Da, am prins o gramada. E normal, nu sunt departe de ocean.
Trage bine noaptea la rima, peste mort sau viu. O oliva de 15gr, forfac de 30/40cm cirlig intre 4 si 1 bagat in momeala. Anghila inghite tot. Cind o scoti se zvircoleste in fir de ti se face ghemotoc.
Cam asta e. La naluci pauza.
Anghila
Moderatori: johnnybravo, dr.pike, tudor, Adelin, Moderatori
Asta a fost singura, alta n-am prins si nici n-am vazut pe viu. Insa am mai auzit ca au mai prins si altii. In aceeasi perioada, zicea Stefan (Timisoara/Arad) ca s-ar fi prins una de 4 Kg., cateva zeci de Km mai in sus.
Probabil ca sunt foarte putine exemplare care reusesc sa treaca de Portile de Fier. In plus, si pe Cris este cel putin un baraj (sau stavilar), la unguri.
Am eliberat-o cu gandul la cat sunt de putine si cata cale a batut pana la noi. Desi se zice ca ar fi considerata delicatesa prin alte parti.
Probabil ca sunt foarte putine exemplare care reusesc sa treaca de Portile de Fier. In plus, si pe Cris este cel putin un baraj (sau stavilar), la unguri.
Am eliberat-o cu gandul la cat sunt de putine si cata cale a batut pana la noi. Desi se zice ca ar fi considerata delicatesa prin alte parti.
Sud-Est, Romania undeva in Balcani
Cand aterizezi pe aeroport tine bine de bani.
Cand aterizezi pe aeroport tine bine de bani.
Asta a fost singura, alta n-am prins si nici n-am vazut pe viu. Insa am mai auzit ca au mai prins si altii. In aceeasi perioada, zicea Stefan (Timisoara/Arad) ca s-ar fi prins una de 4 Kg., cateva zeci de Km mai in sus.
Probabil ca sunt foarte putine exemplare care reusesc sa treaca de Portile de Fier. In plus, si pe Cris este cel putin un baraj (sau stavilar), la unguri.
Am eliberat-o cu gandul la cat sunt de putine si cata cale a batut pana la noi. Desi se zice ca ar fi considerata delicatesa prin alte parti.
Probabil ca sunt foarte putine exemplare care reusesc sa treaca de Portile de Fier. In plus, si pe Cris este cel putin un baraj (sau stavilar), la unguri.
Am eliberat-o cu gandul la cat sunt de putine si cata cale a batut pana la noi. Desi se zice ca ar fi considerata delicatesa prin alte parti.
Sud-Est, Romania undeva in Balcani
Cand aterizezi pe aeroport tine bine de bani.
Cand aterizezi pe aeroport tine bine de bani.
-
Borealis Fly
- veteran
- Mesaje: 506
- Membru din: 28 Iun 2004, 08:57
- Localitate: NYKOPING; SUEDIA
- Contact:
Da ... am prins si eu, ... dar exemplare de 4 kg sunt ... vise de pescar pe aici. (se prind si asa ceva dar foarte, foarte rar)
Citisem un articol despre pescuitul anghilei si hai sa incerc si eu. In primul rand am momit locul o saptamana cu obleti (10-20 buc) taiati bucati si sange. In sfarsit a venit si noaptea cand urma sa pescuiesc. M-am instalat cu doua lansete si dai si asteapta. Pe carlige aveam fileuri de oblete si ... sardina. Am luat cinci bucati ... din care doua au fost in jur de 0,5-1 kg si celalte trei in jur de 1,5 kg. Astea le-am pastrat si le-am mancat.
Intradevar sunt o delicatese ... dar nu ma dau in vant dupa acest gen de peste. Exista in comert afumat si de ex. acum in preajma craciunului nu lipsesc de pe masa de craciun.
Pescuitul este ca la crap. Stai de ti se lungesc ochi si te-apuca somnul.
Nu este stilul meu. Sa nu mai vorbim ca sunt baloase si greu de tinut drepte la fotografiat sau scos carligul din gura. La cele care le-am dat drumul a fost imposibil sa scot carligul din gura asa ca am taiat forfagul. Ti se incolocesc pe mana si cu toate ca aveam manusi nu am putut sa le tin in mana. Cum pui mana pe ele incep sa se incolaceasca ca un sarpe. Mor dupa ore si ore pe uscat. Pentru a le consuma proaspete se jupoaie de piele. Operatia este brutala. Pe o bucata de lemn le bati un cui prin cap. Dupa acre faci o incizie de jur in prejurul corpului imediat dupa cap, doar pielea o tai pana la carne. Apuci cu un patent pielea si tragi cu putere.
Un lucru interesant este ca anghilele cand migreaza in apele dulci (vin din mare) daca dau de obstacole pe rau ... sa zicem caderi de apa, baraje mai mici ... ies pe uscat si se deplaseaza ca un sarpe prin iarba pana dincolo de obstacol.
Citisem un articol despre pescuitul anghilei si hai sa incerc si eu. In primul rand am momit locul o saptamana cu obleti (10-20 buc) taiati bucati si sange. In sfarsit a venit si noaptea cand urma sa pescuiesc. M-am instalat cu doua lansete si dai si asteapta. Pe carlige aveam fileuri de oblete si ... sardina. Am luat cinci bucati ... din care doua au fost in jur de 0,5-1 kg si celalte trei in jur de 1,5 kg. Astea le-am pastrat si le-am mancat.
Intradevar sunt o delicatese ... dar nu ma dau in vant dupa acest gen de peste. Exista in comert afumat si de ex. acum in preajma craciunului nu lipsesc de pe masa de craciun.Pescuitul este ca la crap. Stai de ti se lungesc ochi si te-apuca somnul.
