un exemplu excelent, SF
nici eu nu cred in teoria asta, cel putin nu la nivelul anilor, poate sutelor de ani....
se si transmite genetic ?
Moderatori: johnnybravo, dr.pike, tudor, Adelin, Moderatori
Nenea Mihai, eu stiu cu totul altceva. Am auzit ca un crap salbatic prins la un boilles cu o anume aroma si eliberat, fuge numai cand simte aroma respectiva o buna perioada de timp, dupa care UITA. Asta nu e valabila la nadire 
, pentru cei care scapa neprinsi 
Cu chestia asta ajungem la vesnica intrebare: DE CE DA SALAUL IN NALUCI?????
Mi s'a intamplat de cateva ori sa se obisnuiasca salaii cu naluca, si sa nu mai traga. Ii dai o pauza dse 10-15 min. uita, dupa care trage iar. Mai mult de atat nu poate fi vorba.
Numai bine!
, pentru cei care scapa neprinsi Cu chestia asta ajungem la vesnica intrebare: DE CE DA SALAUL IN NALUCI?????
Mi s'a intamplat de cateva ori sa se obisnuiasca salaii cu naluca, si sa nu mai traga. Ii dai o pauza dse 10-15 min. uita, dupa care trage iar. Mai mult de atat nu poate fi vorba.
Numai bine!
Este posibil ca un peste eliberat sa ramana cu amintirea neplacuta de a fi capturat la o naluca si sa se fereasca pe viitor,dar sa transmita chestia asta genetic...NO WAY! Astea deja se cheama SF-uri.Eventual daca in viata anterioara a fost un peste capturat si mancat...si nu i s-a sters memoria din viata anterioara.
Michael va recomanda Regulamentul forumului
Fiecare insusire este determinata de factori ereditari, care in conceptia geneticii clasice corespund notiunii de gena.
Culoarea unui animal, forma si marimea (caracteristici calitative) etc. sunt conduse in procesul de crestere in general de o singura pereche de gene. Caracterele cantitative (talia, masa, sinteza de substante noi) sunt determinate in dezvoltarea lor de mai mult de o pereche de gene (zeci, chiar sute), combinate in cele trei feluri de genotipuri (homozigot dominant, homozigot recesiv, heterozigot)
Cercetarile genetice efectuate pe pesti sunt inca la nivel incipient, spre deosebire de alte animale, poate cu exceptia crapului si a unor pesti de acvariu, mai ales Zebra si Carasul auriu.
La baza dezvoltarii caracterelor morfologice ale corpului (inaltimi, lungimi), ponderea genelor aditive (gene care „coopereaza� intre ele pentru a-si spori efectele) este mult mai mare decit a celor ce stau la baza caracterelor fiziologice. Se cunoaste de asemenea ca acele caracteristici biologice precum prolificitatea, vitalitatea, longevitatea, rezistenta la boli sunt determinate, in dezvoltarea lor, mai ales de gene neaditive (dominante, epistatice, complementare). Deci la baza dezvoltarii acestor caractere, ponderea genelor aditive este foarte joasa.
Am precizat aceste lucruri deoarece numai efectele genelor aditive ajung 100% la urmasi. Efectele genelor neaditive nu se manifesta asemanator la descendenti pt ca prin segregare, ele se reduc in dimensiune.
Un alt aspect este acela ca structura genetica a unei populatii nu se modifica in generatii succesive, daca la producerea lor participa cu descendenti toti indivizii populatiei. Dimpotriva, daca generatia urmatoare va fi formata numai din descendenti proveniti de la citiva indivizi alesi, structura genetica a acesteia se va modifica in functie de proportia animalelor alese.
Acest fenomen se intimpla si la pescuirea numai a acelor exemplare care datorita „personalitatii� lor, se arunca pe momelile noastre artificiale (facem de fapt o discriminare reproductiva – numai pestii care nu ataca momeala vor avea urmasi). In cresterea vitelor de exemplu, sunt selectionate acele animale care nu sunt agresive, sunt docile. Restul, chiar daca au caracterele cautate, sunt „omorite genetic�, adica nu vor fi lasate sa se reproduca. Aici insa am pornit de la premisa ca pestii ataca momeala artificiala din alt motiv decit instinctul de hranire. Daca momeala artificiala este confundata cu hrana atunci datele se schimba oarecum, pentru ca toate animalele au acest instinct dezvoltat, altfel nu ar supravietui.
