Vanatoare cu 185 de mistreti impuscati

[Borealis Fly]

O sa va socheze intrebarea dar ...
Ce zice legea de protectie a drepturilor animalelor?
Trebuie sa existe ca doar s-a facut o complectare a legilor in vederea intrari Ro in UE.

Daca a incalcat reglementarile ei atunci sunt pasibili de pedeapsa. Altfel ... se considera o "taiere" ... ca de abator.

I-mi este foarte greu sa inteleg cum a fost posibil ca intr-o singura zi sa fie impuscati un nr atat de mare de porci mistreti. Are cineva toata povestea?

[piticu]

Legea privind protectia animalelor
Legea nr. 205 din 26 mai 2004 privind protectia animalelor publicata în Monitorul Oficial, Partea I nr. 531 din 14 iunie 2004.


CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art. 1. - (1) Prezenta lege reglementeaza masurile necesare pentru asigurarea
conditiilor de viata si bunastare ale animalelor cu sau fara detinator.
(2) Gestionarea populatiei canine fara stapân de pe teritoriul României se
reglementeaza prin lege speciala.

Art. 2. - În sensul prezentei legi, prin detinator de animale se întelege proprietarul,
persoana care detine cu orice titlu valabil, precum si orice persoana fizica sau juridica
în îngrijirea careia se afla animalul.
Art. 3. - Detinatorii de animale au obligatia de a asigura aplicarea normelor sanitare
veterinare si de zooigiena privind adapostirea, hranirea, îngrijirea, reproductia,
exploatarea, precum si a celor referitoare la protectia si bunastarea animalelor.

Art. 4. - Detinatorii de animale au obligatia de a avea un comportament lipsit de
brutalitate fata de acestea, de a asigura conditiile elementare necesare scopului
pentru care sunt crescute, precum si de a nu le parasi sau izgoni.

Art. 5. - (1) Detinatorii de animale au obligatia de a asigura acestora, în functie de
nevoile etologice, specie, rasa, sex, vârsta si categorie de productie, urmatoarele:
a) un adapost corespunzator;
b) hrana si apa suficiente;
c) posibilitatea de miscare suficienta;
d) îngrijire si atentie.

(2) Detinatorilor de animale le este interzis sa aplice tratamente rele, precum: lovirea,
schingiuirea si alte asemenea cruzimi.
Art. 6. - (1) În sensul prezentei legi, prin rau tratament se întelege comportamentul
brutal, abuzul în utilizarea animalelor, maltratarea si supunerea animalelor la eforturi
inutile, precum si neasigurarea conditiilor minime necesare vietii si bunastarii
acestora.

(2) În sensul prezentei legi, prin cruzime fata de animale se întelege:
a) omorârea animalelor, din perversitate, precum si prin practicarea tirului pe animale
domestice sau captive;
b) organizarea de lupte între animale sau cu animale;
c) folosirea de animale vii pentru dresajul câinilor sau pentru a le controla
agresivitatea;
d) folosirea de animale pentru expozitii, publicitate, realizare de filme sau în scopuri
asemanatoare, daca aceste activitati le provoaca acestora suferinte fizice si psihice,
afectiuni sau raniri;
e) abandonarea unui animal a carui existenta depinde de îngrijirea omului;
f) administrarea de substante destinate stimularii capacitatilor fizice ale animalelor în
timpul competitiilor sportive, sub forma dopajului.
Art. 7. - Animalele folosite în scopuri stiintifice sunt supuse unor reguli de protectie
specifice, fara a li se provoca suferinte inutile.

2
Art. 8. - (1) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta
Alimentelor*) reprezinta autoritatea nationala în domeniul protectiei animalelor.

(2) Conditiile de detinere, adapostire si întretinere a animalelor se stabilesc prin ordin
al presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta
Alimentelor.


___________
*) Conform art. 6 din Ordonanta Guvernului nr. 42/2004, aprobata prin Legea nr.
215/2004, reprodusa la pag. 3-16, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru
Siguranta Alimentelor se înfiinteaza prin reorganizarea Agentiei Române pentru
Siguranta Alimentelor, a Agentiei Nationale Sanitare Veterinare din cadrul
Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, precum si a unor servicii care
functioneaza în structura aceluiasi minister.

CAPITOLUL II

Conditii privind detinerea animalelor

Art. 9. - (1) Detinatorii de animale pot detine animale salbatice, potrivit legii, numai
daca sunt autorizati de directia veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana,
respectiv a municipiului Bucuresti.

