rapitori
Moderatori: johnnybravo, dr.pike, tudor, Adelin, Moderatori
Pentru Michael: e adevarat ca pastraviorii musca repede si usor la naturale, in schimb exemplarele de cca 1kg sunt ff precaute si se uita la rama sau la pestisor o vreme inainte de a ataca. Mai degraba convingi unul mare sa atace la lingura rotativa decat la rama, eu asa cred. De acord ca in Romania se face prea putin ptr repopulare si paza, fata de Occident, poate ca si taxa de pescuit de 150-200.000 e prea mica, fata de 400-800000 pe lacurile de langa marile orase.
Ptr Adrian - de multe ori cand pastraviorul a inghitit carligul eu am taiat firul la vreo 3 cm de ac si l-am eliberat asa, sperand din suflet sa scape el cumva de carlig. Prfere sa sacrific un ac, mai ales ca am la mine mereu vreo 5-6 gata legate. Dar ai dreptate ca paguba cea mai mare o fac cei ce prind pastravii cand urca sa se reproduca pe paraie. Tot satul vine cu furculitze, saci...un macel. Astia ar avea loc cu totii in puscarie, chit ca ramane satul pustiu un an, doi.
Ptr Adrian - de multe ori cand pastraviorul a inghitit carligul eu am taiat firul la vreo 3 cm de ac si l-am eliberat asa, sperand din suflet sa scape el cumva de carlig. Prfere sa sacrific un ac, mai ales ca am la mine mereu vreo 5-6 gata legate. Dar ai dreptate ca paguba cea mai mare o fac cei ce prind pastravii cand urca sa se reproduca pe paraie. Tot satul vine cu furculitze, saci...un macel. Astia ar avea loc cu totii in puscarie, chit ca ramane satul pustiu un an, doi.
- bluesky1ro
- utilizator constant
- Mesaje: 135
- Membru din: 24 Mar 2006, 19:57
- Localitate: Timisoara
- Contact:
Desi pescuiesc de mic copil la pastrav si clean pe riul Cerna, personal am folosit 99% voblere si rotative, musca am refuzat-o, am facut muste chiar de calitate, dar cind am vazut ca cei carora li le faceam dadeau la coarda si rupeau pastravul mai ales pe ala mic, am renuntat la muste, cit despre naturale la pastrav eu zic ca legea e falsa, cum a spus si Adi, pe o apa tulbure prinzi la rima, dar pe una curata prinzi foarte bine la vobler, cred ca problema e alta si se refera la modul in care avem grija de apele noastre, la modul cum au grija organele abilitate de aceste ape de munte, pastravul nu dispare neaparat de pe anumite zone din cauza ca pescarul X a dat la rima, fals, luati aleator o apa de munte si cercetati-o de la izvoare pina in zona in care nu mai exista pastrav, sunt multe locuri din care a disparut din cauza viiturilor, pastravul a fost dus efectiv la vale si datorita cascadelor uneori prea inalte nu a mai putut urca in anumite locuri, pur si simplu eu asta am constatat pe Cerna dupa viituri erau zone intregi, adica km de apa fara peste.... am discutat si cu padurarii pe tema asta si au fost de acord, si repet o coarda cu 7 muste face ravagii... astept parerea voastra.
Ptr Bluesky: ai dreptate, uneori viituurile mari duc la vale pastravii si ei nu se mai pot intoarce din cauza marilor cascade. O fi studiat cineva stiintific cam cat la suta din pastravi mor in caz de viitura majora si care e cota de suupravietuire? Ptr ca raman intr-adevar portiuni mari de rau fara peste. De aceea, cred ca e bine sa existe pe parau cascade mici si medii, f frecvente (uuna la 5-10 m) ptr a diminua panta de scurgere. M-am si gandit sa amenajez un mic parau cu cascade f frecvente, bolovani, trunchiuri grele ancorate pe albie etc. Se aude ca ar fi mai bune cascadele podite dar sunt sigur ca si cele din bustean sunt bune. Dar de ce trebuie sa le pun si fascine (nuiele stranse si legate sul) in amonte? M-am gandit si sa aduc f multe cauciucuri mari de tractor si sa le pun suprapuse de-a lungul malurilor ca sa le apart de eroziune. O fi bine? Daca stiti voi cum se amenajeaza un parau de pastrav, spuneti.
- bluesky1ro
- utilizator constant
- Mesaje: 135
- Membru din: 24 Mar 2006, 19:57
- Localitate: Timisoara
- Contact:
Normal in orice tara civilizata in zona in care exista pastrav, se fac "scari" pe care pestele poate urca in zona cu cascade, se mai fac niste constructii in forma de piramida pentru micsorarea vitezei curentului apei... care se transforma in torent cind ploua prea tare sau cind se topesc zapezile, problema e ca toate astea stau bine in carti, si problema cea mai mare e omul, adica padurarul, ca sa nu dam vina numai pe braconieri, omu nostru ajuns padurar se gindeste mai intii cum sa fure niste lemne cum sa faca un ciubuc, cum sa puste un mistret o caprioara... alaturi de mai marii obstei, cum sa se trezeasca din betie alaturi de un gratar cu pastravi pe el.... cam asa am vazut eu ca merg treburile pe apele de munte...