Un caracter dobindit in cursul vietii (memoria, amintirile – chiar cele legate de „intilnirea� cu o naluca) nu se poate transmite pe cale genetica urmasilor. Agresivitatea, in schimb, se transmite (asa au fost obtinute si rasele de ciine de lupta).
Putem sa mai extindem putin ideea de selectie in sensul ca avem tendinta de a retine exemplarele mari, eliberindu-le in schimb pe cele mici. Tot la o selectie negativa ajungem, pentru „omorim� din pdv genetic un exemplar care a avut acele caractere ce i-au permis cresterea si dezvoltarea. Sigur ca intervine si componenta „virsta�, dar faptul ca pestele respectiv a reusit sa supravietuiasca atita ani ar trebui sa ii dea dreptul sa aiba urmasi cu aceleasi caracteristici.
Sintetizind, faptul ca tot mai putin pesti ataca nalucile poate avea si o componenta genetica, pentru ca ani la rind au fost excluse din populatie exemplarele mai agresive. Categoric, diminuarea populatiei piscicole, din varii motive, are cuvintul determinant in aceasta problema. Capacitatea de invatare a pestilor este limitata, dar exista. In cazul stiucii, s-a facut acel experiment cu sticla pusa intre ea si momeala, stiuca incercind la nesfirsit sa atace pestisorul aflat de partea cealalta. Se explica prin faptul ca creierul pestilor este situat pe o treapta inferioara a scarii evolutive. Telencefalul (creierul mare) este slab dezvoltat, emisferele cerebrale nu sunt formate, pe el sunt situati lobii olfactivi, mai dezvoltati. Mezencefalul (creierul mijlociu) este dezvoltat mai ales la pestii rapitori si reprezinta centrul vizual primar. Cerebelul (metencefalul), este bine dezvoltat la majoritatea speciilor de peşti, fiind cel mai voluminos segment al creierului, răspunzător de actele reflexe, coordonarea tonusului si contractiilor musculare, mentinerea echilibrului, orientare şi este mai dezvoltat la pestii rapitori pelagici, decit la alte specii, mai ales bentonice. Concluzia ar fi ca evitarea nalucii este mai degraba un reflex conditionat decit un proces cognitiv. Sigur, tot la capitolul „invatareâ€? poate fi inclus. Faptul ca tot mai multi pescari dau cu nalucile „care mergâ€?, contribuie la dezvoltarea acestui reflex. Un exemplu in acest sens este introducerea momelilor din plastic moale/silicon in pescuitul salaului, producind o adevarata revolutie in pescuitul acestei specii. Intre timp, desi cred ca este arma nr.1 in pescuitul salaului, acesta nu mai ataca chiar orice twister ce i se perinda prin fata ochilor. Deci, va trebui sa incercam cu momeli sau/si tehnici noi pentru a imbunatati rezultatele noastre.
Am dorit, prin cele de mai sus, sa imi fac in primul rind ordine in propriile idei, atit in ceea ce priveste transmiterea caracterelor cit si a inteligentei pestilor. Sigur ca ce am scris mai sus este doar teorie si reprezinta opinia mea in acest subiect. Imi cer scuze daca „pamfletul� e prea pompos.
Culoarea unui animal, forma si marimea (caracteristici calitative) etc. sunt conduse in procesul de crestere in general de o singura pereche de gene. Caracterele cantitative (talia, masa, sinteza de substante noi) sunt determinate in dezvoltarea lor de mai mult de o pereche de gene (zeci, chiar sute), combinate in cele trei feluri de genotipuri (homozigot dominant, homozigot recesiv, heterozigot)
Cercetarile genetice efectuate pe pesti sunt inca la nivel incipient, spre deosebire de alte animale, poate cu exceptia crapului si a unor pesti de acvariu, mai ales Zebra si Carasul auriu.
