Pentru 1 familie ar trebui un bazin pentru reproducere de cca 200mp si un alt bazin pentru pentru cresterea puilor tot cam atat de mare, cu conditia ca parintii sa fie mutati altundeva. In aceste conditii se poate obtine o activitate comerciala care sa ofere oarece profit, dar fara a se face performata.mihai hammer scrie:Ce conditii trebuie sa indeplineasca bazinul pentru reproducerea, eclozarea si cresterea alevinilor acestor cinci familii?
Vreau sa-mi fac balta... doresc sfaturi utile
Moderatori: johnnybravo, dr.pike, tudor, Adelin, Moderatori
Bucuresti
- mihai hammer
- junior
- Mesaje: 88
- Membru din: 20 Dec 2010, 18:29
- Localitate: Arges
Asta insemna ca nu pot folosi un helesteu de 300 m.p. pentru reproducere crap? .... Urmand ca alevinii sa ii mut intr-un helesteu putin mai mare - sa zicem de 500 m.p.?
Edit: am postat inainte sa vad ultimul comentariu.
Ideal ar fi sa aibe loc doua familii.
Ma intereseaza in primul rand pentru popularea helesteelor proprii in vederea pescuitului sportiv. Sigur ca surplusul l-as vinde.
Acest crap oglinda este mai pretentios la conditiile de temperatura?
Edit: am postat inainte sa vad ultimul comentariu.
Ideal ar fi sa aibe loc doua familii.
Ma intereseaza in primul rand pentru popularea helesteelor proprii in vederea pescuitului sportiv. Sigur ca surplusul l-as vinde.
Acest crap oglinda este mai pretentios la conditiile de temperatura?
Are exact caracteristicile crapului comun de crescatorie cu plusuri dar si minusuri.
Plusurile sunt:
- crestere ceva mai rapida
- in cazul parazitilor externi acesta se poate trata natural sau medicamentos mai usor (solzii nu ofera protectie parazitului)
- este foarte apreciat de pescari datorita unul plus de energie in timpul drill-ului
- este foarte apreciat de consumatorii de peste deoarece curata mai putin la solzi, dar piele este mai "sorici"
Minusurile sunt:
- posibilitate de ranire foarte usoara la manipulare (pescuit gen C&R)
- este mai usor atacat de parazitii externi datorita numarului foarte redus de solzi
- este mai usor ranit de pasarile ihtiofage
- este ceva mai gras comparativ cu crapul comun
- este mai usor vizibil in apa datorita coloritului galben auriu cu irizatii zonale portocalii
Pentru iernare are exact acelasi necesaruri precum crapul comun, necesarul de oxigen dizolvat in apa este similar, este ceva mai mancacios raportat cu crapul comun (de aici si plusul de grasime).
Plusurile sunt:
- crestere ceva mai rapida
- in cazul parazitilor externi acesta se poate trata natural sau medicamentos mai usor (solzii nu ofera protectie parazitului)
- este foarte apreciat de pescari datorita unul plus de energie in timpul drill-ului
- este foarte apreciat de consumatorii de peste deoarece curata mai putin la solzi, dar piele este mai "sorici"
Minusurile sunt:
- posibilitate de ranire foarte usoara la manipulare (pescuit gen C&R)
- este mai usor atacat de parazitii externi datorita numarului foarte redus de solzi
- este mai usor ranit de pasarile ihtiofage
- este ceva mai gras comparativ cu crapul comun
- este mai usor vizibil in apa datorita coloritului galben auriu cu irizatii zonale portocalii
Pentru iernare are exact acelasi necesaruri precum crapul comun, necesarul de oxigen dizolvat in apa este similar, este ceva mai mancacios raportat cu crapul comun (de aici si plusul de grasime).
Bucuresti
- mihai hammer
- junior
- Mesaje: 88
- Membru din: 20 Dec 2010, 18:29
- Localitate: Arges
-
- utilizator nou
- Mesaje: 15
- Membru din: 11 Aug 2010, 21:36
- Localitate: cluj-napoca
- mihai hammer
- junior
- Mesaje: 88
- Membru din: 20 Dec 2010, 18:29
- Localitate: Arges
Nu imi permit sa dau sfaturi, insa pot spune cum am procedat eu:
- La fiecare helesteu am lasat pe una din laturi apa mai mica si pe cat posibil malul in panta (pe aproximativ 20% din circumferinta).
- Dupa excavare am imprastiat in zona mai putin adanca gunoi de grajd de cal fermentat, aproape ca mranita, intrucat solul ramas era mlastinos-argilos.
Pe maluri in zonele de contact cu oglinda apei am dus cate o caruta de gunoi de grajd. In fiecare an descarc cate o caruta de balegar la malul fiecarui helesteu de 200-300 m.p.
Abia din al doilea an a aparut papura si inca o planta care nu stiu cum se numeste, insa doar in locurile unde apa are mai putin de un metru.
Pe alocuri s-a dezvoltat bine si rachita.
- La fiecare helesteu am lasat pe una din laturi apa mai mica si pe cat posibil malul in panta (pe aproximativ 20% din circumferinta).
- Dupa excavare am imprastiat in zona mai putin adanca gunoi de grajd de cal fermentat, aproape ca mranita, intrucat solul ramas era mlastinos-argilos.
Pe maluri in zonele de contact cu oglinda apei am dus cate o caruta de gunoi de grajd. In fiecare an descarc cate o caruta de balegar la malul fiecarui helesteu de 200-300 m.p.
Abia din al doilea an a aparut papura si inca o planta care nu stiu cum se numeste, insa doar in locurile unde apa are mai putin de un metru.
Pe alocuri s-a dezvoltat bine si rachita.
-
- utilizator nou
- Mesaje: 15
- Membru din: 11 Aug 2010, 21:36
- Localitate: cluj-napoca
dar nu intotdeauna se prind plantele mutate astfel. Banuiesc ca au incercat deja metoda asta...sergiu350 scrie:nu e mai simplu sa te duci la un rau/balta si sa smulgi cu tot cu radacini niste papura sau stuf si apoi sa le plantezi la balta ta?
e o planta care creste in apa, pe la noi li se spune ciulini, sunt si in apa adanca ~4-5m