Rubrica reparatii echipamente pescuit

[tdum]

Personal, consider dezechilibrarea unui bat ca pe un defect ce s-a strecurat in constructia batului in faza de proiectare si/sau executie, cu impact negativ asupra pescarului, ducand la obosirea incheieturii mainii si poate chiar avea efecte negative asupra performantelor batului. De aceea, voi duce putin mai departe discutia si consider ca isi are locul in acest topic de reparatii, fiidca putem corecta usor ceva facut gresit.

Detectarea unui dezechilibru evident este simpla, mai ales in cazul betelor din doua bucati. Astfel, daca luam doar partea din spate (cotorul) unui bat in mana si vedem ca atarna in fata, e clar ca atunci cand vom mai monta si tronsonul de varf, dezechilibrul va fi cu atat mai profund si concluzia imediata, dar gresita va fi ca va fi necesara o mulineta grea/mare pentru echilibrare. Deci, este bine, ca tinand in mana in dreptul mandrinei, doar partea din spate (cotor) a batului, sa simtim ca acesta tinde sa se ridice in sus, ca atunci cand vom monta si partea din fata sa existe posibilitatea contrabalansarii.

In poza de mai jos, am ales in sprijinul celor exprimate mai sus, doua cotoare de la bete de cca 2m, din doua tronsoane, care au fost gandite de constructor cu echilibrari diferite. In plan apropiat se vede un cotor care se inclina in fata (dezechilibrat), iar in plan indepartat se vede un cotor care se inclina in spate (echilibrat de constructor):

Am luat cea mai grea (550g) si mai mare mulineta pe care am avut-o la indemana si am prins-o pe cotorul dezechilibrat. Degeaba. Tot in fata atarna! Nu ajuta cu nimic in echilibrare! Si asta, fara a mai monta tronsonul de varf!


Am demontat apoi mulineta de 550 de grame si am prins cu un elastic, provizoriu/experimental, un plumb de 28 de grame pa capatul cotorului:


Iata cum 28 de grame pot face ceea ce nu pot face 550 de grame si cum putem transforma un bat dezechilibrat, intr-unul pe care se vor potrivi chiar si cele mai mici si usoare mulinete sau cele mai masive, fara a avea nici un impact major asupra echilibrarii.


Tinand cont de aceste informatii, veti sti de acum inca de cand luati in mana o jumatate de bat, (partea din spate) care este gradul de atentie si profesionalism cu care a fost executat intregul bat, din punct de vedere al echilibrarii. Mai multe informatii pe aceasta tema, in topicul ,,Echilibrarea lansetei"

Stiu ca multi nu vor fi de acord cu cele expuse mai sus, dar, din punctul meu de vedere, intre batul si mulineta care formeaza lanseta de spinning exista doar o relatie de armonizare si nu una de echilibrare.

Rew.

[tdum]

Legat de corectia echilibrarii betelor de spinning, vreau sa mai precizez ca nu am inventat nimic pe aceasta tema ci doar mi-am aliniat consideratiile cu cele ale constructorilor (tot respectul pt. ei) care au inclus in echiparea betelor standard produse de ei, sisteme de echilibrare optionala care se bazeaza pe componente (lesturi) amovibile, prinse in numar optional cu piese (capace) infiletate, a caror prezenta o gasesc foarte utila si am aplicat-o si in cazul majoritatii betelor mele de spinning.

Ma mira faptul ca unele bete cu pretentii, nu au aceasta optiune si ,,isi dau in bot" rau de tot, ca in final sa ajunga la rubrica de vanzari, pe motiv ca nu se echilibreaza cu mulineta... sau alt motiv.

Sa auzim de bine!

Rew.

[Spartacus]

Intrebare: sistemul de echilibrare e chiar necesar?
Eu il vad folosit doar in functie de naluca cu care pescuim (greutate, portanta), altfel, pe o lanseta corect echilibrata ar trebui sa se portiveasca, cum ati spus si dvs, orice mulineta, indiferent de marimea ei. Dar cum o lanseta corecta are o plaja dedicata, relativ restransa, oare mai este necesar? Acum, ca sunt si pescari care vor arunca cu bete light si voblere grele, cu portanta mare, si invers, si au nevoie de contragreutate , asta e altceva. Ar mai fi, poate, priza mainii pe mandrina, care ar influenta centrul de greutate, dar asta e relativ standard, cu unul, doua degete peste piciorul mulinetei.

E frig afara si ne plictisim...

[tdum]

Intrebare: sistemul de echilibrare e chiar necesar?

Parerea mea este ca e necesara echilibrarea ulterioara doar in cazurile in care nu s-a acordat atentie acestui aspect in faza de executie (constructie) a batului.

Cel mai des necesita echilibrare betele de 2,7-3m si mai rar cele de 2-2,4m.

Asa cum am aratat insa in poze, sunt si bete de 2m, care atarna in fata rau de tot, chiar fara a monta tronsonul din fata si pe care nu le ajuta cu nimic nici macar o mulineta de jumatate de kilogram. Cand mai montam si tronsonul de varf... e jale! Daca am mai si platit o gramada de bani pe un astfel de bat, atunci pescuitul devine pe langa un supliciu fizic si unul moral.

