Fire textile. Legendă şi adevăr

[Adi G]

Salut!

Francezii nu au făcut referiri la acest aspect.
Am mărit fotografiile pe care le-am primit de la InfoPeche şi pe care le-aţi văzut publicate în revistă.
Am observat că firul era ataşat de cârligul de sus printr-o buclă, implicând, deci, un nod, iar de cârligul de jos
prin înrulare de mai multe ori.

mda... deci nod bucla. cica cel mai bun nod la fire textile ar fi Bimini Twist Knot... e destul de complicat dar, cica ar avea 100%, sau chiar pana la 120% din greutatea declarata de producator, rezistentza la rupere. n-am incercat inca personal, dar asa zic expertzii.

[mircea_00]

unul din testele din revista se refera la pop-ups,iar printre criterii sunt:
miros initial
miros dupa 6 ore
miros dupa 24 ore
nici nu vreau sa ma gandesc ce polemici s-or fi iscat pe forumurile de crap referitor la acuratetea determinarii valorii mirosului

[anem]

unul din testele din revista se refera la pop-ups,iar printre criterii sunt:
miros initial
miros dupa 6 ore
miros dupa 24 ore
nici nu vreau sa ma gandesc ce polemici s-or fi iscat pe forumurile de crap referitor la acuratetea determinarii valorii mirosului

mai ales daca in discutie era mirosul in apa

[Musti]

...nici nu vreau sa ma gandesc ce polemici s-or fi iscat pe forumurile de crap referitor la acuratetea determinarii valorii mirosului

Ma ierti, dar la mine rigurozitatea e oarecum un defect profesional. Desi provoc zimbete ironice uneori, n-am cum sa ies din asta. Si nici nu sunt sigur ca mi-o doresc.
De aceea am pus problema nodului cand vine vorba de estimat rezistena la rupere. Dupa cum zice Seko, in testele preluate de la francezi pe fir exista cel putin un nod (indiferent de care o fi el). Ca urmare e irelevant sa compari valorile astfel masurate cu cele date de producatori. Eventualele concluzii sunt lovite de nulitate, atata vreme cat nu suntem siguri ca am reprodus aceleasi conditii de masurare. Indraznesc sa afirm asta, pt. ca in testele pe dinamometru pe care le-am facut acum cativa ani, am putut constata ca exista o mare diferenta intre masuratoarea firului infasurat la capete pe role (practic fara nod), cand valorile masurate au fost apropiate sau chiar depaseau in unele cazuri estimarea producatorului, si rezultatele obtinute pe firul innodat. In plus, a fost interesant sa vad cum difera rezistenta la rupere prin simpla variatie a vitezei cursorului dinamometrului (viteza cu care variaza forta aplicata). Daca ar fi sa fac o analogie cu modul de masurare propus de revista in discutie, nu-i acelasi lucru daca nisipul pe care il utilizam ca greutate este umplut lent sau daca il turnam tot deodata in vasul suspendat de fir. Unele fire rezista foarte bine atat la variatii lente, cat si la unele mai rapide, dupa cum altele se rup ca ata de papiota pe masura ce creste aceasta viteza. Mai pe inteles, unele fire rezista mai bine la socuri decat altele. In practica, un astfel de fir va plesni mai rapid in soc, chiar daca la o tractiune aplicata progresiv se comporta onorabil. Un astfel de exemplu este Sunline Super PE, care are o rezistenta la socuri mediocra. Dupa mine cam asta ar fi singurul dezavantaj al acestui excelent fir. Chestia e ca acest aspect este de multe ori neglijat.
In concluzie, din punctul meu de vedere, singura utilitate pe care o are testul din revista este aceea de a putea compara intre ele diverse fire masurate in aceleasi conditii, anume cele din test. Ceea ce, totusi, poate sa iti faca o imagine. Ma lasa rece, in schimb, comparatia cu rezistenta declarata de producator. Abia daca vorbim despre grosimi, pot admite o comparatie cu valoarea de pe eticheta manufacturierului. Dar si atunci am pretentia de a utiliza o scula adecvata particularitatilor obiectului supus masuratorilor. Ori micrometrul nu este o astfel de unealta.
Ma opresc aici, pt. ca, nu-i asa, iar bat campii cu teoriile mele care nu folosesc, de fapt, la nimic...

[semlecangheorghe]

Ooo,'de-ai bate cimpii mai des".....n-ar fi rau deloc..
Chiar ma gindeam la SUNLINE PE..ai perfecta dreptate..
Si asta pentru ca sint in cautare de inocuitor la vechiul powerpro..deocamdata am gasit stren si sufix..or mai fi si altele??

[Chief]

Vezi si Momentum de la SUNLINE, mi se pare mai bun decat PE-ul dar e doar la inceput, nu pot emite o parere completa.

