Mesaj
de Serbanel » 19 Mai 2006, 11:37
Cand vine vorba de Leba-Lebakke, tre sa fii suspicios din start, ptr ca omul nostru il are pe necuratu' in cusca toracica si in cerebel...miramas sa ii placa Eminescu asa dezinteresat, eu cred ca s-a indragostit de vreo fatuca din zona Iesilor si cum nu are cu ce s-o impresioneze obiectiv (frumos nu e, peste mare nu prinde decat...in vis, bogat niema, cult oarecum, in domeniul fotbalului, la pian nu canta, filosofie nu stie defel) s-a gandit sa ii recite fetei niste versuri din poetul national, ca poate ea fiind ma suflet curat ii cade la picioare...Asa ca invitatia aia cu "hai in codru la izvorul, unde pastravii se-aduna, ca sa soarba inmiresmata, a lunii mandra cununa...lacul codrilor albastri, nuferi galbeni il incarca, o platica se ncovoaie, lacrimand dup-un viermus, ca-i vazuse chipul palid/in revista lui Tarush'. Vresul continua asa 'Vino mandro in padure, sub coroana dalba a lunii, Eu sunt Leba vanatorul, sufletelor adormite - zise fata "Lebo, chipul tau ca ceara, Ma vraji duios la suflet, dar venind sa-ti dau a mea gura, sa te saturi tot sorbind-o, M am impiedicat de firul, ce venea din mulineta, si-am aterizat in balta, blestemandu-mi cruda soarta. Zice Leba - 'Mai craiasa nazuroasa, tu ramai in lumea ta, Si ma lasa tu pe mine, Rece, intunecos si palid, Leganandu-ma pe balta, cu carasii in juvelnic si vermusii in buzunare. -Coboara jos mai Lebo drag, alunecand pe-o raza, sa nu te prinda Serbanel, cand nuu esti tu pe faza....Parca viata de pescar fara poezie nu are farmec. Lebo te rugam sa ne spui si noua daca ai fermecat-o pe Catalina ta si ati fugit in lume amandoi. Good riddance!