Atat betele, cat si mulinetele, in opinia mea trebuie construite cu respect fata de pescar. Adica sa-i ofere produse complete si optiuni. Sisteme de echilibrare la bete si tot ce e necesar (butoane de decuplare a antireturului de ex.) la mulinete. Omul sa opteze dupa nevoi asupra a ce foloseste, nu sa simta ca ar mai fi nevoie de una sau alta... Asa consider eu.

Rew.

[tdum]

Salutare tuturor.
Imediat dupa revolutia din 89, au aparut si la noi momelile din silicon. Nu am avut de la cine sa invat despre ele in acea perioada, asa ca am experimentat singur pescuitul cu jig si twister (grub, shad, etc.) Pentru un an sau doi, am fost singurul la noi in zona care dadea cu ,,cauciucuri" incercand sa ignor ironiile celor care dadeau cu pestisori vii.

Aveam o problema insa, in special cu shadurile. Unele erau rigide si nu flexau deloc, indiferent cat de greu era jigul sau cat de repede recuperam. Am incercat diferite metode de a le prelucra. Ba cu forfecuta, ba cu unghiera, ba cu cutitul, subtiam zona care facea legatura intre banul coditei si corpul shadului. Am reusit chiar prin incalzire cu bricheta, sa alungesc putin zona respectiva si sa-i dau un unghi de 90 de grade suprafetei banului coditei fata de ... sa-i zicem linia laterala (imaginara) a shadului si sa-i dau forma care genereaza miscarea caracteristica.

Acum, dupa atatia ani de experimente si practica, intuiesc dupa o analiza vizuala si tactila acele shaduri care sunt susceptibile de rateuri si care ar necesita reparatii, fara a mai fi nevoie sa le si incerc efectiv in apa. Unele functioneaza doar cu jiguri grele pe apa curgatoare, sau deloc. Altele misca si la cea mai mica deplasare, pe apa statatoare cu jiguri sub 5g.

Pentru aceia dintre dumneavoastra care au in trusa shaduri care ,,nu bat" si vor sa le ,,resusciteze", le impartasesc solutia reparatoare pe care o aplic in prezent, daca ma nemultumeste evolutia unui shad.

E vorba de utilizarea unor mici potricale. Acestea pot fi din tub metalic subtire, sau alt tub rigid (bucatica de tub de carbon cu peretele subtire). La inceput, am folosit tubul metalic al inelelor de varf de la bete, apoi mi-am facut cateva potricale dintr-o antena radio telescopica, asa cum se vede mai jos:


Iata si cateva exemple de shaduri reparate prin perforarea coditei prin apasarea cu potricala. Rezultatul e foarte bun.


Am in fiecare trusa cate o potricala pe care s-o folosesc la nevoie si sa pot repara ad-hoc shadurile mele sau ale vreunui amic cu care pescuiesc.

Sa fie de folos!

Rew.

[tdum]

Intrucat gresarea corespunzatoare prelungeste viata mulinetei, e bine sa se acorde atentia cuvenita acestei operatiuni. Atunci cand timpul, lipsa cunostintelor necesare, lipsa unor scule specializate sau alte motive ne impiedica sa facem o sesiune temeinica de intretinere, desi ar cam fi timpul, atunci exista o varianta de compromis, care rezolva pe moment problema gresarii si e mai buna decat nimic. Cel mai simplu este pentru cei care au mulinete cu varianta tehnica ce presupune port pentru gresare, adica, un orificu in carcasa mulinetei (care este inchis cu un surub) cu rol de buson si prin care se poate introduce la nevoie un agent de gresare.

Aceasta postare se adreseaza in special celor care NU au mulinete cu port de ungere si se refera totusi la o metoda de gresare cu libertate mult mai mare de actiune decat cea oferita de portul de ungere si care presupune tot desfacerea unui surub ca si in cazul surubulu/buson al portului de ungere. Cum majoritatea mulinetelor au un capac/masca care inchide partea din spate, am folosit pentru exemplificarea celor de mai sus, tot o mulineta cu capac ,,pe coada" - o Daiwa Caldia 3000X pe care am avut-o la indemana. Se vede in poza de mai jos mulineta si agentul de gresare, in acest caz Interflon Grease operativ de la minus 10 grade C la plus 120 grade C:


Prin desfacerea unui singur surub, se indeparteaza capacul si sunt dintr-o data la vedere cel putin 3 locuri pe unde se poate face gresarea in acest caz. Daca mai indepartam si axul antitorsiune cu penseta, atunci ajungem cu tubul de directionare a spayului in toate zonele din interior. Acest spray, in scurt timp de la pulverizare se transforma in vaselina fina si isi va indeplini rolul de gresare. Desigur se pot utiliza si alti agenti de gresare. Iata in poza de mai jos despre ce este vorba:


Se remonteaza la loc si se mai pune putin ulei fin pe axul tamburului, in locul in care acesta patrunde in corpul mulinetei, pe axul knobului manivelei si la galet (o picatura de ulei picurata in planul de separatie dintre galet si bratul pickupului) si va fi mult mai bine dacat inainte. Subliniez insa! Aceasta este doar o solutie de gresare de circumstanta, care difera de la un model constructiv la altul si nu inseamna la fel da mult ca o dezasamblare totala a mulinetei, urmata de curatare si ungere, DAR, este mult, mult mai mult decat nimic si va conta pentru buna functionare a mulinetei pentru mai mult timp.

