ce aseaza cosuri impletite din nuiele, plase sau alte mijloace asemanatoare in apele de sub cascade sau de sub morile cladite pe cursul raurilor montane. Pescuitul tuturor pestilor, deci si al pastravului, cu ajutorul substantelor chimice, al narcoticelor sau al materialelor explozive este si el strict interzis prin lege. Toti pescarii sportivi si toti iubitorii naturii au datoria sa avertizeze imediat forurile competente ori de cate ori sunt martori cand distrugatori iresponsabili ai naturii nimicesc prin metode nepermise pastravul acest tezaur al apelor montane.}}}
.....iar dac nu te-a invatzat nimeni cum sa pescuiesti uite mai in jos un text care iti va mai lumina drumul cunoasteri:
Pescuitul acestei specii este permis numai cu ajutorul unei singure undite, tinuta exclusiv in mana. Este interzisa utilizarea simultana a doua sau mai multe undite. Este interzisa de asemenea si asezarea unditei, cu carligul in apa, pe mal sau pe pietrele din imprejurimile malului. Ca si la celelalte specii, pescuitul pastravului este permis numai ziua, incepand cu rasaritul soarelui si pana la apus.
In legatura cu echipamentul pescarului sportiv care da la pastrav, trebuie sa mentionam aici ca este de preferat ca intregul sau echipament sa fie cit mai usor, iar varga, mulineta si firul sa constituie impreuna un tot unitar armonios constituit. Numai asa se poate concepe capturarea, obosirea acestui peste gustos, nemaivorbind de oboseala pe care o provoaca aruncarile repetate.
Rezultatele cele mai frumoase le poate obtine acel pescar sportiv care cunoaste perfect, in amanunt, toate caracteristicile cursului de apa respectiv. Pastravul mai ales exemplarele mai batrane si mai experimentate, are locurile lui preferate, de regula permanente, locuri pe care pescarul sportiv trebuie sa le descopere. Portiunile de apa din jurul bolovanilor, stancilor mai mari, unde raul curge mai linistit, locurile mai adanci, unde de asemenea apele parca isi incetinesc usor curgerea, iata locurile cautate cu predilectie de pastravi. Cand vremea este insorita, apropindu-ne cu grija de asemenea locuri, putem vedea adesea cate un exemplar mai mare de pastrav care pluteste pe loc, aproape nemiscat, in asteptarea prazii aduse de apele raului. Capturarea unor astfel de exemplare mari necesita o mare rabdare si o foarte buna pregatire de specialitate, intrucat orice gest iute, nechibzuit, fie cat de neinsemnat, sperie imediat acest peste extrem de precaut.
Pe vreme insorita se poate incerca metoda cu musca "uscata", prin care se lasa musca artificiala sa pluteasca putin pe suprafata apei, oferind-o pastravului ca si cum ar fi o insecta cazuta in apa tantar, molie, libelula, viespe, musculita etc. . Daca pestii sunt infometati, captura poate fi destul de bogata, mai ales in iunie-iulie, perioada in care o specie de fluturasi fumurii de 2,5-3 cm obisnuiesc sa roiasca deasupra raurilor cu pastravi. Luna august ofera deja rezultate mai putin spectaculoase cu aceasta metoda, probabil din cauza scaderii temperaturii apei.
Metoda "umeda" cu musca artificiala da rezultate frumoase mai ales in zilele innorate, cu vant, imediat inainte si dupa ploaie, dupa-amiaza tarziu, pe inserate, in cazul utilizarii acestei metode, pe struna se leaga o musca artificiala, iar pe cele doua strune auxiliare altele doua. Prin miscarea usoara a acestora, imitand insectele cazute in apa, fara viata deja, provocam pastravul sa muste. Secretul reusitei consta si aici din conducerea cat mai naturala a momelii prin apa, lasarea sa in adanc si ridicarea, dirijarea dupa cateva clipe de nemiscare spre stanga sau dreapta. Este absolut necesar ca momeala sa nu fie miscata niciodata cu o viteza superioara vitezei de curgere a raului. In cazul metodei umede, faptul ca pestele a muscat se observa prin intinderea gutei, pe cand la metoda uscata acest lucru poate fi sesizat privind cu atentie musca artificiala. Atat pentru metoda umeda, cat si pentru cea uscata, astazi se fabrica muste "fantezi", care nu seamana cu nici o insecta din natura. Meritul lor este acela de a incita pastravii prin coloritul bizar, prin forma neobisnuita si aripioarele oarecum iesite din comun.
