inceputul lui martie 2007, ma iau cu niste prieteni sa megem pa cris la avat, ajungem, vedem apa (perfecta pentru avat), si incepem sa dam, trece o ora, doua, trei, cu greu reusesc sa iau unu peste doo kile, multzumit bag o tzigara, ii sun pe amici (iei gherla, kanci), mai bag o tzigara, si ma pune dreaku sa ma urk pe un bolovat si am inceput sa-mi testez voblerele, prin acelasi lok cred ca am dat cu vreo 30 de voblere, mai aveam unu, un deep diver fat gfr, intre timp imi aduk io aminte ka anul trecut rapea `ceva mare` pe malu alalalt al crisului, ma chinui si dau, cu greu ajung cu voblerul akolo, si incep si rekuperezs, la un metru de mal STOP!!!!, am simtzit un tzak mai discret fatza de tzaku de salau, dar ferm, stau o secunda si incep sa realizez ka `stanca` se deplaseaza, am crezut pentru inceput ca-i un salau imens peste 8 kg, dar ce ma soka erau miscarile in apa, mult mai nervoase si schimbarile bruste de directzie, firul de 0.22 tensionat la maxim, Blue arku lukra impekabil, batzu un maver essox kolak, stau ma kalmezs, adrenalina suvoia prin vene, se invartea zici ca era nebun in 30 metri patratzi, imi tremurau genunchi gandindu-ma ka am dat peste `pestele` vietzii, reusesk cu greu sa-l duk dupa juma de ora la suprafatza, cand konstat ku stupoare o umbra neagra imensa in apa krisului, ma chinui, incerca sa-l obosesc in pelicula si sa-i dau o gura de aer, reusesc si raman stupefiat SOMN aprox 10 kg pe criss, nici prin kap nu mi-ar fi trekut, il duk incet spre mal, si kand simte gustul malului o ia ka rakheta in larg, nu am reusit sa realizez ce mi se intamplase, frana fiind stransa dupa nenumarate recuperari, firul uzat printre pietre a cedat, intre timp un `mosuletz` de pe partea cealalta a vazut toata faza si fugea ku un minciok de karass spre mine, tremuram de nervi sub umbra unui tei pe un bolovan pe kriss, am bagat cred vre-o 4-5 tzigari gandindu-ma ce prost sunt, darr trebuie sa cadem ca sa invatzam sa ne ridicam, din ziua aceea nu mai dau ku mono indiferent de situatzie, nici nu vreau sa mai aud de mono, dupa o saptamana merg, ku batz de somn cu textil, pregatit darrrr nimikkk.
Cel mai frumos drill
Moderatori: Adelin, johnnybravo, dr.pike, tudor, Moderatori
-
empthy_cluster
- veteran

- Mesaje: 530
- Membru din: 08 Apr 2006, 01:37
- Localitate: arad
cel mai frumos drill de pan aku l-am avut pe cris,
inceputul lui martie 2007, ma iau cu niste prieteni sa megem pa cris la avat, ajungem, vedem apa (perfecta pentru avat), si incepem sa dam, trece o ora, doua, trei, cu greu reusesc sa iau unu peste doo kile, multzumit bag o tzigara, ii sun pe amici (iei gherla, kanci), mai bag o tzigara, si ma pune dreaku sa ma urk pe un bolovat si am inceput sa-mi testez voblerele, prin acelasi lok cred ca am dat cu vreo 30 de voblere, mai aveam unu, un deep diver fat gfr, intre timp imi aduk io aminte ka anul trecut rapea `ceva mare` pe malu alalalt al crisului, ma chinui si dau, cu greu ajung cu voblerul akolo, si incep si rekuperezs, la un metru de mal STOP!!!!, am simtzit un tzak mai discret fatza de tzaku de salau, dar ferm, stau o secunda si incep sa realizez ka `stanca` se deplaseaza, am crezut pentru inceput ca-i un salau imens peste 8 kg, dar ce ma soka erau miscarile in apa, mult mai nervoase si schimbarile bruste de directzie, firul de 0.22 tensionat la maxim, Blue arku lukra impekabil, batzu un maver essox kolak, stau ma kalmezs, adrenalina suvoia prin vene, se invartea zici ca era nebun in 30 metri patratzi, imi tremurau genunchi gandindu-ma ka am dat peste `pestele` vietzii, reusesk cu greu sa-l duk dupa juma de ora la suprafatza, cand konstat ku stupoare o umbra neagra imensa in apa krisului, ma chinui, incerca sa-l obosesc in pelicula si sa-i dau o gura de aer, reusesc si raman stupefiat SOMN aprox 10 kg pe criss, nici prin kap nu mi-ar fi trekut, il duk incet spre mal, si kand simte gustul malului o ia ka rakheta in larg, nu am reusit sa realizez ce mi se intamplase, frana fiind stransa dupa nenumarate recuperari, firul uzat printre pietre a cedat, intre timp un `mosuletz` de pe partea cealalta a vazut toata faza si fugea ku un minciok de karass spre mine, tremuram de nervi sub umbra unui tei pe un bolovan pe kriss, am bagat cred vre-o 4-5 tzigari gandindu-ma ce prost sunt, darr trebuie sa cadem ca sa invatzam sa ne ridicam, din ziua aceea nu mai dau ku mono indiferent de situatzie, nici nu vreau sa mai aud de mono, dupa o saptamana merg, ku batz de somn cu textil, pregatit darrrr nimikkk.