Adevarul e ca nici un Ocol silvic nu ii poate obliga pe padurari sa faca toplitze, cascade si scari ptr pastravi si lipani. Dar nici bani sa angajeze muncitori silvici nu vor sa dea. Poate de aceea ar fi mai bine sa fie concesionate apele de munte unor societati de pescuit private, cu conditia sa le si amenajeze corespunzator. Padurarii, nu toti dar destul de multi, nici macar nu patruleaza constant pe apele de munte, mai ales daca sunt paraie mici...tin minte pe Azuga cum era. Patrulau cate 2-3 echipe pe raul principal dar pe mici afluenti nimeni, asa ca se puteau face niste super-partide pe acesti afluenti, fara sa te bata nimeni la cap. La fel si pe Bratei, un afluent al Ialomitzei mai jos de Bolboci. Se patrula dimineata si seara, dar daca veneai la pranz era liniste si pace buna!
- mihaimircea
- veteran
- Mesaje: 825
- Membru din: 03 Aug 2005, 09:30
- Localitate: Bucuresti
- Contact:
Exista o lege care obliga pe cei care fac indiguiri (de la alea mici pe paraie pana la naraje pe rauri) sa faca treceri pentru pesti ca sa poata migra si dupa ce a fost ridicat obstacolul. Legea prevede ca daca nu se poate face asta (motive tehnice) atunci trebuie sa faca crescatorii unde sa produca speciile de pesti afectate si sa populeze portiunile de apa afectate (periodic!).
din pacate nu mia gasesc numarul legii...
din pacate nu mia gasesc numarul legii...
Iarna nu-i ca vara.... dar incet incet ajunge sa fie.
Sincer, nu stiam ca exista o asemenea lege in Tara lu' Papura (Romania) dar e f bine, macar s-a prevazut asta. Insa cate societati private care fac lucrari hidrografice pe rauri respecta regulile? Rar am vazut scari ptr pesti la cascadele de beton (baraje de corectare a torentilor), plus ca de multe ori se colmateaza si nimeni nu le curatza. Iar de repopulat sectoarele inaccesibile...poate in visurile frumoase ale grangurilor de la Romsilva.
Eu as vrea sa se stipuleze clar in lege ca nu au voie tractoarele, buldozerele si alte monstruozitati pe n. rotzi sau senile sa intre pe albia raurilor si paraielor de munte, decat poate in 2-3 locuri prestabilite. Anul trecut, undeva langa Busteni, asa rau m-am infuriat pe utilajele astea care macina albia si padurea incat am decis sa sap un santz de 1-2 m latime si 1 adancime peste drumul forestier, macar stiu sigur ca o vrme nu mai intra vehicule in codru. Eu va indemn pe toti sa distrugeti bucati din drumurile forestiere ca sa le dam o lectie japitosilor de la Romsilva si localnicilor astora idioti care ucid padurea. Ne asociem cate 3-4 pescari si intr-o saptamana cu sape si tarnacoape facem varza un drum forestier....
Eu as vrea sa se stipuleze clar in lege ca nu au voie tractoarele, buldozerele si alte monstruozitati pe n. rotzi sau senile sa intre pe albia raurilor si paraielor de munte, decat poate in 2-3 locuri prestabilite. Anul trecut, undeva langa Busteni, asa rau m-am infuriat pe utilajele astea care macina albia si padurea incat am decis sa sap un santz de 1-2 m latime si 1 adancime peste drumul forestier, macar stiu sigur ca o vrme nu mai intra vehicule in codru. Eu va indemn pe toti sa distrugeti bucati din drumurile forestiere ca sa le dam o lectie japitosilor de la Romsilva si localnicilor astora idioti care ucid padurea. Ne asociem cate 3-4 pescari si intr-o saptamana cu sape si tarnacoape facem varza un drum forestier....
- mihaimircea
- veteran
- Mesaje: 825
- Membru din: 03 Aug 2005, 09:30
- Localitate: Bucuresti
- Contact:
Am gasit. E chiar in legea 192/2001 a fondului piscicol.
Dar, cum era prea frumos sa fie adevarat, articolul a fost abrogat in legea 298/2004 (pentru modificarea 192).
Mai jos este extras din textul original al legii 192
Art. 52. - (1) Avizarea construirii unor noi baraje sau centrale hidroelectrice va fi conditionata
de existenta studiilor privind asigurarea debitelor minime permanente pe rauri, in aval de
acestea, necesare vietii, migrarii si reproducerii speciilor de pesti si a altor vietuitoare
acvatice.