Cei mai multi pescari sportivi experimentati, odata ajunsi la fata locului, scutura mai intai tufele din apropierea malului pentru a vedea ce fel de insecte isi iau zborul de acolo. Apoi utilizeaza ei insisi musca artificiala care prezinta cea mai mare asemanare cu acestea. De cele mai multe ori metoda da rezultate, insa exista imprejurari in care roadele se obtin tocmai cu musca artificiala cu forma si coloritul total diferite de insectele naturale respective. Pe de alta parte, se poate intampla ca, in ciuda unui intreg arsenal de muste artificiale oferite pastravului, sa nu reusim sa-l provocam nicicum la atac. In aceste cazuri, pestele este cel mai probabil satul sau cine stie ce alt capriciu il determina sa ramana pasiv.
Aruncarea trebuie efectuata de asa maniera incat numai momeala sa atinga suprafata apei, nu si guta. In caz contrar, in momentul impactului cu apa, guta cu momeala emit un zgomot oarecum asemanator pocnetului de bici, ceea ce sperie imediat pestele si deterioreaza si musca artificiala. Daca pastravul se arunca avid asupra momelii care atinge suprafata apei, trebuie sa intepam imediat, scurt si iute carligul. Dupa aceasta urmeaza obosirea pestelui. Cand pescarul se afla pe malul apei, este indicat ca obosirea pastravului sa coincida cu dirijarea treptata catre mal. Minciogul trebuie indreptat totdeauna dinspre capul pastravului prins. Daca in clipa in care momeala a atins suprafata apei pastravul nu a muscat, nu trebuie sa ne pierdem sperantele, intrucat dupa cum am mai spus pescuitul pastravului consta dintr-un sir aproape interminabil de aruncari repetate, intre timp putem sa schimbam locul, observand cu atentie locurile cu vartejuri mai mari, locurile cu ape mai linistite etc.
Experienta a demonstrat ca pastravii mari, musca rareori la muste artificiale, deci trag cu precadere spre o prada mai substantiala, in cazul de fata lingura metalica, blinkerul sau voblerele mici. Pescarii sportivi din unele tari utilizeaza in aceste cazuri boisteanul, un peste mic care constituie hrana preferata a pastravilor mari. Aceasta momeala este fixata pe carligul numarul 3, cu coada lunga, trecut mai intai prin coada boisteanului si introdus din nou in corpul momelii mai sus, in directia capului conform lungimii cirligului . Undita este de 2,70 m iar guta de obicei de 0,30, cea de 0,20 fiind utilizata mai rar.
O alta metoda folosita in apele care abunda in pastrav este cea de prindere cu voblerul, lingura, sau cu ajutorul combinatiei lingura-musca artificiala. Lingura este fixata pe struna fara a se utiliza vartejul, intrucat atentia pastravului ar fi atrasa de acesta si nu de lingura in sine; pastravul mare musca cu putere lingura. Imediat dupa agatarea carligului trebuie sa inceapa obosirea lui, preferabil prin dirijarea spre ape mai domoale si lipsite de obstacole. Cu lingura si voblerul se obtin rezultate deosebite in lacurile montane naturale sau baraje.
Unele tratate de specialitate straine amintesc si asa numita metoda de pescuire "prin pipaire" a pastravului, care are ca scop capturarea exemplarelor mai mari prin fixarea unei lacuste, a unei viespi sau a unui fluture pe carligul de 7-10. Carligul astfel prevazut cu momeala naturala nu este aruncat departe si nici plutit pe suprafata apei, ci este lasat sa cada in repetate randuri pe suprafata apei "pipaind-o", in timp ce pescarul sta la mal, ascuns printre tufe. Metoda prin pipaire se poate practica eficient indeosebi acolo unde, pe malul raului, se afla o bogata vegetatie, tufe, multi copaci. Pastravii, mai ales exemplarele mai mari, se vor repezi asupra momelii cu salturi superbe, datoria pescarului fiind aceea de a agata imediat carligul, nu insa excesiv de brusc. In aceste portiuni acoperite de tufe, obosirea si prinderea cu minciogul a pestelui agatat in cirlig este adesea anevoioasa.
cred ca o sa bagi la bibilica ceva
Pescuitul acestei specii este permis numai cu ajutorul unei singure undite, tinuta exclusiv in mana. Este interzisa utilizarea simultana a doua sau mai multe undite. Este interzisa de asemenea si asezarea unditei, cu carligul in apa, pe mal sau pe pietrele din imprejurimile malului. Ca si la celelalte specii, pescuitul pastravului este permis numai ziua, incepand cu rasaritul soarelui si pana la apus.