@PPT: Sunline PE-ul nici nu l-ati mai pus in test, ca e prea tare!

@Musti - Mie mi se pare ca unul din cele mai importante aspecte este chiar rezistenta la soc, asa cum spuneai. Foarte important este si nodul in cazul calcularii socului (asta e o discutie mai veche).

Oricum s-a muncit, si s-au obtinut rezultate si valori, demne de luat in seama. Acuma, un pescar bun, cu un echipament bun, folosit corespunzator, nu va avea de suferit la pescuit din cauza firului, inafara cazului in care face alegeri foarte proaste. Ca tot e Power Pro cel mai la moda, sa zicem ca iti iei un Power Pro si daca esti baiat simtit, te descurci excelent toata viata.

[SEKO]

Salut, Musti

Aş observa şi următoarele:

1. Un semn de onestitate din partea fabricantului ar fi să precizeze pe rolă dacă rezistenţa declarată este
măsurată cu nod sau fără nod. În absenţa acestei indicaţii, un test serios nu poate fi făcut DECÂT cu nod, din moment
ce nu este de conceput nicio montură, în orice fel de pescuit, fără cel puţin un nod pe fir. Dacă producătorul declară valori
obţinute în urma unor teste făcute fără nod, declaraţia sa este, întâi, inutilă, pentru că vizează utilizări imposibile ale firelor (adică utilizări fără nod) şi doi, este înşelătoare şi induce în eroare cumpărătorii, pentru că îi determină să creadă în nişte valori care nu au de a face, de fapt, cu realitatea. În concluzie, testul de rezistenţă mi se pare extrem de relevant, pentru că este posibil ca abia acesta să ofere valori rezultate din condiţii mai apropiate de cele de pescuit, în timp ce testul fabricanţilor să fie unul de interes strict experimental, abstract şi de laborator. O păcăleală, într-un final.

2. Nu cred că viteza de umplere a recipientului cu nisip putea fi prea mare şi generatoare de şocuri, pentru că era nevoie de
precauţie la momentul ruperii. În acest moment, alimentarea cu nisip trebuia oprită. Dacă nu era oprită, se adăuga, din cauza vitezei de umplere, o cantitate suplimentară inerţială de nisip care falsifica măsurătoarea.

3. Sunt perfect de acord cu amatorismul măsurătorilor cu micrometrul. Întrebare: unde se găseşte şi cât costă un instrument optic de măsurare în România?


În fine, nu sunt sigur că rezistenţa la şocuri a unui textil este relevantă pentru pescari. Mă întreb la ce şocuri semnificative putem supunem firele în timpul pescuitului, cât timp ne folosim de lansete, instrumente cu un grad important de amortizare a şocurilor.

[Adi G]

din moment
ce nu este de conceput nicio montură, în orice fel de pescuit, fără cel puţin un nod pe fir. Dacă producătorul declară valori
obţinute în urma unor teste făcute fără nod, declaraţia sa este, întâi, inutilă, pentru că vizează utilizări imposibile ale firelor (adică utilizări fără nod)

FALS!!! eu am renuntzat complet la noduri, de ani de zile chiar... anul asta am incercat iar cateva noduri, dar m-am lecuit repede.... nu am chef sa starnesc iar polemici cu anumitzi "specialisti" p-aici dar, fi sigur, EXISTA montura fara noduri.... trust me!

[Musti]

Salut, Musti

Aş observa şi următoarele:

1. (...) În absenţa acestei indicaţii, un test serios nu poate fi făcut DECÂT cu nod...

Salut, Seko,

1. Eu n-as face deloc asemenea afirmatii cu voce tare. Problema e mult mai nuantata decat pare si mi-e ca stric naibii farmecul topicului. Se fasaie si subiectul mediatic si-o dam chix si cu marketingul
Daca ar fi sa abordez tema la nivel de... amator deformat profesional, sa zic asa , as lungi discutia mult prea mult si sunt sigur ca nu ar sta nimeni sa-mi mai citeasca elucubratiile. Dar nah, fac un rezumat, pt. masochisti...
Firele textile de pescuit sunt, dupa cum le spune numele... textile. Pe ele le fabrica niste producatori din industria cu acelasi nume. Textila. Acuma, in aceasta industrie se folosesc mai multe metode de testare a rezistentei la rupere a firelor. Toate sunt standarizate si cuprinse in diferite STAS-uri, ISO-uri sau DIN-uri. In principiu aceste standarde prevad metoda de solicitare, viteza de solicitare, modul de pregatire si dimiensiunile exacte ale esantionului, conditiile metrologice de testare (temperatura, umiditate, etc.) si multe altele asemenea. Aceste teste se fac pe masini special concepute (de-alea de le poarta Tavi la vesta) si care sunt, in practica, niste standuri de testare anexate la dinamometre. Si acum vine dezamagirea: nici un test standard NU se face cu nod pe fir. Prinderea firului se face cu pensete.