(2) Conditiile privind detinerea animalelor salbatice se stabilesc prin ordin al
ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale, la propunerea Autoritatii
Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor.

Art. 10. - (1) Detinatorii de animale au obligatia de a îngriji si trata în mod
corespunzator un animal bolnav sau ranit.

(2) Autoritatea sanitara veterinara poate dispune taierea sau uciderea, dupa caz, a
unui animal bolnav ori ranit, pentru a-l scuti de suferinte fizice si psihice inutile, în
conditii stabilite prin ordin al presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si
pentru Siguranta Alimentelor.

(3) Prevederile alin. (1) si (2) nu se aplica animalelor folosite în scopuri stiintifice sau
în alte scopuri experimentale.

Art. 11. - Detinatorii de animale care selectioneaza un animal pentru reproductie au
obligatia de a respecta caracteristicile anatomice, fiziologice si comportamentale ale
speciei si rasei respective, astfel încât sa nu fie compromise performantele,
sanatatea si bunastarea descendentilor.

Art. 12. - Persoana care contribuie la dresarea unui animal are obligatia de a folosi
mijloace de dresaj care sa nu provoace traume psihice sau fizice, precum si de a
folosi metode care sa nu prejudicieze sanatatea ori bunastarea animalului.

CAPITOLUL III

Conditii privind comertul cu animale, transportul animalelor,
precum si folosirea acestora în scop publicitar,
în spectacole, expozitii, competitii si manifestari similare

Art. 13. - Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor,
din considerente privind protectia animalelor sau conservarea speciilor de animale
existente pe teritoriul tarii, poate impune anumite conditii, precum si limita sau
interzice importul, exportul, tranzitul si comertul cu animale, tinând cont de
reglementarile comunitare.
3

Art. 14. - (1) Transportatorii au obligatia de a transporta animalele în conditii
corespunzatoare, în functie de specie, sex, vârsta, categorie de productie, pentru a
evita ranirea sau epuizarea fizica a acestora.

(2) Conditiile privind transportul animalelor se stabilesc prin ordin al presedintelui
Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor.

Art. 15. - Animalele pot fi folosite în scop publicitar, în spectacole, expozitii, competitii
sau alte manifestari similare numai daca:
a) organizatorul asigura conditiile prevazute la art. 5;
b) sanatatea si bunastarea animalelor nu sunt puse în pericol.

Art. 16. - ÃŽn cursul competitiilor sau cu alte ocazii este interzis sa se administreze
animalelor substante ori sa fie supuse unor procedee pentru cresterea sau
diminuarea nivelului natural al performantelor.

CAPITOLUL IV
Interventii chirurgicale

Art. 17. - (1) Animalele sunt supuse interventiilor chirurgicale numai în cazurile
motivate.

(2) Interventiile chirurgicale se efectueaza sub anestezie locala sau, dupa caz,
generala, numai de catre medici veterinari.

(3) Manoperele medicale care pot provoca suferinta animalului trebuie efectuate de
catre medicul veterinar.

Art. 18. - Prin exceptie de la dispozitiile art. 17 alin. (2), în cazul animalelor utilizate în
scopuri stiintifice sau în alte scopuri experimentale, interventiile chirurgicale ori alte
tratamente pot fi efectuate si de alte persoane care au calificarea necesara.

CAPITOLUL V
Taierea sau uciderea animalelor

Art. 19. - Animalele nu vor fi supuse unor suferinte inutile în cazul taierii sau uciderii.

Art. 20. - Taierea animalelor se va efectua cu respectarea prevederilor legale
specifice în vigoare.

Art. 21. - Prevederile art. 20 nu se aplica animalelor care, datorita unor accidente sau
boli, trebuie taiate ori ucise imediat.

CAPITOLUL VI
Folosirea animalelor în scopuri stiintifice sau
în alte scopuri experimentale

Art. 22. - Animalele pot fi folosite pentru cercetare stiintifica, diagnosticarea de boli,
producerea unor medicamente sau produse biologice, precum si în alte scopuri
similare, atunci când obiectivul activitatii nu poate fi atins prin alte metode ce nu
implica folosirea animalelor.
4

CAPITOLUL VII
Sanctiuni

Art. 23. - (1) Constituie contraventie urmatoarele fapte:
a) nerespectarea dispozitiilor art. 12;
b) nerespectarea dispozitiilor art. 5 alin. (1);
c) supunerea unui animal la rele tratamente;
d) nerespectarea dispozitiilor art. 26 alin. (3);
e) supunerea unui animal la cruzimi.
(2) Contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) cele de la lit. a), cu amenda de la 2.000.000 lei la 4.000.000 lei;
b) cele de la lit. b) si c), cu amenda de la 3.000.000 lei la 6.000.000 lei;
c) cea de la lit. d), cu amenda de la 6.000.000 lei la 10.000.000 lei;
d) cea de la lit. e), cu amenda de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei.