Nu este stilul meu. Sa nu mai vorbim ca sunt baloase si greu de tinut drepte la fotografiat sau scos carligul din gura. La cele care le-am dat drumul a fost imposibil sa scot carligul din gura asa ca am taiat forfagul. Ti se incolocesc pe mana si cu toate ca aveam manusi nu am putut sa le tin in mana. Cum pui mana pe ele incep sa se incolaceasca ca un sarpe. Mor dupa ore si ore pe uscat. Pentru a le consuma proaspete se jupoaie de piele. Operatia este brutala. Pe o bucata de lemn le bati un cui prin cap. Dupa acre faci o incizie de jur in prejurul corpului imediat dupa cap, doar pielea o tai pana la carne. Apuci cu un patent pielea si tragi cu putere. Un lucru interesant este ca anghilele cand migreaza in apele dulci (vin din mare) daca dau de obstacole pe rau ... sa zicem caderi de apa, baraje mai mici ... ies pe uscat si se deplaseaza ca un sarpe prin iarba pana dincolo de obstacol.
Fir intins!
Borealis F
Borealis F
La lanseta am prins multe si de multe ori - cea mai mare nedepasind 2 kg - (in Dunare, la Enisala-cele mai multe, in lacul Tatlageac=23 August, la mare) pescuind dupa alte specii la diverse momeli (rame negre, rosii, pestisori vii sau morti, rame de mare) dar cele mai multe si mai mari le-am prins 
cu muuulti ani in urma pe vremea cand in zona de la Hanul Piratilor (pentru cine cunoaste) erau 2 balti (acum terenul este asanat si s-a construit un ansamblu rezidential) despartite de mare printr-o limba de nisip ingusta de cca. 30 m. Sa va spun pe scurt cum le prindeam ("metoda" ): in zilele racoroase de vara, inainte de inserat, treceam cu masina (nu conduceam eu, n-aveam carnet pe vremea aia ) de cateva ori pe acelasi drum inainte-inapoi pentru a lasa urme de 15-20 cm adancime care in scurt timp se umpleau cu apa. Dupa lasarea intunericului, inarmati cu lanterne verificam in aceste urme daca intrasera anghilele care migrau - pe uscat - din mare catre acele balti sau invers. Daca erau nu aveam altceva de facut decat sa le prindem pur si simplu cu mana (cu manusi, desi si asa nu prea puteam sa le tinem si de multe ori le fugaream pe nisip). Daca nu (frecvent) o lasam pe alta data . Oricum, niciodata nu s-au prins mai mult de 4-5 bucati pe seara din care daca opream 2, de regula exemplare mai mari de 1,5-2 kg.
In ceea ce priveste valoarea culinara pot sa va spun ca este intradevar extraordinara, afumata (carnea se topeste pur si simplu in gura) fiind considerata chiar o delicatesa. Pentru afumare se ia anghila intreaga, se indeparteaza capul, se beleste (nu radeti, acesta e termenul) de piele pana aproape de coada fara a o indeparta, se freaca bine cu sare atat corpul cat si pielea dupa care se trage pielea inapoi. Se leaga de coada cu o sfoara si se atarna in afumatoare.
cu muuulti ani in urma pe vremea cand in zona de la Hanul Piratilor (pentru cine cunoaste) erau 2 balti (acum terenul este asanat si s-a construit un ansamblu rezidential) despartite de mare printr-o limba de nisip ingusta de cca. 30 m. Sa va spun pe scurt cum le prindeam ("metoda" ): in zilele racoroase de vara, inainte de inserat, treceam cu masina (nu conduceam eu, n-aveam carnet pe vremea aia ) de cateva ori pe acelasi drum inainte-inapoi pentru a lasa urme de 15-20 cm adancime care in scurt timp se umpleau cu apa. Dupa lasarea intunericului, inarmati cu lanterne verificam in aceste urme daca intrasera anghilele care migrau - pe uscat - din mare catre acele balti sau invers. Daca erau nu aveam altceva de facut decat sa le prindem pur si simplu cu mana (cu manusi, desi si asa nu prea puteam sa le tinem si de multe ori le fugaream pe nisip). Daca nu (frecvent) o lasam pe alta data . Oricum, niciodata nu s-au prins mai mult de 4-5 bucati pe seara din care daca opream 2, de regula exemplare mai mari de 1,5-2 kg. In ceea ce priveste valoarea culinara pot sa va spun ca este intradevar extraordinara, afumata (carnea se topeste pur si simplu in gura) fiind considerata chiar o delicatesa. Pentru afumare se ia anghila intreaga, se indeparteaza capul, se beleste (nu radeti, acesta e termenul
) de piele pana aproape de coada fara a o indeparta, se freaca bine cu sare atat corpul cat si pielea dupa care se trage pielea inapoi. Se leaga de coada cu o sfoara si se atarna in afumatoare.-
Lucian Anghel
- utilizator constant
- Mesaje: 144
- Membru din: 12 Aug 2004, 13:19
- Localitate: Bucuresti
Razvane, felicitari pentru captura si pentru poza ( poate va fi primul premiu la sectiunea " capturi deosebite " - ce ziceti ?). Si in egala masura pentru gestul frumos. La cat sunt de batute de soarta cred ca merita sa le dam o sansa in defavoarea unei delicatese.
Pana prin anii 70-75 se prindeau destul de frecvent la Sf Gheorghe -Delta si chiar mai sus in zona Calarasului.
Pana prin anii 70-75 se prindeau destul de frecvent la Sf Gheorghe -Delta si chiar mai sus in zona Calarasului.
-
Andrei Tianu
- junior
- Mesaje: 40
- Membru din: 13 Oct 2004, 09:23
- Localitate: Bucuresti
- Contact: