Bancuri
Moderatori: johnnybravo, dr.pike, tudor, Adelin, Moderatori
Patru insi unu de 30, unu de 40, unu de 50 si unu 60 de ani se duc la
pescuit.La un momenta dat, pe malul celalalt al raului apar patru gagici
superbe care se desbraca si se intind la plaja.
Cel de 30 de ani:
-Baieti eu am terminat cu pescuitul, ma duc la fete.Si sare in apa si
inoata pe malul celalalt.
Cel de 40 de ani:
-Ma, daca as avea o barca, mai ca m-as duce si eu pe malu celalalt la fete.
Cel de 50 de ani:
-Mai da oare nu or veni ele incoace?
Cel de 60 de ani:
-Da ce dracu va agitati atat mai, nu le vedeti si de aici?*
pescuit.La un momenta dat, pe malul celalalt al raului apar patru gagici
superbe care se desbraca si se intind la plaja.
Cel de 30 de ani:
-Baieti eu am terminat cu pescuitul, ma duc la fete.Si sare in apa si
inoata pe malul celalalt.
Cel de 40 de ani:
-Ma, daca as avea o barca, mai ca m-as duce si eu pe malu celalalt la fete.
Cel de 50 de ani:
-Mai da oare nu or veni ele incoace?
Cel de 60 de ani:
-Da ce dracu va agitati atat mai, nu le vedeti si de aici?*
Nu sta degeaba, ca degeaba stai!
Doamna Smith era sigura ca sotul o inseala cu servitoarea, asa ca s-a hotarat sa-i intinda o cursa: i-a dat liber servitoarei in weekend, dar nu i-a spus sotului.... Seara in pat, sotul, ca de obicei, s-a plans de dureri de burta ingrozitoare si a sters-o la baie. Imediat sotia a intrat in camera servitoarei si s-a ascuns sub plapuma. Nici n-a intrat bine pe usa, ca el a si sarit direct pe ea, fara niciun cuvant si a trecut la treaba. Dupa ce a terminat, in timp ce el inca gafaia, sotia triumfatoare spuse:
- Nu-i asa ca nu te asteptai sa ma gasesti in patul asta? si aprinse lumina.
- Nu, doamna, raspunse gradinarul.
Secretara vine intr-o dimineata la servici si constata ca din biroul directorului
a disparut canapeaua.
Disperata isi intreaba seful:
- Ma concediati?!?!?!
- Nu-i asa ca nu te asteptai sa ma gasesti in patul asta? si aprinse lumina.
- Nu, doamna, raspunse gradinarul.
Secretara vine intr-o dimineata la servici si constata ca din biroul directorului
a disparut canapeaua.
Disperata isi intreaba seful:
- Ma concediati?!?!?!
Dragostea e oarba, dar casatoria ii reda vederea!!!
Ion a sarutat-o pe nevasta-sa pe obraz si a adormit.
Cand s-a trezit, a vazut un tip ciudat care statea la capul patului, imbracat cu o roba alba:
- Cine esti? intreaba Ion, si ce cauti in dormitorul meu?
- Asta nu e dormitorul tau, iar eu sunt Sfantul Petru.
- Adica... sunt mort?! Nu se poate! Mai am atatea lucruri de facut in viata! Nici nu mi-am luat la revedere de la familie! Trebuie sa ma trimiti inapoi!
- Ok... poti sa te reincarnezi dar... nu te putem trimite inapoi decat ca o gaina.
Ion a fost devastat, dar stiind ca era o ferma nu prea departe de casa sa, a rugat sa fie trimis inapoi ca o gaina. Flash de lumina si *poof* s-a trezit acoperit de pene si ciugulind de pe pamant.
Cocosul s-a dus la el si i-a zis:
- Deci... tu esti gaina cea noua? Cum iti place prima zi aici?
- Nu e chiar asa de rau, zice Ion, dar am o senzatie ciudata, parca explodez.
- Ovulezi, nu-mi spune ca n-ai mai facut niciodata un ou?
- Niciodata!
- Eh... relaxeaza-te si lasa sa se intample...
Cateva secunde (destul de incomode) mai tarziu, un ou iese de sub coada sa. Un sentiment intens de relaxare il cuprinde, iar emotiile il coplesesc, devenind mama pentru prima oara.