inceputul lui martie 2007, ma iau cu niste prieteni sa megem pa cris la avat, ajungem, vedem apa (perfecta pentru avat), si incepem sa dam, trece o ora, doua, trei, cu greu reusesc sa iau unu peste doo kile, multzumit bag o tzigara, ii sun pe amici (iei gherla, kanci), mai bag o tzigara, si ma pune dreaku sa ma urk pe un bolovat si am inceput sa-mi testez voblerele, prin acelasi lok cred ca am dat cu vreo 30 de voblere, mai aveam unu, un deep diver fat gfr, intre timp imi aduk io aminte ka anul trecut rapea `ceva mare` pe malu alalalt al crisului, ma chinui si dau, cu greu ajung cu voblerul akolo, si incep si rekuperezs, la un metru de mal STOP!!!!, am simtzit un tzak mai discret fatza de tzaku de salau, dar ferm, stau o secunda si incep sa realizez ka `stanca` se deplaseaza, am crezut pentru inceput ca-i un salau imens peste 8 kg, dar ce ma soka erau miscarile in apa, mult mai nervoase si schimbarile bruste de directzie, firul de 0.22 tensionat la maxim, Blue arku lukra impekabil, batzu un maver essox kolak, stau ma kalmezs, adrenalina suvoia prin vene, se invartea zici ca era nebun in 30 metri patratzi, imi tremurau genunchi gandindu-ma ka am dat peste `pestele` vietzii, reusesk cu greu sa-l duk dupa juma de ora la suprafatza, cand konstat ku stupoare o umbra neagra imensa in apa krisului, ma chinui, incerca sa-l obosesc in pelicula si sa-i dau o gura de aer, reusesc si raman stupefiat SOMN aprox 10 kg pe criss, nici prin kap nu mi-ar fi trekut, il duk incet spre mal, si kand simte gustul malului o ia ka rakheta in larg, nu am reusit sa realizez ce mi se intamplase, frana fiind stransa dupa nenumarate recuperari, firul uzat printre pietre a cedat, intre timp un `mosuletz` de pe partea cealalta a vazut toata faza si fugea ku un minciok de karass spre mine, tremuram de nervi sub umbra unui tei pe un bolovan pe kriss, am bagat cred vre-o 4-5 tzigari gandindu-ma ce prost sunt, darr trebuie sa cadem ca sa invatzam sa ne ridicam, din ziua aceea nu mai dau ku mono indiferent de situatzie, nici nu vreau sa mai aud de mono, dupa o saptamana merg, ku batz de somn cu textil, pregatit darrrr nimikkk.
be smart be silent be deadly.....
-
marius_m_fish
- junior

- Mesaje: 80
- Membru din: 03 Apr 2006, 14:41
Am avut odata un drill cu Nustiucine care m-a facut sa-mi pun intrebari pt mult timp.
Dadeam pe St. Laurent la Rapala Original de 9 sau 11, nu mai stiu exact. La un moment dat am simtit ca s-a agatzat si incercand sa o scot din agatztura cu miscari repetate, agatzatura a inceput sa plece spre larg cu viteza din ce in ce mai mare. Am mai dat drumul la frana, Fenwickul s-a facut covrig, viteza pestelui a inceput sa creasca, firul pe tambur sa scada, eu am inceput sa strang frana , Fenwick-ul sa se incovrige si mai tare, strang frana mai tare, mai raman vreo 20 de metri de Fireline de 6, in aer se aude numai muzicutza Daiwei Tournament, iar la un moment dat totul se inmoaie. Recuperez repede sperand ca o fi luat-o spre mal, dar nimic. Apare Rapala Originalul fara cicatrici exagerate. Totul a durat intre 2 si 3 minute. Dar stitzi cum e cu relativitatea timpului in situatzii de astea...
Nici azi nu stiu ce-a fost. Ideea-i ca m-am simtzit neputincios in fatza pestelui. A condus lupta de la inceput la sfarsit.
Sa fi fost musky, sturion sau poate vreun crap salbatic agatzat accidental.....
De atunci de fiecare data cand dau acolo si mi se agatza parca sper sa se intample ceva. Nu stiu ce.
Dadeam pe St. Laurent la Rapala Original de 9 sau 11, nu mai stiu exact. La un moment dat am simtit ca s-a agatzat si incercand sa o scot din agatztura cu miscari repetate, agatzatura a inceput sa plece spre larg cu viteza din ce in ce mai mare. Am mai dat drumul la frana, Fenwickul s-a facut covrig, viteza pestelui a inceput sa creasca, firul pe tambur sa scada, eu am inceput sa strang frana , Fenwick-ul sa se incovrige si mai tare, strang frana mai tare, mai raman vreo 20 de metri de Fireline de 6, in aer se aude numai muzicutza Daiwei Tournament, iar la un moment dat totul se inmoaie. Recuperez repede sperand ca o fi luat-o spre mal, dar nimic. Apare Rapala Originalul fara cicatrici exagerate. Totul a durat intre 2 si 3 minute. Dar stitzi cum e cu relativitatea timpului in situatzii de astea...
Nici azi nu stiu ce-a fost. Ideea-i ca m-am simtzit neputincios in fatza pestelui. A condus lupta de la inceput la sfarsit.
Sa fi fost musky, sturion sau poate vreun crap salbatic agatzat accidental.....
De atunci de fiecare data cand dau acolo si mi se agatza parca sper sa se intample ceva. Nu stiu ce.