La baza dezvoltarii caracterelor morfologice ale corpului (inaltimi, lungimi), ponderea genelor aditive (gene care „coopereaza� intre ele pentru a-si spori efectele) este mult mai mare decit a celor ce stau la baza caracterelor fiziologice. Se cunoaste de asemenea ca acele caracteristici biologice precum prolificitatea, vitalitatea, longevitatea, rezistenta la boli sunt determinate, in dezvoltarea lor, mai ales de gene neaditive (dominante, epistatice, complementare). Deci la baza dezvoltarii acestor caractere, ponderea genelor aditive este foarte joasa.
Am precizat aceste lucruri deoarece numai efectele genelor aditive ajung 100% la urmasi. Efectele genelor neaditive nu se manifesta asemanator la descendenti pt ca prin segregare, ele se reduc in dimensiune.
Un alt aspect este acela ca structura genetica a unei populatii nu se modifica in generatii succesive, daca la producerea lor participa cu descendenti toti indivizii populatiei. Dimpotriva, daca generatia urmatoare va fi formata numai din descendenti proveniti de la citiva indivizi alesi, structura genetica a acesteia se va modifica in functie de proportia animalelor alese.
Acest fenomen se intimpla si la pescuirea numai a acelor exemplare care datorita „personalitatii� lor, se arunca pe momelile noastre artificiale (facem de fapt o discriminare reproductiva – numai pestii care nu ataca momeala vor avea urmasi). In cresterea vitelor de exemplu, sunt selectionate acele animale care nu sunt agresive, sunt docile. Restul, chiar daca au caracterele cautate, sunt „omorite genetic�, adica nu vor fi lasate sa se reproduca. Aici insa am pornit de la premisa ca pestii ataca momeala artificiala din alt motiv decit instinctul de hranire. Daca momeala artificiala este confundata cu hrana atunci datele se schimba oarecum, pentru ca toate animalele au acest instinct dezvoltat, altfel nu ar supravietui.
Un caracter dobindit in cursul vietii (memoria, amintirile – chiar cele legate de „intilnirea� cu o naluca) nu se poate transmite pe cale genetica urmasilor. Agresivitatea, in schimb, se transmite (asa au fost obtinute si rasele de ciine de lupta).
Putem sa mai extindem putin ideea de selectie in sensul ca avem tendinta de a retine exemplarele mari, eliberindu-le in schimb pe cele mici. Tot la o selectie negativa ajungem, pentru „omorim� din pdv genetic un exemplar care a avut acele caractere ce i-au permis cresterea si dezvoltarea. Sigur ca intervine si componenta „virsta�, dar faptul ca pestele respectiv a reusit sa supravietuiasca atita ani ar trebui sa ii dea dreptul sa aiba urmasi cu aceleasi caracteristici.
Sintetizind, faptul ca tot mai putin pesti ataca nalucile poate avea si o componenta genetica, pentru ca ani la rind au fost excluse din populatie exemplarele mai agresive. Categoric, diminuarea populatiei piscicole, din varii motive, are cuvintul determinant in aceasta problema. Capacitatea de invatare a pestilor este limitata, dar exista. In cazul stiucii, s-a facut acel experiment cu sticla pusa intre ea si momeala, stiuca incercind la nesfirsit sa atace pestisorul aflat de partea cealalta. Se explica prin faptul ca creierul pestilor este situat pe o treapta inferioara a scarii evolutive. Telencefalul (creierul mare) este slab dezvoltat, emisferele cerebrale nu sunt formate, pe el sunt situati lobii olfactivi, mai dezvoltati. Mezencefalul (creierul mijlociu) este dezvoltat mai ales la pestii rapitori si reprezinta centrul vizual primar. Cerebelul (metencefalul), este bine dezvoltat la majoritatea speciilor de peşti, fiind cel mai voluminos segment al creierului, răspunzător de actele reflexe, coordonarea tonusului si contractiilor musculare, mentinerea echilibrului, orientare şi este mai dezvoltat la pestii rapitori pelagici, decit la alte specii, mai ales bentonice. Concluzia ar fi ca evitarea nalucii este mai degraba un reflex conditionat decit un proces cognitiv. Sigur, tot la capitolul „invatareâ€? poate fi inclus. Faptul ca tot mai multi pescari dau cu nalucile „care mergâ€?, contribuie la dezvoltarea acestui reflex. Un exemplu in acest sens este introducerea momelilor din plastic moale/silicon in pescuitul salaului, producind o adevarata revolutie in pescuitul acestei specii. Intre timp, desi cred ca este arma nr.1 in pescuitul salaului, acesta nu mai ataca chiar orice twister ce i se perinda prin fata ochilor. Deci, va trebui sa incercam cu momeli sau/si tehnici noi pentru a imbunatati rezultatele noastre.