Art. 24. - În cazul savârsirii de trei ori pe o perioada de 2 ani a faptelor prevazute la
art. 23 alin. (1) lit. c) si e) de catre proprietarul animalelor, pe lânga amenda
contraventionala, se aplica si masura confiscarii animalelor. ÃŽn acest caz, animalele
se cazeaza în adaposturile care functioneaza pe lânga consiliile locale si sunt
valorificate în conditiile legii.

Art. 25. - (1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de persoane
împuternicite, potrivit atributiilor de serviciu, din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare
Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si al Ministerului Administratiei si
Internelor.

(2) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la
data încheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia,
jumatate din minimul amenzii prevazute la art. 23 alin. (2), agentul constatator facând
mentiune despre aceasta posibilitate în procesul-verbal.

(3) Contraventiilor prevazute la art. 23 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari
si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare.

CAPITOLUL VIII

Dispozitii finale
Art. 26. - (1) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta
Alimentelor si Ministerul Administratiei si Internelor, prin organele abilitate,
monitorizeaza aplicarea prevederilor prezentei legi.

(2) Pentru îndeplinirea prevederilor prezentei legi, persoanele împuternicite, potrivit
atributiilor de serviciu, din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru
Siguranta Alimentelor si al Ministerului Administratiei si Internelor au acces în cladiri,
adaposturi si alte locuri unde sunt tinute animalele, precum si dreptul de a solicita
orice informatie si documente necesare controlului si de a preleva probe pentru
cercetari si analize de laborator.

(3) În situatia în care locul unde sunt tinute animalele se afla la domiciliul sau
resedinta detinatorilor de animale, accesul persoanelor prevazute la alin. (2) în acest
spatiu se face cu acordul detinatorului. ÃŽn lipsa acordului, detinatorul de animale are
obligatia de a face dovada respectarii dispozitiilor art. 5.

Art. 27. - Ordinele prevazute la art. 8 alin. (2), art. 9 alin. (2), art. 10 alin. (2) si art. 14
alin. (2) se emit în termen de 6 luni de la data publicarii prezentei legi în Monitorul
Oficial al României, Partea I.

Art. 28. - Prezenta lege intra în vigoare la 10 zile de la publicarea ei în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Aceasta lege a fost adoptata de Senat în sedinta din 8 martie 2004, cu respectarea
prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicata.
p. PRESEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TARACILA

Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor în sedinta din 18 mai 2004, cu
respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicata.
p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,
CONSTANTIN NITA
Bucuresti, 26 mai 2004.
Nr. 205.

[Sorin]

voila:

Invitaţii lui Ţiriac au împuşcat 155 de mistreţi peste cota legală
Tiberiu Lovin

Un adevărat carnagiu a avut loc sîmbătă şi duminică pe domeniul de vînătoare de la Balc-Bihor, al omului de afaceri Ion Ţiriac. 185 de mistreţi au fost împuşcaţi de vînători cu renume, invitaţi de fostul tenisman: Adrian Năstase – preşedintele de onoare al AGVPS, Ilie Sîrbu – cel care a contribuit la acordarea gestiunii fondului de vînătoare, alături de vestiţi oameni de afaceri din SUA, Australia, Spania şi Germania. Deşi avocatul lui Ion Ţiriac spune că animalele vînate au fost aduse pe domenii din crescătorie, cota de mistreţi vînaţi a fost de şase ori mai mare decît cea aprobată de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

Ion Ţiriac şi invitaţii săi au ucis de şase ori mai mulţi mistreţi faţă de cota aprobată de Ministerul Agriculturii. Codul penal pedepseşte acest aspect şi cu închisoarea.

