La un moment dat, in timp ce se relaxa, omul aude in spatele lui zgomote ciudate. Cand se intoarce vede un urs ca-n povesti: mare, frumos, sanatos si cu pofta de mancare. Ingrozit, Salmocarpaticus neinfricatus o ia la fuga, insa ursul avea conditie fizica asa ca il urmeaza constiincios... Pityu era atat de ingrozit incat la un moment dat se impiedica de o radacina si cade drept in nas. Ursul il apucase deja de un picior asa ca omul, paralizat de frica, racneste:
- Doamneeee!!!
In secunda urmatoare, timpul se opri, ursul ingheta in pozitia in care se afla, padurea ramase neclintita, raul Braitza se opri din curgere, pastravii ramasera muti de uimire si o lumina se revarsa din cer. Tipul, socat, auzi o voce:
- Pityule, toata viata ai facut ce ai vrut, ai fost ca un satrap la Salmo aia a ta, ai papat banii din cotizatii si nu ai dat la bierica mai nimic, ai prins si ai halit pastrav subdimensionat, ai prins lipan in prohibitie, ba ai mai fluierat si dupa maicute ca ti se pareau sexi... vrei acum sa te salvez? Pot eu sa te consider om bun cu adevarat?
Lupenarul se uita fix in lumina si raspunse:
- As fi ipocrit sa Iti cer brusc sa ma consideri om bun, dar poate ai reusi intr-un fel sa devina ursul asta crestin?
- Foarte bine, raspunse vocea.
Lumina disparu, zgomotul padurii reveni. Ursul il elibera din ghearele sale, isi impreuna labele din fata si spuse:
- Doamne, binecuvanteaza aceste bucate. Amin.

PS - in urma acestui "fericit" eveniment, cei de la Salmo Broscopatica au facut alegeri si au ales alt presedinte, pentru ca pe dl P. nu l-a mai vazut nimeni niciodata....