Cand a facut al doilea ou, sentimentul de fericire a fost si mai coplesitor si a stiut atunci ca reincarnarea sa ca gaina a fost cel mai bun lucru care i s-a intamplat vreodata!
Cuprins de fericire, a continuat si exact cand trebuia sa scoata si al treilea ou, a simtit o lovitura incredibil de puternica in ceafa si a auzit-o pe nevasta-sa:
- IOANE!!! Trezeste-te dracu', betiv nenorocit! TE CACI IN PAT!
.................................................................
Ion sta pe prispa casei si fumeaza.
Trece Gheorghe pe strada si il striga:
- Ioane, hai, ba, la carciuma, sa bem un rachiu...
- Ba, nu vin.
- Hai, mai Ioane, sau ti-e frica de nevasta ?
- Auzi, ma Ghio, nici la lup nu-i e frica de caine dar nu-i place cum latra...
Cand s-a trezit, a vazut un tip ciudat care statea la capul patului, imbracat cu o roba alba:
- Cine esti? intreaba Ion, si ce cauti in dormitorul meu?
- Asta nu e dormitorul tau, iar eu sunt Sfantul Petru.
- Adica... sunt mort?! Nu se poate! Mai am atatea lucruri de facut in viata! Nici nu mi-am luat la revedere de la familie! Trebuie sa ma trimiti inapoi!
- Ok... poti sa te reincarnezi dar... nu te putem trimite inapoi decat ca o gaina.
Ion a fost devastat, dar stiind ca era o ferma nu prea departe de casa sa, a rugat sa fie trimis inapoi ca o gaina. Flash de lumina si *poof* s-a trezit acoperit de pene si ciugulind de pe pamant.
Cocosul s-a dus la el si i-a zis:
- Deci... tu esti gaina cea noua? Cum iti place prima zi aici?
- Nu e chiar asa de rau, zice Ion, dar am o senzatie ciudata, parca explodez.
- Ovulezi, nu-mi spune ca n-ai mai facut niciodata un ou?
- Niciodata!
- Eh... relaxeaza-te si lasa sa se intample...
Cateva secunde (destul de incomode) mai tarziu, un ou iese de sub coada sa. Un sentiment intens de relaxare il cuprinde, iar emotiile il coplesesc, devenind mama pentru prima oara.
Cand a facut al doilea ou, sentimentul de fericire a fost si mai coplesitor si a stiut atunci ca reincarnarea sa ca gaina a fost cel mai bun lucru care i s-a intamplat vreodata!
Cuprins de fericire, a continuat si exact cand trebuia sa scoata si al treilea ou, a simtit o lovitura incredibil de puternica in ceafa si a auzit-o pe nevasta-sa:
- IOANE!!! Trezeste-te dracu', betiv nenorocit! TE CACI IN PAT!
.................................................................
Ion sta pe prispa casei si fumeaza.
Trece Gheorghe pe strada si il striga:
- Ioane, hai, ba, la carciuma, sa bem un rachiu...
- Ba, nu vin.
- Hai, mai Ioane, sau ti-e frica de nevasta ?
- Auzi, ma Ghio, nici la lup nu-i e frica de caine dar nu-i place cum latra...