In legatura cu echipamentul pescarului sportiv care da la pastrav, trebuie sa mentionam aici ca este de preferat ca intregul sau echipament sa fie cit mai usor, iar varga, mulineta si firul sa constituie impreuna un tot unitar armonios constituit. Numai asa se poate concepe capturarea, obosirea acestui peste gustos, nemaivorbind de oboseala pe care o provoaca aruncarile repetate.
Rezultatele cele mai frumoase le poate obtine acel pescar sportiv care cunoaste perfect, in amanunt, toate caracteristicile cursului de apa respectiv. Pastravul mai ales exemplarele mai batrane si mai experimentate, are locurile lui preferate, de regula permanente, locuri pe care pescarul sportiv trebuie sa le descopere. Portiunile de apa din jurul bolovanilor, stancilor mai mari, unde raul curge mai linistit, locurile mai adanci, unde de asemenea apele parca isi incetinesc usor curgerea, iata locurile cautate cu predilectie de pastravi. Cand vremea este insorita, apropindu-ne cu grija de asemenea locuri, putem vedea adesea cate un exemplar mai mare de pastrav care pluteste pe loc, aproape nemiscat, in asteptarea prazii aduse de apele raului. Capturarea unor astfel de exemplare mari necesita o mare rabdare si o foarte buna pregatire de specialitate, intrucat orice gest iute, nechibzuit, fie cat de neinsemnat, sperie imediat acest peste extrem de precaut.
Pe vreme insorita se poate incerca metoda cu musca "uscata", prin care se lasa musca artificiala sa pluteasca putin pe suprafata apei, oferind-o pastravului ca si cum ar fi o insecta cazuta in apa tantar, molie, libelula, viespe, musculita etc. . Daca pestii sunt infometati, captura poate fi destul de bogata, mai ales in iunie-iulie, perioada in care o specie de fluturasi fumurii de 2,5-3 cm obisnuiesc sa roiasca deasupra raurilor cu pastravi. Luna august ofera deja rezultate mai putin spectaculoase cu aceasta metoda, probabil din cauza scaderii temperaturii apei.
Metoda "umeda" cu musca artificiala da rezultate frumoase mai ales in zilele innorate, cu vant, imediat inainte si dupa ploaie, dupa-amiaza tarziu, pe inserate, in cazul utilizarii acestei metode, pe struna se leaga o musca artificiala, iar pe cele doua strune auxiliare altele doua. Prin miscarea usoara a acestora, imitand insectele cazute in apa, fara viata deja, provocam pastravul sa muste. Secretul reusitei consta si aici din conducerea cat mai naturala a momelii prin apa, lasarea sa in adanc si ridicarea, dirijarea dupa cateva clipe de nemiscare spre stanga sau dreapta. Este absolut necesar ca momeala sa nu fie miscata niciodata cu o viteza superioara vitezei de curgere a raului. In cazul metodei umede, faptul ca pestele a muscat se observa prin intinderea gutei, pe cand la metoda uscata acest lucru poate fi sesizat privind cu atentie musca artificiala. Atat pentru metoda umeda, cat si pentru cea uscata, astazi se fabrica muste "fantezi", care nu seamana cu nici o insecta din natura. Meritul lor este acela de a incita pastravii prin coloritul bizar, prin forma neobisnuita si aripioarele oarecum iesite din comun.
Cei mai multi pescari sportivi experimentati, odata ajunsi la fata locului, scutura mai intai tufele din apropierea malului pentru a vedea ce fel de insecte isi iau zborul de acolo. Apoi utilizeaza ei insisi musca artificiala care prezinta cea mai mare asemanare cu acestea. De cele mai multe ori metoda da rezultate, insa exista imprejurari in care roadele se obtin tocmai cu musca artificiala cu forma si coloritul total diferite de insectele naturale respective. Pe de alta parte, se poate intampla ca, in ciuda unui intreg arsenal de muste artificiale oferite pastravului, sa nu reusim sa-l provocam nicicum la atac. In aceste cazuri, pestele este cel mai probabil satul sau cine stie ce alt capriciu il determina sa ramana pasiv.
