Eu cred ca indiferent daca e stiuca sau salau rata ratarilor scade daca armezi guma asa....e clar ca rateuri o sa mai fie..adrian99 scrie:posibil
pe anumite lacuri am gasit palcuri de cocioc scufundat in care de multe ori se agata plumbul tip bulet...
dar cum noi pescuim aceasta metoda la stiuca,salau(pesti despre care am vorbit anterior-modul de absorbtie al nalucii)iar tu mai mult la bass este posibil ca metoda prezentata de tine sa dea randament la acest peste
salau la offset?
Moderatori: johnnybravo, dr.pike, tudor, Adelin, Moderatori
Re: salau la offset?
-
florin1948
- veteran
- Mesaje: 977
- Membru din: 15 Ian 2009, 13:48
- Localitate: Bucuresti
Re: salau la offset?
Discutiile s-au purtat mai demult la sectiunea echipamente, nu te supara ca nu stau sa caut. Poate cu motorul de cautare le gasesti mai usor. Referitor la unghiul de 9o grade, gandeste-te doar la faptul ca majoritatea carligelor de jig au ochetul la 90 gr. fata de tija ( mai sant si la 60 grade, dar se folosesc mai rar ). Si la jig si la offset practic faci acelasi lucru : tractezi o naluca si-i imprimi o anume evolutie, din miscarea lansetei, din viteza de recuperare a mulinetei sau combinatie intre cele doua. Deci normal este sa fie acelasi gen de montura din punctul meu de vedere. Ca se poate pescui si cu ochetul in prelungirea carligului, nimic de zis - vezi Texas, Carolina, etc. Singura diferenta notabila cred ca este atunci cand dai in apa adanca ( de exemplu din barca sau un gropan langa mal ). Presupunand ca naluca este pe fund, la ridicare, cu ochetul in prelungire cauciucul va atarna in pozitie verticala, pozitie anormala pentru un pestisor. Chiar daca inoata spre suprafata, un peste nu va ajunge nici o data in pozitie perfect verticala ceea ce poate fi un semnal de alarma pentru rapitor. Cu carligul la 90, la ridicare isi pastreaza oarecum pozitia orizontala, eventual cu o usoara inclinare spre spate,pozitie normala pentru un pestisor care inoata spre suprafata sau se zbate " in ghearele mortii " Sant amanunte care de multe ori fac diferenta, mai ales in perioadele cand rapitorul nu prea are chef de mancare. La tractiunea liniara, in afara de faptul ca exista posibilitatea ca twistwrul sa se dea peste cap in evolutie (sa se rostogoleasca ) ceea ce la 90 este exclus nu ar fi mare diferenta intre cele doua tipuri de monturi.Poate ca am despicat eu firu in patru, dar am constatat in decursul anilor ca asemenea amanunte fac diferenta inyr-o partida de pescuit.
Exista doua feluri de oameni.Unul spune ceea ce gandeste. Celalalt are prieteni.
Re: salau la offset?
multumesc mult pentru raspuns.
Re: salau la offset?
Sper sa mai existe nebuni ca mine care incearca diverse naluci in cada, pe la 1 noaptea. De fapt, pot fi si singurul - e prea tarziu sa mai schimb ceva, heheheee.
Am incercat azi noapte sa compar evolutia plasticelor in functie de 3 tipuri de lestare.
Concluziile mele empirice/limitate sunt:
1. Jig de 90 - merge bine si tras aproape la orizontala, si perfect pe verticala.
2. Jigul articulat- pe verticala apar probleme. Numai ca la o smucire in unghi de 45 de grade, de tip stanga-dreapta, evolutia se corecteaza. Printre crengi pe fund- sigur cresc sansele de agatare. Cu naluci flotante insa situatia mi se pare net in favoarea jigului articulat, nalucile se misca zglobiu pe fund (kinky)- mai ales racii care zburda ca dracii. Racii sunt o solutie buna si pentru verticala, cu o lestare de tip punching, cu offsetul prins intre clesti si lestare insurubata la capatul opus.
3. Monturi Carolina/Texas- cu mici variatii (variatiile fiind strune de stiuca pe care am pus 1 si 2 plumbi de tip oliveta, mobile, de 3 + 3 grame). Doar din punct de vedere al evolutiei - pe verticala sunt praf, indiferent daca plasticul e flotant au ba (pentru evolutia de pe fund insa, tractate de pe mal, mi se pare ca la Carolina chiar e pacat sa nu dai cu floating). Struna lestata direct pe sarma isi face treaba si atat, dar e clar o improvizatie care te poate ajuta sa iti faci treaba daca nu ai altceva la indemana.