Primul peste: http://www.youtube.com/watch?v=pSU9pOyeZ9k
Raspunsuri la unele intrebari
I. Ce au in comun un trenulet electric si sanii unei femei?
R. Au fost create initial pentru copii, dar tot barbatii se joaca mai mult cu ele.
I. Cum se cheama un barbat inteligent in America ?
R. Turist.
I. Prin ce se deosebeste sexul frantzuzesc de cel romanesc ?
R. Francezii fac sex fara lenjeria de corp, iar romanii fara lenjeria de pat.
I. Care este, in zilele noastre, cea mai obisnuita formula de cerere in casatorie?
R. Dumnezeule, sa nu-mi spui ca ai ramas insarcinata...
I. La ce este mai usor sa renunti: la vin sau la femei?
R. Depinde de vechime.
I. Ce s-a nascut in Anglia, a crescut in Brazilia si a murit in Romania.
R. Fotbalul...
I. Ce au in comun un trenulet electric si sanii unei femei?
R. Au fost create initial pentru copii, dar tot barbatii se joaca mai mult cu ele.
I. Cum se cheama un barbat inteligent in America ?
R. Turist.
I. Prin ce se deosebeste sexul frantzuzesc de cel romanesc ?
R. Francezii fac sex fara lenjeria de corp, iar romanii fara lenjeria de pat.
I. Care este, in zilele noastre, cea mai obisnuita formula de cerere in casatorie?
R. Dumnezeule, sa nu-mi spui ca ai ramas insarcinata...
I. La ce este mai usor sa renunti: la vin sau la femei?
R. Depinde de vechime.
I. Ce s-a nascut in Anglia, a crescut in Brazilia si a murit in Romania.
R. Fotbalul...
Primul peste: http://www.youtube.com/watch?v=pSU9pOyeZ9k
- ravenheart
- veteran
- Mesaje: 555
- Membru din: 15 Iul 2005, 09:51
- Localitate: Bistrita
- Contact:
Generalul merge în vizită la un spital de campanie:
- De ce suferi tinere?
- Hemoroizi, să trăiţi!
- CunoÅŸti tratamentul ?
- Pensula cu albastru de metilen, să traiţi!
- Ai vreo dorinţă?
- Mâncarea e puţină...
- Scrie sergent: porţie dublă şi mai săţioasă!
La alt pat:
- De ce suferi tinere?
- Hemoroizi, să trăiţi!
- CunoÅŸti tratamentul ?
- Pensula cu albastru de metilen, să traiţi!
- Ai vreo dorinţă?
- Mi-e dor de acasă.
- Scrie sergent: două săptămâni concediu în ţară!
Şi tot aşa urmează încă vreo câţiva pacienţi, bolnavi de hemoroizi. Într-un colţ al salonului stătea unul pricajit, vai de mama lui:
- De ce suferi tinere?
- Amigdalită, să trăiţi!
- CunoÅŸti tratamentul ?
- Pensula cu albastru de metilen, să traiţi!
- Ai vreo dorinţă?
- Să ne mai dea o pensulă, că avem numai una, don general...
- De ce suferi tinere?
- Hemoroizi, să trăiţi!
- CunoÅŸti tratamentul ?
- Pensula cu albastru de metilen, să traiţi!
- Ai vreo dorinţă?
- Mâncarea e puţină...
- Scrie sergent: porţie dublă şi mai săţioasă!
La alt pat:
- De ce suferi tinere?
- Hemoroizi, să trăiţi!
- CunoÅŸti tratamentul ?
- Pensula cu albastru de metilen, să traiţi!
- Ai vreo dorinţă?
- Mi-e dor de acasă.
- Scrie sergent: două săptămâni concediu în ţară!
Şi tot aşa urmează încă vreo câţiva pacienţi, bolnavi de hemoroizi. Într-un colţ al salonului stătea unul pricajit, vai de mama lui:
- De ce suferi tinere?
- Amigdalită, să trăiţi!
- CunoÅŸti tratamentul ?
- Pensula cu albastru de metilen, să traiţi!
- Ai vreo dorinţă?
- Să ne mai dea o pensulă, că avem numai una, don general...
Dark, morbid, a poet and singer, your death and my resurrection. I am a warrior, a shadow lord. I am the one who troubles your mind. I am the one that you always try to subdue, I am the moon frost, the superior race, the one you'll never achieve.
"Zmeul, personajul pozitiv din basme
După ce v-am arătat adevărata faţă a personajelor aşa-zis pozitive din desenele animate, vom demonta astăzi încă un mit, şi anume că Făt-Frumos este personajul pozitiv din basmele româneşti, iar Zmeul un ticălos fără pereche. În fapt, aşa cum vom vedea imediat, lucrurile stau exact pe dos.
Pentru asta, să facem mai întâi un mic profil psihologic al celor mai importante personaje din basmele româneşti.
Împăratul
E un moş senil şi complet incompetent. Singurul merit că a ajuns împărat e că a fost primul născut. Nu e în stare să aibă grijă de fii-sa, prin urmare mă întreb cum mama dracului ar putea avea grijă de ditai împărăţia. Nevastă-sa lipseşte din peisaj, e subînţeles moartă şi l-a lăsat cu trei fete care sigur nu-s ale lui, fiindcă moşul are vreo 70 de ani şi aia mică în jur de şaişpe. Deşi e înconjurat de viziri, dregători, sfătuitori, când e să ia vreo decizie îţi vine să-l iei la palme: primul individ care-i aduce fata înapoi o primeşte de nevastă şi mai ia şi jumătate de împărăţie. Strămoşul său care a întemeiat dinastia se răsuceşte în mormânt.