2. Atunci cand am facut referire la viteza de umplere a sacului cu nisip, sa stii ca n-am facut-o gratuit. Bineinteles ca sunt si metode profesioniste de a seta viteza de solicitare a esantionului, dar am vrut sa ma exprim pe intelesul lumii, oferind un model intuitiv (mai ales ca testul din revista folosea exact un sac cu nisip). Din ceea ce am scris trebuie doar retinut un lucru esential. Anume acela ca forta necesara pt. a rupe un fir textil este cu atat mai mica cu cat viteza cu care se aplica aceasta forta este mai mare. Diferentele sunt mai mici sau mai mari, functie de materialele folosite, dar cam toate se comporta la fel. Ca sa-ti faci o idee asupra ordinului de marime, la o viteza de 5000mm/s forta necesara pt. a rupe un fir textil poate fi chiar si de doua ori mai mica decat cea necesara pt. a rupe acelasi fir textil la o viteza de 500mm/s, de exemplu. Atunci cand m-am apucat sa ma joc pe dinamometrul de la serviciu, impins de la spate de confratele forumist, am putut verifica si in practica acest comportament. Pe care dealtfel il cunoasteti cu totii si voi. Secretul lui Polichinelle... Iti e mult mai usor sa rupi ata care atarna de la tivul camasii smucind-o, decat tragand de ea progresiv. Cu permisiunea dvs. am facut doar legatura intre fenomene, daca ea nu era evidenta...
Ce concluzii putem trage de aici?
Una ar fi ca e chiar foarte probabil ca valoarea rezistentei la rupere inscriptionata de catre producatorul firului textil de pescuit sa se refere la firul fara nod. Pe langa ca e standard in industrie, valoarea afisata (natural, mai mare) are efecte benefice asupra psihologiei cumparatorului pescar...
A doua ar fi ca oricate teste cu sacul de nisip prin reviste am face noi, le comparam degeaba cu eticheta producatorului, atata timp cat nu reproducem exact si conditiile de masura.
Repet, testul publicat in revista este strict orientativ, putand face o oarecare comparatie intre diferite fire masurate in aproximativ aceleasi conditii. Cat de precise sunt astfel de masuratori, nu e cazul sa comentez. Pe balta merge. Iar treaba cu legenda si adevarul e cumva incitanta, daca nu dai peste vreun chitibusar sa strice mise-en-scene-a...

3. La mine la servici am un astfel de aparat. Cat a costat si de unde l-am achizitionat nu m-a prea preocupat, dar daca vrei ma pot interesa. Desigur, mai are si Tavi unul, agatat de vesta, numai ca al lui e model mai avansat.

In ceea ce priveste relevanta pt. pescar a rezistentei la socuri a firului, apai cum naiba sa-mi fie indiferenta? Bine ca eu sunt pescar de duminica, da' catusi de putin, asa...
N-ai patit niciodata sa te desparti de-un vobler drag pt. ca vantul ti-a rasucit firul pe dupa varful lansetei tocmai cand te-ai decis sa lansezi si tu mai energic? Si sa vezi cum voblerul dispare in zare dupa un pocnet sec al firului? Daca nu, mai incearca...

[SEKO]

Ideea mea era că testele fără nod pe fir sunt, în materie de pescuit, simple exerciţii inginereşti, din moment ce pescarii folosesc noduri, fie ele şi knotless knot-uri. Un test standard fără nod, cum scrii, generează un rezultat înşelător pentru pescar. Nu numai că acest rezultat nu prezintă niciun interes practic pentru el, dar îl şi induce în eroare. Firul pare că ţine mai mult decât ţine în realitate, din simplul motiv că el a fost testat în condiţii nu cât mai apropiate, ci cât mai îndepărtate de cele obişnuite de pescuit.

Deduc din răspunsul tău, şi te rog să mă contrazici dacă mă înşel, că, în timp ce industria textilă cunoaşte mai multe standarde de măsurare a rezistenţei firelor cu altă utilizare decât pescuitul, ea nu cunoaşte niciun standard de măsurare cu privire la firele destinate exclusiv pescuitului. Din acest motiv, standardele de măsurare pentru fire extrapescuit se aplică, în lipsă de altceva, şi firelor de pescuit. Nu crezi că ar trebui să existe un standard şi în materia acestora din urmă? Îmi pare că un test ca acela al francezilor suplineşte o asemenea lipsă.

Adi G.
Fii generos. Împărtăşeşte-mi şi mie. Un link, ceva ....