Rew.

[tdum]

Astazi, despre o mulineta Shimano Calais 201 DC cu un fasait care in aparenta era aleator. Cum nu a avut parte de intretinere, am si deschis-o pentru curatat si uns, cu speranta ca voi identifica si sursa fasaitului.


Am avut surpriza sa gasesc sisteme electronice de control al desfasurarii firului in lansare. Bobine, magneti, etc... Grija maxima sa nu atingeti bobina care pare foarte sensibila:


Se vede in poza de mai jos ca erau ceva depuneri pe piese si deasemenea lipsa agentilor de gresare:


Totul parea functional si nu am gasit uzuri sau surse de zgomot in interior. Am curatat-o si am asamblat-o. Zgomotul suspect, fasaitul era prezent in continuare, iar sursa sa m-a determinat sa postez aici, informatia putand fi utila si altora care au inlocuit manivela originala din metal cu una mai usoara, din fibra de grafit laminat. Pur si simplu, knoburile de pe aceasta manivela, desi au cate doi rulmenti fiecare, nu sunt corelate cu jocurile si distantele fata de manivela si ating cu o parte de plastic de manivela, producand fasaitul. Ca solutie (utila si altora) am confectionat din lita de otel (spire dintr-un arc) doua distantiere:


Le-am montat sub rulmentul din proximitatea manivelei la fiecare knob si s-a rezolvat problema:


La acest tip de mulinete, depanatorul de tip wormshaft este expus si are contact cu exteriorul si impuritatile din apa centrifugata de tambur si din aer. E bine sa-i puneti cata o picatura de ulei vascos din cand in cand.

Rew.

[tdum]

Astazi, o mulineta destul de dotata, dar totusi defectabila. Preston PC-R 5000. Cine o are, poate pati asta:


Reparatia am abordat-o in mai multi pasi, astfel, pasul 1 este lipirea cu superglue a fegmentelor intre ele si a celor doua piese afectate intre ele, avand grija sa NU aliniem ,,fracturile":


Pasul 2 este executia prin pilire a doua canale circulare la marginile camasii exterioare a rulmentului antiretur:


Pasul 3 este executarea a doua matisaje foarte stranse cu fir de pescuit multifilament in cele doua canale executate anterior si impregnarea lor cu superglue:


Pasul 4 este o proba finala in care verificam cuplarea si decuplarea clichetului pe camasa reparata, inainte de reasamblare:


Am aruncat si o privire la interior. O mulineta cu corp si rotor din metal, dotata cu doi rulmenti cu bile pe rotor, cu doi suporti antitorsiune, cel din stanga de tip patina, iare cel din dreapta, pe rulment si inchis cu placa peste rulment. Bine lucrat! Mai putem observa ca avem si o garnitura (rosie) pe capac, care ermetizeaza interiorul. Pinionul pe butuc din otel cu filet pt. manivela. Un ax al tamburului gros, deci in linii mari, o mulineta dotata.


Am asamblat-o si am verificat-o. Perfect functionala! Asa arata:


Mulineta aceasta a mai fost la 2-3 mesteri si ca atare, am postat in scop demonstrativ cele de mai sus, ca dovada, ca se poate si asa, fara piese de schimb si folosind ca si in alte postari, doar materiale si scule banale. Totusi, maiine am sa o desfac din nou, si am sa-i adaptez un rulment de antiretur de alt tip, care insa va fi cuplat permanent, ca la noile Shimano, iar acest rulment reparat va ramane de schimb. Nu voi modifica insa structural mulineta, ci voi confectiona niste piese aditionale, astfel incat daca proprietarul nu se va putea obisnui cu antireturul permanent, va putea reveni usor la formula de fabrica (initiala) remontand rulmentul reparat.

Lucrarea de maine, n-am s-o mai postez insa, fiindca necesita piese de schimb si nu mai este la indemana celor care nu le au.

Acest defect l-am mai vazut si la alte marci de mulinete structurate asemanator, deci reparatia descrisa poate fi utila si aplicata pe mai multe modele de mulinete.

Rew.

[ionut82]

Va multumesc mult

[tdum]

Cu placere! Sa fie de folos tuturor celor ce sunt in situatii asemanatoare si nu au piese de schimb. Eu insa am, asa ca vreau in mulineta de mai sus, pana la urma, un rulment intact. Va trebui doar integrat in structura existenta. Daca este cineva interesat, pot sa pun si poze (maine, cand voi executa lucrarea) cu adaptarea altui tip de rulment cu role in locul celui reparat, dar, repet, este nevoie totusi de un rulment de schimb, situatie care limiteaza mult numarul celor interesati de acest subiect. Cum considerati, eu oricum voi face pozele pt. proprietarul mulinetei.

Rew.