Fata cea mare ÅŸi fata cea mijlocie
Sunt nişte strâmbăciuni nasoale, plate şi complexate, care-şi urăsc sora mai mică pentru că e mignonă, are fund, ţâţe, e în centrul atenţiei şi e aia răpita, ba se mai şi mărită înaintea lor. Sunt atât de jenante că nici un zmeu nu le vrea.
Fata cea mică
E aia răsfăţata, bunăciunea învăţată să i se facă toate poftele. Mai e şi curvă de mică. Nici nu vreau să vorbesc mai mult despre ea, că mă enervez.
Făt-Frumos (Fefe)
De obicei, e unu' căruia nu i-a plăcut cartea: ori prinţ, ori vreun coate-goale. Frumuşel şi efeminat, metrosexual nativ. Ar fi stat să frece menta în continuare şi să se ia la trântă prin iarbă cu oile, cu fraţii lui sau cu flăcăii satului, da' vrea să dea lovitura. Şi, când boul de împărat dă sfoară-n ţară cu fiică-sa şi tronul premiu, normal că se prezintă primul. Habar n-are cum arată fata împăratului, dar nici nu-l interesează prea mult, de fapt vrea împărăţia. Şi oricum ştie de la tovarăşi că de obicei e răpită bucata familiei, nu cârjele ălelante două.
Calul
E singurul personaj pozitiv din toată povestea care merită apreciere. Înainte de episodul cu jăratec zace slab, bubos şi răpciugos în grajd, ceea ce arată încă o dată că împăratul e un idiot - nu aşa te porţi cu o asemenea comoară. Calul e cel care îi face strategia lui Făt-Frumos, în vorbe puţine şi concise. Nu zice prea multe pentru că probabil îi e jenă să intre-n vorbă cu un oportunist analfabet. În sufletul lui, îşi doreşte să fie în echipa Zmeului.
Mama Zmeilor
Este exact opusul împăratul. În primul rând, la ea e sigur că e mama zmeilor. Apoi, a făcut trei băieţi care e fiecare la casa lui, nu două plângăcioase şi-o curvă care stau pe capul lui, ca împăratul. Şi ia hotărâri bune şi de una singură, n-are nevoie de o armată de viziri, dregători, sfătuitori, etc.
Zmeul
E un tip hotărât, energic şi forţos. Probabil are un nas cât toate zilele, umblă neras, e păros şi are palmele tăbăcite. Asta ce ne spune? Că e un om care munceşte! A tras din greu ca să ajungă unde e - a ucis, a luptat, a umblat, a jefuit, s-a preocupat de cariera lui! Aşa merg lucrurile pe tărâmul celălalt, acolo nu-ţi dă nimeni un castel că te cheamă împăratul-nu-ştiu-cum. E sigur că Zmeul şi-a clădit palatul cu mâinile lui. Bine, o mai fi avut nişte muncitori pe care i-a mâncat după aia, dar sunt convins că a stat cu ei acolo, pe capul lor, să vadă cum pun ăia marmura în baie, să nu-l tragă-n piept şi să-l fure. Şi mi se pare normal să-i mănânce la sfârşit, ştim cu toţii cum sunt muncitorii.
Mai ştim că are o moşie imensă, populată cu tot felul de jivine ticăloase. Chiar credeţi că e uşor de administrat aşa ceva, să-i ţii în frâu pe toţi ăia? Păi aia nu sunt proşti ca ţăranii împăratului, dacă nu stai cu pleoapa pe ei. Deci, Zmeul e un bun gospodar, un bun cunoscător de oameni, un excelent strateg militar şi un bun trezorerier.