Am dorit, prin cele de mai sus, sa imi fac in primul rind ordine in propriile idei, atit in ceea ce priveste transmiterea caracterelor cit si a inteligentei pestilor. Sigur ca ce am scris mai sus este doar teorie si reprezinta opinia mea in acest subiect. Imi cer scuze daca „pamfletul� e prea pompos.
-
costica_fishing
- veteran
- Mesaje: 2092
- Membru din: 21 Mai 2004, 11:45
- Localitate: Constanta
- Contact:
Deci pana la urma crezi ca vazand de mai multe ori un twister trecandu-i prin fata ochilor (si neatacandu-l de la inceput) nici n-o sa-l mai atace?bogdank scrie: Intre timp, desi cred ca este arma nr.1 in pescuitul salaului, acesta nu mai ataca chiar orice twister ce i se perinda prin fata ochilor. Deci, va trebui sa incercam cu momeli sau/si tehnici noi pentru a imbunatati rezultatele noastre.
Mai explica-mi putin, si o sa mai revin si cu altele?
Oricum, multumim!
Poate, dupa ce il dezbatem putin, il trimiti si la ALP.
near the beer
@Costica
Agresivitatea sau/si curiozitatea fiind in mod cert unul din factorii care intervin in declansarea atacului, raminind in apa numai cei mai putin agresivi, se poate spune si cum ai zis tu.
Daca as avea raspunsul la aceasta intrebare m-as alege rapid cu titlul de "doctor piscis causa" si ordinul "lucioperca" rangul "sander"
Cit pe aci sa uit!
As putea sa il public la Cronica???
Agresivitatea sau/si curiozitatea fiind in mod cert unul din factorii care intervin in declansarea atacului, raminind in apa numai cei mai putin agresivi, se poate spune si cum ai zis tu.
Daca as avea raspunsul la aceasta intrebare m-as alege rapid cu titlul de "doctor piscis causa" si ordinul "lucioperca" rangul "sander"
Cit pe aci sa uit!
As putea sa il public la Cronica???
-
costica_fishing
- veteran
- Mesaje: 2092
- Membru din: 21 Mai 2004, 11:45
- Localitate: Constanta
- Contact:
te intrebam de aia cu twisterul plimbat pe la nas de mai multe ori, pt ca am auzit de o manevra la pastrav, in felul urmator.
Un localnic de pe Arges are o tehnica: gineste un loc promitator si trace prin apa de 10-15 ori o rotativa marimea 0. Se pare (exista martori oculari) ca pan la urma, tot trecandu-i pe la nas, pastravul nu mia suporta si o ataca.
Adica tehnica de pescuit se bazeaza tocmai pe enervatul pestelui.
Ma rog, intrebari exitentiale!
Un localnic de pe Arges are o tehnica: gineste un loc promitator si trace prin apa de 10-15 ori o rotativa marimea 0. Se pare (exista martori oculari) ca pan la urma, tot trecandu-i pe la nas, pastravul nu mia suporta si o ataca.
Adica tehnica de pescuit se bazeaza tocmai pe enervatul pestelui.
Ma rog, intrebari exitentiale!
near the beer