In urma cu vreo 3 ani, mi-am luat din Italia o pusca de vanatoare Beretta, scula super. Eram incantat ca un copil mic ce are o jucarie noua.Andrei scrie:SPER SA MAI VINE SI ALTII CU POVESTI< K ALTFEL O SA MA SIMT CAM SINGUREL SI prost K V-AM POVESTIT ASA CEVA. Deja parca mi-e rusine
Am mers la vanatoare la rate undeva in jud. Constanta (pe grindul Chituc), am stat pana s-a innoptat, am revenit la masina, intuneric bezna, o gramada de bagaje jos, apoi din nou sus in portbagaj, gata, plecam. Dau inapoi sa-ntorc, plec, fac 10m si-mi aduc aminte ca parca n-am pus pusca in portbagaj. Opresc, ma dau jos de la volan, iau lanterna, ma intorc la locul respectiv. Sa pice cerul pe mine: pe jos in iarba, pusca mea, in husa, iar pe husa o urma de roata de masina. "AM CALCAT PUSCA! SUNT UN DOBITOC!" Trag fermoarul husei, ma uit inauntru si constat ca exista un Dumnezeu al prostilor ca mine: am trecut cu masina peste patul armei care oricum nu-mi vene bine si urma sa-l schimb. Intre timp l-am schimbat, sunt din nou ca un copil cu o jucarie faina.
Ce se intampla daca treceam cu 10 cm mai la stanga?
Ce conseciinte aveam de suferit daca pierdeam arma de tot?
Asta e, se-ntampla. Viata ne pune adeseori in situatii pe care nu ni le dorim. Cateodata, ne punem noi insine in astfel de situatii.