Dar Zmeul e un tip cinstit în sentimente şi cam fără noroc la femei. I-a venit vârsta însurătorii, a stat, a analizat, a cercetat, şi-a căutat nevastă. n-a găsit pe nimeni pe placul lui în propriul tărâm (ce s-alegi din jivinele alea?), deci s-a uitat la vecini. S-a îndrăgostit de fata aia mică a împăratului (ştie ce-i frumos, măcar fizic, şi nici nu încalcă eticheta, ţinteşte la acelaşi rang) şi a procedat în consecinţă, aşa cum cerea tradiţia: a luat-o la el. Aşa a făcut şi tac-su cu mă-sa, şi bunicul lui, şi străbunicul lui, la vremea lor. Aşa e normal: clar, fără ascunzişuri, umblat cu şoalda şi alte prosteli. Pui problema direct: "Fă, te iubesc, te vreau! Treci încoace." Şi prostul chiar o iubeşte: n-o forţează, n-o siluieşte, e romantic, are o grădină cu trandafiri, o-nconjoară de bogăţii, îi face toate poftele. N-am auzit nici o poveste în care Zmeul s-o ţină pe prinţesă legată în beci, goală-puşcă şi să vină s-o violeze când are el chef, după cum ar merita. Peste tot citesc numai de caftane, covoare, tiare, bucate alese, mătăsuri fine, rochii, giuvaere, o ţine-n puf. Omul e familist şi serios, nu-şi uită îndatoririle: se duce-n fiecare zi la muncă şi anunţă civilizat, cu buzduganul, când vine acasă. Şi toate astea pentru ea, ca să n-o sufoce cu atenţie, să-i lase spaţiu, să fie liberă, să aibă matracuca timp să-şi facă unghiile, să nu facă istericale că, vezi doamne, a intrat peste ea în cameră şi-a văzut-o cu masca de castraveţi pe faţă.
Carevasăzică, moldoveanca trăieşte în puf, îi face prostul toate poftele, şi, în semn de mulţumire, ce face? Se amorezează de Făt-Frumos că are părul mai îngrijit şi tenul mai puţin acneic (vezi, n-ai vrut să te culci cu Zmeul) şi se hotărăşte să fugă cu el. Da' mai întâi încep să se hârjonească în pat, în patul pe care Zmeul cu mâna lui îl cioplise, din nişte buşteni tăiaţi tot de el din pădure, şi-l cărase-n cârcă până la ultimul etaj al castelului, să aibă japiţa peisaj când se trezeşte dimineaţa sub baldachin. Şi proştii ăia doi stau până îi prinde Zmeul, căruia - în sfârşit! - i se aprind beculeţele.
Mai departe. Zmeul luptă corect, Făt-Frumos trişează: bea apă vie de la un corb pe care-l mituieşte, dă cu peria, gresia, năframa; în fine, face tot ce poate să lupte cât mai puţin şi să-i bage pe alţii la înaintare.
Din toate astea, eu pricep că morala basmului românesc e următoarea:
- dacă eşti un şmecher metrosexual şi ştii să profiţi de pe urma tonţilor incompetenţi ajunşi în poziţii de conducere, te aranjezi pe viaţă.
- dacă eşti o fiţoasă analfabetă şi de bani-gata, ai toate şansele să umble toţi după fundul tău şi după averea lu' tac-tu.
- dacă eşti un tip cinstit, muncitor şi care luptă după reguli, pici de papagal.
Dacă basmul românesc ar fi avut măcar o urmă de dreptate, Zmeul i-ar fi rupt gâtul lui Fefe cu două degete, ar fi luat-o pe proasta aia, i-ar fi dat o bătaie soră cu moartea şi ar fi trimis-o rachetă înapoi la tac-su acasă. Apoi şi-ar fi strâns armata, ar fi năvălit pe tărâmul împăratului şi i-ar fi făcut prăpăd, ar fi violat, jefuit şi ucis tot ce i-ar fi stat în cale, ar fi unit cele două tărâmuri şi şi-ar fi făcut harem din toate gagicile alea proaste ca noaptea. Pentru că fiecare merită să-şi trăiască propriul basm."
[/i]
După ce v-am arătat adevărata faţă a personajelor aşa-zis pozitive din desenele animate, vom demonta astăzi încă un mit, şi anume că Făt-Frumos este personajul pozitiv din basmele româneşti, iar Zmeul un ticălos fără pereche. În fapt, aşa cum vom vedea imediat, lucrurile stau exact pe dos.
Pentru asta, să facem mai întâi un mic profil psihologic al celor mai importante personaje din basmele româneşti.