Aruncarea trebuie efectuata de asa maniera incat numai momeala sa atinga suprafata apei, nu si guta. In caz contrar, in momentul impactului cu apa, guta cu momeala emit un zgomot oarecum asemanator pocnetului de bici, ceea ce sperie imediat pestele si deterioreaza si musca artificiala. Daca pastravul se arunca avid asupra momelii care atinge suprafata apei, trebuie sa intepam imediat, scurt si iute carligul. Dupa aceasta urmeaza obosirea pestelui. Cand pescarul se afla pe malul apei, este indicat ca obosirea pastravului sa coincida cu dirijarea treptata catre mal. Minciogul trebuie indreptat totdeauna dinspre capul pastravului prins. Daca in clipa in care momeala a atins suprafata apei pastravul nu a muscat, nu trebuie sa ne pierdem sperantele, intrucat dupa cum am mai spus pescuitul pastravului consta dintr-un sir aproape interminabil de aruncari repetate, intre timp putem sa schimbam locul, observand cu atentie locurile cu vartejuri mai mari, locurile cu ape mai linistite etc.
Experienta a demonstrat ca pastravii mari, musca rareori la muste artificiale, deci trag cu precadere spre o prada mai substantiala, in cazul de fata lingura metalica, blinkerul sau voblerele mici. Pescarii sportivi din unele tari utilizeaza in aceste cazuri boisteanul, un peste mic care constituie hrana preferata a pastravilor mari. Aceasta momeala este fixata pe carligul numarul 3, cu coada lunga, trecut mai intai prin coada boisteanului si introdus din nou in corpul momelii mai sus, in directia capului conform lungimii cirligului . Undita este de 2,70 m iar guta de obicei de 0,30, cea de 0,20 fiind utilizata mai rar.
O alta metoda folosita in apele care abunda in pastrav este cea de prindere cu voblerul, lingura, sau cu ajutorul combinatiei lingura-musca artificiala. Lingura este fixata pe struna fara a se utiliza vartejul, intrucat atentia pastravului ar fi atrasa de acesta si nu de lingura in sine; pastravul mare musca cu putere lingura. Imediat dupa agatarea carligului trebuie sa inceapa obosirea lui, preferabil prin dirijarea spre ape mai domoale si lipsite de obstacole. Cu lingura si voblerul se obtin rezultate deosebite in lacurile montane naturale sau baraje.
Unele tratate de specialitate straine amintesc si asa numita metoda de pescuire "prin pipaire" a pastravului, care are ca scop capturarea exemplarelor mai mari prin fixarea unei lacuste, a unei viespi sau a unui fluture pe carligul de 7-10. Carligul astfel prevazut cu momeala naturala nu este aruncat departe si nici plutit pe suprafata apei, ci este lasat sa cada in repetate randuri pe suprafata apei "pipaind-o", in timp ce pescarul sta la mal, ascuns printre tufe. Metoda prin pipaire se poate practica eficient indeosebi acolo unde, pe malul raului, se afla o bogata vegetatie, tufe, multi copaci. Pastravii, mai ales exemplarele mai mari, se vor repezi asupra momelii cu salturi superbe, datoria pescarului fiind aceea de a agata imediat carligul, nu insa excesiv de brusc. In aceste portiuni acoperite de tufe, obosirea si prinderea cu minciogul a pestelui agatat in cirlig este adesea anevoioasa.
cred ca o sa bagi la bibilica ceva
-
kuin tauti
- veteran
- Mesaje: 1851
- Membru din: 22 Noi 2007, 21:12
- Localitate: Renolandia
nooo... citeva ....
apoi la noi zice lumea ca mere taman pi dos ! culmea ... daca ai pomenit asa ceva ! cind e cald ... kanci ! nu papa !
iar cind se raceste apa... minca ! cind da bruma ... e interzis !... dar minca si mai abitir !rima mare = peste mare
zic io ca nu e o chiar o regula cu toate ca se mai intimpla! poate as fi tentat sa zic ca e mai des tocmai pe dos la salmonide! aia mari sint des mai sfiosi si cu o musca mai mica si un fir mai subtire se lasa pacaliti mai usor ! e bine totusi sa ai muste de acelasi fel de marimi diferite si daca vezi ce papa si ai fix de alea... daca nu ia mare... mai astepti oleaca sau revi mai tirziu si ii oferi una si mai mare !
aia cu intepatul... pai in cazul tau daca zici ca numa musca atinge apa... deci ai firu intins... si chestele sare in musca ca nebunu.... ma intreb ... oare tre sa mai intepi ?
cu drilu ce sa zic.... io sint mai lenes... si nici nu vreu sa ii arat la peste ho is the boss... asa ca il las sa faca ce vrea el in limitele bunului simt... si mulinez doar firul moale