Timp de două zile, Ion Ţiriac a organizat o vînătoare de protocol pe fondul său de la Balc, judeţul Bihor. Adrian Năstase, fostul ministru al Agriculturii, Ilie Sîrbu, bancheri din Germania, Spania, SUA şi Australia au fost invitaţii speciali ai fostului tenisman. Vînătorii s-au dovedit pricepuţi şi au doborît 185 de mistreţi, dintre care au căzut sub gloanţe şi cîteva scroafe gestante, potrivit şefului Direcţei Silvice Oradea, ing. Liviu Judea. Puţin pe lîngă etica vînătorilor, susţin ONG-urile care se ocupă de protecţia animalelor. Povestea acestui eveniment a fost preluată de unele ziare ca un eveniment monden, iar Ion Ţiriac a subliniat că organizarea a fost ireproşabilă. Există însă o problemă: a fost depăşită cota de recoltă aprobată pe acel domeniu pentru 2005 de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR). Şeful Biroului de Vînătoare din cadrul MAPDR, Ilie Mihalache, ne-a declarat că pentru Fondul Balc cota a fost stabilită la 30 de mistreţi pe an. „Împuşcarea animalelor din crescătorie poate avea loc doar în ţarc. Eliberaţi din acel loc, mistreţii au ajuns pe fondul propriu-zis, iar aici cota este clară. Cine o depăşeşte riscă pedepse penale“, ne-a spus Mihalache. De la un an la doi ani de închisoare sau amenzi penale de la 100 la 150 de milioane de lei, prevede articolul 36 din Legea nr. 103/1996 privind fondul cinegetic. O discuţie cu domnul Ţiriac nu a putut avea loc, pentru că de aceste aspecte se ocupă avocatul său, Nicolae Mîndrilă. „Totul s-a desfăşurat conform legii. Este o neînţelegere ori există anumite interese politice în urma schimbării puterii. Există o ordonanţă guvernamentală din vara lui 2004 care spune că gestionarul unei crescătorii de animale sălbatice poate vîna cît stabileşte. Fără restricţii ca număr de animale“, ne-a declarat avocatul Mîndrilă, precizînd că „vînătoarea nu a avut loc în ţarc“. Ceea ce înseamnă că au fost ucise animale pe fondul de vînătoare la o cotă stabilită precis. Şi încălcată, conform specialistului din minister.
Cadoul lui Sîrbu: 12.000 ha pentru 10 milioane de lei

Unul dintre cele mai bune de fonduri de vînătoare ale lui Ceauşescu a fost cel din Pădurea Balc. Din 2001, acesta i-a fost atribuit lui Ion Ţiriac, care are Asociaţia de Vînătoare Zimbrul. Surse din cadrul Ministerului Agriculturii, de la AGVPS, de la numeroase organizaţii de protecţia animalelor ne-au informat că domeniul de vînătoare a fost dat aproape gratis de ministrul Ilie Sîrbu. Bancherul Ţiriac plăteşte anual 9,3 milioane de lei pentru 11.528 de hectare, dintre care suprafaţa de 1.400 ha este un ţarc. Avocatul Mîndrilă ne-a spus că s-a organizat licitaţie, iar anunţul a fost dat într-un ziar.

ÃŽn arhiva MAPDR există doar două acte. Un ordin prin care ministrul Sîrbu a dat în gestiune fondul de vînătoare, fără licitaţie, aşa cum prevede legea. Primul act îi lasă în grijă terenul lui Ţiriac pentru zece ani, dar a urmat al doilea contract, prin care ex-sportivul primeşte gestiunea pe 49 de ani. Aceste aspecte legale vor fi repede lămurite de Corpul de Control al noului ministru al Agriculturii şi Pădurilor, Gheorghe Flutur.

[razvan m.]

Vezi ca nu ai indicat sursa de unde ai citat si il inchid astia pe Dan !

[Sorin]

.....ai dreptate....e din Cotidianul

[piticu]

mah, va spun io, astia nu se asteptau sa piarda, mah...

ilegalitate dupa ilegalitate, cred ca nu vedem decit partea de sus a aisbergului... 833 lei pe hectar auzi...

de restul domeniilor ce sa mai zicem?

[razvan m.]

Bei, astia nu au practicat tir pe animale. Au reccoltat !

[Sorin]

Tot din Cotidianul: ....despre ion ion ion ion ion Tziriac

Fiul lui Ion Ţiriac va fi cercetat de IGP pentru folosirea ilegală a puştii


Partida de vînătoare „admirabilă“ de la Balc – Bihor se poate lăsa cu anchetarea familiei Ţiriac. Cei 185 de mistreţi împuşcaţi au atras atenţia asociaţiilor de protecţie a animalelor, dar şi Gărzii de Mediu, care verifică dacă a fost depăşită cota de recoltă. Inspectoratul General al Poliţiei îl va cerceta pe Ion Alexandru Ţiriac pentru uz de armă fără drept, iar Ministerul Agriculturii verifică legalitatea atribuirii în gestiune a fondului de vînătoare fără licitaţie publică. Mai mult, AGVPS va pune în discuţie conduita celor care au măcelărit mistreţii.
Vînătoarea de la Balc-Bihor a dezvăluit noi aspecte legate de Ion Ţiriac şi de fiul său. Legalitatea permiselor de vînătoare şi de armă ale celor doi e pusă sub semnul întrebării de autorităţile române.