Împăratul
E un moş senil şi complet incompetent. Singurul merit că a ajuns împărat e că a fost primul născut. Nu e în stare să aibă grijă de fii-sa, prin urmare mă întreb cum mama dracului ar putea avea grijă de ditai împărăţia. Nevastă-sa lipseşte din peisaj, e subînţeles moartă şi l-a lăsat cu trei fete care sigur nu-s ale lui, fiindcă moşul are vreo 70 de ani şi aia mică în jur de şaişpe. Deşi e înconjurat de viziri, dregători, sfătuitori, când e să ia vreo decizie îţi vine să-l iei la palme: primul individ care-i aduce fata înapoi o primeşte de nevastă şi mai ia şi jumătate de împărăţie. Strămoşul său care a întemeiat dinastia se răsuceşte în mormânt.
Fata cea mare ÅŸi fata cea mijlocie
Sunt nişte strâmbăciuni nasoale, plate şi complexate, care-şi urăsc sora mai mică pentru că e mignonă, are fund, ţâţe, e în centrul atenţiei şi e aia răpita, ba se mai şi mărită înaintea lor. Sunt atât de jenante că nici un zmeu nu le vrea.
Fata cea mică
E aia răsfăţata, bunăciunea învăţată să i se facă toate poftele. Mai e şi curvă de mică. Nici nu vreau să vorbesc mai mult despre ea, că mă enervez.
Făt-Frumos (Fefe)
De obicei, e unu' căruia nu i-a plăcut cartea: ori prinţ, ori vreun coate-goale. Frumuşel şi efeminat, metrosexual nativ. Ar fi stat să frece menta în continuare şi să se ia la trântă prin iarbă cu oile, cu fraţii lui sau cu flăcăii satului, da' vrea să dea lovitura. Şi, când boul de împărat dă sfoară-n ţară cu fiică-sa şi tronul premiu, normal că se prezintă primul. Habar n-are cum arată fata împăratului, dar nici nu-l interesează prea mult, de fapt vrea împărăţia. Şi oricum ştie de la tovarăşi că de obicei e răpită bucata familiei, nu cârjele ălelante două.
Calul
E singurul personaj pozitiv din toată povestea care merită apreciere. Înainte de episodul cu jăratec zace slab, bubos şi răpciugos în grajd, ceea ce arată încă o dată că împăratul e un idiot - nu aşa te porţi cu o asemenea comoară. Calul e cel care îi face strategia lui Făt-Frumos, în vorbe puţine şi concise. Nu zice prea multe pentru că probabil îi e jenă să intre-n vorbă cu un oportunist analfabet. În sufletul lui, îşi doreşte să fie în echipa Zmeului.
Mama Zmeilor
Este exact opusul împăratul. În primul rând, la ea e sigur că e mama zmeilor. Apoi, a făcut trei băieţi care e fiecare la casa lui, nu două plângăcioase şi-o curvă care stau pe capul lui, ca împăratul. Şi ia hotărâri bune şi de una singură, n-are nevoie de o armată de viziri, dregători, sfătuitori, etc.
Zmeul
E un tip hotărât, energic şi forţos. Probabil are un nas cât toate zilele, umblă neras, e păros şi are palmele tăbăcite. Asta ce ne spune? Că e un om care munceşte! A tras din greu ca să ajungă unde e - a ucis, a luptat, a umblat, a jefuit, s-a preocupat de cariera lui! Aşa merg lucrurile pe tărâmul celălalt, acolo nu-ţi dă nimeni un castel că te cheamă împăratul-nu-ştiu-cum. E sigur că Zmeul şi-a clădit palatul cu mâinile lui. Bine, o mai fi avut nişte muncitori pe care i-a mâncat după aia, dar sunt convins că a stat cu ei acolo, pe capul lor, să vadă cum pun ăia marmura în baie, să nu-l tragă-n piept şi să-l fure. Şi mi se pare normal să-i mănânce la sfârşit, ştim cu toţii cum sunt muncitorii.
Mai ştim că are o moşie imensă, populată cu tot felul de jivine ticăloase. Chiar credeţi că e uşor de administrat aşa ceva, să-i ţii în frâu pe toţi ăia? Păi aia nu sunt proşti ca ţăranii împăratului, dacă nu stai cu pleoapa pe ei. Deci, Zmeul e un bun gospodar, un bun cunoscător de oameni, un excelent strateg militar şi un bun trezorerier.