Raspunsurile, ca de obicei, au adus dupa ele alte probleme:
1. Nu inteleg cum afecteaza inteparea - distanta mai mare de la plumb la varful carligului, in cazul jigului articulat.
2. Nu inteleg de ce nu se foloseste pe scara larga lestarea direct pe ac a carligelor offset (mai ales a celor J Hooks, cu wide gap). N-am avut sarma din aia de fludor (cositor?) ca faceam niste probe azi noapte. Cu ocazia asta, ma gandesc ca lestarea pe "chila" acului elimina si problema rasucirii in jurul axei la tractare.
3. De ce nu putem lesta niste carlige lungi, tip Aberdeen, direct pe tija? Am avea niste jigur ieftine si usior customizabile, mai ales in cazul in care folosim sarma de fludor...
4. Mi se pare de bun simt sa ma gandesc ca niste concluzii trase in cada - ar trebui sa aiba valabilitate doar in cada =))
4. Unde naiba o sa pescuiesc in weekend? Ca m-am saturat de lipsa de randament a "salbaticelor", cred ca inaugurez una cu plata
sugestii? cuplaje?
Multumesc pentru atentie si rabdare. Am prins o tastatura - de obicei scriu de pe tableta si sunt mai retinut
P.S. Urez anticipat bafta la pescuit pe urmatorii 20 de ani celor care vor face misto legat de faza cu cada
Am incercat azi noapte sa compar evolutia plasticelor in functie de 3 tipuri de lestare.
Concluziile mele empirice/limitate sunt:
1. Jig de 90 - merge bine si tras aproape la orizontala, si perfect pe verticala.
2. Jigul articulat- pe verticala apar probleme. Numai ca la o smucire in unghi de 45 de grade, de tip stanga-dreapta, evolutia se corecteaza. Printre crengi pe fund- sigur cresc sansele de agatare. Cu naluci flotante insa situatia mi se pare net in favoarea jigului articulat, nalucile se misca zglobiu pe fund (kinky)- mai ales racii care zburda ca dracii. Racii sunt o solutie buna si pentru verticala, cu o lestare de tip punching, cu offsetul prins intre clesti si lestare insurubata la capatul opus.
3. Monturi Carolina/Texas- cu mici variatii (variatiile fiind strune de stiuca pe care am pus 1 si 2 plumbi de tip oliveta, mobile, de 3 + 3 grame). Doar din punct de vedere al evolutiei - pe verticala sunt praf, indiferent daca plasticul e flotant au ba (pentru evolutia de pe fund insa, tractate de pe mal, mi se pare ca la Carolina chiar e pacat sa nu dai cu floating). Struna lestata direct pe sarma isi face treaba si atat, dar e clar o improvizatie care te poate ajuta sa iti faci treaba daca nu ai altceva la indemana.
Raspunsurile, ca de obicei, au adus dupa ele alte probleme:
1. Nu inteleg cum afecteaza inteparea - distanta mai mare de la plumb la varful carligului, in cazul jigului articulat.
2. Nu inteleg de ce nu se foloseste pe scara larga lestarea direct pe ac a carligelor offset (mai ales a celor J Hooks, cu wide gap). N-am avut sarma din aia de fludor (cositor?) ca faceam niste probe azi noapte. Cu ocazia asta, ma gandesc ca lestarea pe "chila" acului elimina si problema rasucirii in jurul axei la tractare.
3. De ce nu putem lesta niste carlige lungi, tip Aberdeen, direct pe tija? Am avea niste jigur ieftine si usior customizabile, mai ales in cazul in care folosim sarma de fludor...
4. Mi se pare de bun simt sa ma gandesc ca niste concluzii trase in cada - ar trebui sa aiba valabilitate doar in cada =))
4. Unde naiba o sa pescuiesc in weekend? Ca m-am saturat de lipsa de randament a "salbaticelor", cred ca inaugurez una cu plata
sugestii? cuplaje?Multumesc pentru atentie si rabdare. Am prins o tastatura - de obicei scriu de pe tableta si sunt mai retinut
P.S. Urez anticipat bafta la pescuit pe urmatorii 20 de ani celor care vor face misto legat de faza cu cada
Re: salau la offset?
De ce sa faca cineva misto pt.ca faci probe in cada...toti am facut asta poti lesta jigul cum vrei tu dar in general cele lestate direct pe tija sunt pt.shaduri sau swimbait, se folosesc pt.o prezentare orizontala..pentru o prezentare mai verticala imi place texas sau dropshot,cu jiguri articulate nu am pescuit dar banuiesc ca isi fac si ele treaba ....