(2) Barajele construite pe rauri vor fi echipate cu instalatii care sa permita migrarea pestilor,
iar prizele de captare, cu dispozitive care sa impiedice aspirarea pestilor si a altor vietuitoare
acvatice, daca pe baza studiilor ce se vor efectua acestea se impun.
(3) Barajele si centralele hidroelectrice noi vor fi echipate cu astfel de instalatii, iar cele care
urmeaza sa se construiasca pe Dunare vor fi prevazute cu instalatii speciale care sa permita
migrarea sturionilor si scrumbiei de Dunare spre zonele de reproducere. in cazul in care din
studiile realizate rezulta ca echiparea barajului cu trecatori este ineficienta, cu avizul
autoritatii publice centrale pentru agricultura, alimentatie si silvicultura si al autoritatii publice
centrale de protectie a mediului, detinatorul cu orice titlu al barajului va realiza amenajari
piscicole pentru producerea puietului din speciile afectate, amplasate in apropierea lacului de
acumulare. Detinatorul cu orice titlu al barajului este obligat sa predea dupa receptionare,
pentru exploatare, Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol, instalatiile sau
amenajarile piscicole, fara recuperarea valorii de investitie aferente acestora. Procedura de
avizare si de receptie a lucrarilor privind instalatiile speciale va fi elaborata, in conformitate
cu prevederile legale, de catre autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si
silvicultura, cu avizul autoritatii publice centrale de protectie a mediului, in termen de 60 de
zile de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(4) Pescuitul este interzis in aval de baraje pe o distanta, masurata de la bazinul de linistire, de
100 m pentru apele din zona montana, de 300 m pentru apele curgatoare din zona colinara si
de 500 m pentru apele curgatoare din zona de ses. Pentru apele de frontiera restrictiile de
pescuit in zona barajelor se stabilesc prin conventii si acorduri internationale.
Dar, cum era prea frumos sa fie adevarat, articolul a fost abrogat in legea 298/2004 (pentru modificarea 192).
Mai jos este extras din textul original al legii 192
Art. 52. - (1) Avizarea construirii unor noi baraje sau centrale hidroelectrice va fi conditionata
de existenta studiilor privind asigurarea debitelor minime permanente pe rauri, in aval de
acestea, necesare vietii, migrarii si reproducerii speciilor de pesti si a altor vietuitoare
acvatice.
(2) Barajele construite pe rauri vor fi echipate cu instalatii care sa permita migrarea pestilor,
iar prizele de captare, cu dispozitive care sa impiedice aspirarea pestilor si a altor vietuitoare
acvatice, daca pe baza studiilor ce se vor efectua acestea se impun.
(3) Barajele si centralele hidroelectrice noi vor fi echipate cu astfel de instalatii, iar cele care
urmeaza sa se construiasca pe Dunare vor fi prevazute cu instalatii speciale care sa permita
migrarea sturionilor si scrumbiei de Dunare spre zonele de reproducere. in cazul in care din
studiile realizate rezulta ca echiparea barajului cu trecatori este ineficienta, cu avizul
autoritatii publice centrale pentru agricultura, alimentatie si silvicultura si al autoritatii publice
centrale de protectie a mediului, detinatorul cu orice titlu al barajului va realiza amenajari
piscicole pentru producerea puietului din speciile afectate, amplasate in apropierea lacului de
acumulare. Detinatorul cu orice titlu al barajului este obligat sa predea dupa receptionare,
pentru exploatare, Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol, instalatiile sau
amenajarile piscicole, fara recuperarea valorii de investitie aferente acestora. Procedura de
avizare si de receptie a lucrarilor privind instalatiile speciale va fi elaborata, in conformitate
cu prevederile legale, de catre autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentatie si
silvicultura, cu avizul autoritatii publice centrale de protectie a mediului, in termen de 60 de
zile de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(4) Pescuitul este interzis in aval de baraje pe o distanta, masurata de la bazinul de linistire, de
100 m pentru apele din zona montana, de 300 m pentru apele curgatoare din zona colinara si
de 500 m pentru apele curgatoare din zona de ses. Pentru apele de frontiera restrictiile de
pescuit in zona barajelor se stabilesc prin conventii si acorduri internationale.
Iarna nu-i ca vara.... dar incet incet ajunge sa fie.
- bluesky1ro
- utilizator constant
- Mesaje: 135
- Membru din: 24 Mar 2006, 19:57
- Localitate: Timisoara
- Contact:
Daca e vorba de un baraj din care mai bea apa lumea din oras cume cazul in Timisoara distanta e mult mai mare, malurile au sirma ghimpata... apropo pe Cerna sunt 2 baraje, probabil de aceea pe vremea lui Ceasca exista si o pastravarie, pentru populari, acum evident nu mai e ca a tras Iscandarani fabrica de apa minerala... a luat izvorul de apa plata...