Dar Zmeul e un tip cinstit în sentimente şi cam fără noroc la femei. I-a venit vârsta însurătorii, a stat, a analizat, a cercetat, şi-a căutat nevastă. n-a găsit pe nimeni pe placul lui în propriul tărâm (ce s-alegi din jivinele alea?), deci s-a uitat la vecini. S-a îndrăgostit de fata aia mică a împăratului (ştie ce-i frumos, măcar fizic, şi nici nu încalcă eticheta, ţinteşte la acelaşi rang) şi a procedat în consecinţă, aşa cum cerea tradiţia: a luat-o la el. Aşa a făcut şi tac-su cu mă-sa, şi bunicul lui, şi străbunicul lui, la vremea lor. Aşa e normal: clar, fără ascunzişuri, umblat cu şoalda şi alte prosteli. Pui problema direct: "Fă, te iubesc, te vreau! Treci încoace." Şi prostul chiar o iubeşte: n-o forţează, n-o siluieşte, e romantic, are o grădină cu trandafiri, o-nconjoară de bogăţii, îi face toate poftele. N-am auzit nici o poveste în care Zmeul s-o ţină pe prinţesă legată în beci, goală-puşcă şi să vină s-o violeze când are el chef, după cum ar merita. Peste tot citesc numai de caftane, covoare, tiare, bucate alese, mătăsuri fine, rochii, giuvaere, o ţine-n puf. Omul e familist şi serios, nu-şi uită îndatoririle: se duce-n fiecare zi la muncă şi anunţă civilizat, cu buzduganul, când vine acasă. Şi toate astea pentru ea, ca să n-o sufoce cu atenţie, să-i lase spaţiu, să fie liberă, să aibă matracuca timp să-şi facă unghiile, să nu facă istericale că, vezi doamne, a intrat peste ea în cameră şi-a văzut-o cu masca de castraveţi pe faţă.
Carevasăzică, moldoveanca trăieşte în puf, îi face prostul toate poftele, şi, în semn de mulţumire, ce face? Se amorezează de Făt-Frumos că are părul mai îngrijit şi tenul mai puţin acneic (vezi, n-ai vrut să te culci cu Zmeul) şi se hotărăşte să fugă cu el. Da' mai întâi încep să se hârjonească în pat, în patul pe care Zmeul cu mâna lui îl cioplise, din nişte buşteni tăiaţi tot de el din pădure, şi-l cărase-n cârcă până la ultimul etaj al castelului, să aibă japiţa peisaj când se trezeşte dimineaţa sub baldachin. Şi proştii ăia doi stau până îi prinde Zmeul, căruia - în sfârşit! - i se aprind beculeţele.
Mai departe. Zmeul luptă corect, Făt-Frumos trişează: bea apă vie de la un corb pe care-l mituieşte, dă cu peria, gresia, năframa; în fine, face tot ce poate să lupte cât mai puţin şi să-i bage pe alţii la înaintare.
Din toate astea, eu pricep că morala basmului românesc e următoarea:
- dacă eşti un şmecher metrosexual şi ştii să profiţi de pe urma tonţilor incompetenţi ajunşi în poziţii de conducere, te aranjezi pe viaţă.
- dacă eşti o fiţoasă analfabetă şi de bani-gata, ai toate şansele să umble toţi după fundul tău şi după averea lu' tac-tu.
- dacă eşti un tip cinstit, muncitor şi care luptă după reguli, pici de papagal.
Dacă basmul românesc ar fi avut măcar o urmă de dreptate, Zmeul i-ar fi rupt gâtul lui Fefe cu două degete, ar fi luat-o pe proasta aia, i-ar fi dat o bătaie soră cu moartea şi ar fi trimis-o rachetă înapoi la tac-su acasă. Apoi şi-ar fi strâns armata, ar fi năvălit pe tărâmul împăratului şi i-ar fi făcut prăpăd, ar fi violat, jefuit şi ucis tot ce i-ar fi stat în cale, ar fi unit cele două tărâmuri şi şi-ar fi făcut harem din toate gagicile alea proaste ca noaptea. Pentru că fiecare merită să-şi trăiască propriul basm."
[/i]
Primul peste: http://www.youtube.com/watch?v=pSU9pOyeZ9k