Vînătoarea de la Balc-Bihor a dezvăluit noi aspecte legate de Ion Ţiriac şi de fiul său. Legalitatea permiselor de vînătoare şi de armă ale celor doi e pusă sub semnul întrebării de autorităţile române.

Ion Alexandru Ţiriac va fi cercetat de Inspectoratul General al Poliţiei pentru folosirea armei cu încălcarea Legii nr. 17/1996, privind regimul armelor şi al muniţiei, ne-a declarat purtătorul de cuvînt al instituţiei, Cătălin Popescu. Avocatul familiei Ţiriac, Nicolae Mîndrilă, ne-a confirmat că Ţiriac junior a participat la vînătoare, activitate pentru care avea nevoie de permis, armă şi muniţie. El le-a avut pe toate, potrivit avocatului său, cu toate că legea nu i-o permite în situaţia actuală. Potrivit articolului 27 din legea menţionată, „atunci cînd titularul permisului de armă se află în curs de urmărire penală sau de judecată, permisul de armă, împreună cu armele şi muniţiile sînt ridicate de organele judiciare şi predate Poliţieiâ€?. Tot aici se subliniază că, pînă la finalizarea cercetărilor, autorizaţia va fi suspendată. Reamintim că Ion Alexandru Ţiriac este trimis în judecată pentru deţinerea de droguri în vederea consumului, faptă pentru care poate primi pînă la 5 ani de închisoare. Subcomisarul Cătălin Popescu ne-a declarat că ancheta va demara ca urmare a articolelor din presă „şi este normal să ne autosesizăm. Pedeapsa pentru uz de armă fără drept este de la unu la cinci aniâ€?.
Mai sîngeros decît Ceauşescu

Măcelul mistreţilor de la Balc-Bihor doboară recordul lui Nicolae Ceauşescu. 78 de mistreţi este cea mai mare pradă a dictatorului şi a tovarăşilor săi, cu 107 mai puţini porci decît cei ucişi de grupul lui Ţiriac. Evenimentul s-a petrecut în 1985, pe Fondul de vînătoare de la Boian-Călăraşi. Partida de vînătoare organizată de Ion Ţiriac prin Asociaţiile sale Zimbrul şi Wild Boar a ajuns subiect gras şi pentru presa internaţională. Uciderea celor 185 de mistreţi a fost incriminată de specialişti din Ministerul Agriculturii, asociaţii pentru protecţia animalelor, fundaţii etc.
Permisul, armele şi muniţia lui Ţiriac jr. nu au fost reţinute

Potrivit art. 27 din Legea nr. 17/1996, permisul, armele şi muniţia lui Ion Ţiriac ar fi trebuit ridicate de organele judiciare şi predate unităţii de Poliţie competente spre păstrare. Mai clar, procurorii care l-au anchetat pe fiul omului de afaceri erau obligaţi legal să facă acest lucru, iar lucrurile să fie trimise Serviciului de Arme şi Muniţie din cadrul Poliţiei Capitalei. Şeful acestui serviciu, comisarul Constantin Grumezescu, nu a primit nici un act, glonte sau armă. „În mod normal, organele judiciare trebuiau să mă solicite, dar nu au făcut-o. Este posibil să nu fie suspendată autorizaţiaâ€?, ne-a declarat comisarul Grumezescu. Ceea ce înseamnă că firul duce la procurorii care au uitat să se achite de obligaţii şi probabil vor fi cercetaţi de superiorii lor.
Adrian Năstase are două cuvinte: „no commentâ€?

Imediat după partida de vînătoare de la Balc, ex-premierul Adrian Năstase a declarat că „a fost ceva remarcabilâ€?. Nu a intrat în amănunte. Ieri, cotidianul Evenimentul Zilei a publicat numărul mistreţilor ucişi de fostul premier: 23. Sursa este neoficială. Singurul care ştie exact cîţi porci a împuşcat este Adrian Năstase. Consilierul său cu probleme de presă, Anca Alexandrescu, ne-a declarat că şeful ei nu mai vrea să comenteze nici într-un fel partida de vînătoare.

[pupu]

m-am intrebat intodeauna cum pot unii sa stea cu trofee pe pereti , sa se uite la victimele lor si sa doarma linistiti.

[Adelin]

Imi plac vanatorii....

Banuiam eu ca ai gusturi ciudate, dar.......