Trebuie probat toate tipurile de lestari si trase concluzile de rigoare....in asta sta farmecul pescuitului,nu exista reguli fixe.
poti lesta jigul cum vrei tu dar in general cele lestate direct pe tija sunt pt.shaduri sau swimbait, se folosesc pt.o prezentare orizontala..pentru o prezentare mai verticala imi place texas sau dropshot,cu jiguri articulate nu am pescuit dar banuiesc ca isi fac si ele treaba ....Trebuie probat toate tipurile de lestari si trase concluzile de rigoare....in asta sta farmecul pescuitului,nu exista reguli fixe.
-
florin1948
- veteran
- Mesaje: 977
- Membru din: 15 Ian 2009, 13:48
- Localitate: Bucuresti
Re: salau la offset?
Treaba cu testatul in cada este des utilizata, mai ales de constructorii de voblere. Daca ai ochiul format, poti intui ce evolutie va avea voblerul in realitate. Iar in ceea ce priveste monturile de salau trebuie sa tragi o singura concluzie : fiecare montura isi face bine treaba in anumite conditii. Lestarea carligului de offset cu greutati pe tija carligului e o metoda des utilizata (mai nou cu greutati de tungsten ) dar bila in fata carligului are avantajul ca poti schimba rapid carligul ( cu naluca cu tot sau in caz ca nu mai inteapa sau vrei unul mai mare (mai mic). Probleme cu distanta de la bila la ochetul carligului nu era legata de intepare ci de evolutia nalucii. Exagerand un pic, daca distanta e mare evolutia e spre Carolina, iar daca e mica evolutia este ca la Jig. Lestarea carligelor de jig pe tija iarasi este o metoda raspandita. Gandestete la twisterele turnate direct pe carlig (materie in care exceleaza chinezii) si care au lestul pe tija carligului. Mi-am turnat si eu carlige lestate pe tija deoarece am constatat o evolutie a nalucii mai aproape de cea a unui pestisor " nu prea in apele lui " si o rata mai scazuta la agatarea in pietroaie. Dezavantajul ar fi o mica reducere a distantei de lansare. Cat despre iesitul la sfarsit de saptamana ( de regula nu servesc eu putand iesi oricand - avantaj pensionar ) iti doresc o vreme cat mai buna in ceea ce priveste salaul insa, vestile nu sant f. imbucuratoare ( ceva - ceva pe Valea Argovei, din barca, inspre Frasinet ). Drept pentru care am iesit cu o varga la oblete, balos si platicute. A doua zi am mancat ciorba de peste !!! 
Exista doua feluri de oameni.Unul spune ceea ce gandeste. Celalalt are prieteni.
Re: salau la offset?
revin si eu cu cateva informatii, pe care nu le stiam si vreau sa le impartasesc cu voi.
Azi mi-am luat niste "atractanti" ... cu care sa rup apele, si sa chem pestii la mine. Unul este o enzima de peste ranit, celalalt un ulei de peste cu miros de crustaceu.
Pentru cei care vor sa creada in astfel de tzepe comerciale (eu am crezut)... urmeaza sa vad daca se simte vreo diferenta.. desi nu cred, va rog cititi mai jos:
Simturile la diferite tipuri de pesti
Organele simtului pestilor sint:ochii, linie laterala, mirosul, gustul. Aceste organe isi indeplinesc functia pe 3 cai:- sa atentioneze pestele asupra existentei hranei, alarmind pestele - sa conduca pestele spre hrana,- o data descoperita hrana, organele se comporta ca detectoare in a depista compatibilitatea presupusei hrane. Colaborarea organelor simturilor pestilor e folosita in cautarea hranei.Hai sa vedem la citeva specii cum se manifesta colaborarea simturilor acestora.
Stiuca este alarmata si condusa la presupusa hrana numai de ochi si linia laterala,ca si salaul si avatul. Gustul ii serveste in a descoperii compatibilitatea respectivei hrane, deci are gust si il foloseste. Interesant este faptul ca stiuca nu are miros,iar gustul este f atrofiat servindu-i numai la contactul direct.-De aici si concluzia ca nu are rost sa folosim mirosuri pe naluci. Acestea sint pur comerciale sint pentru pescar si nu pentru stiuca.
Bibanul, ochiul este principalul organ care alarmeaza si conduce pestele spre presupusa hrana, o usoara influenta o are si linia lateral dar de cele mai multe ori nu.La fel ca si stiuca nu are miros iar gustul ii serveste numai la contactul direct.
Pastrav, are o buna colaborare in alarmarea si conducerea catre hrana a ochiului, mirosului iar gustul, care este sensibil la pastrav, il ajuta la conducerea catre hrana si la controlul conpatibilitatii acesteia.
Boisteanul( desi ar putea fi tratat ca peste fara importanta, boisteanul va fi luat in discutie cind voi vorbii despre nadirea indirecta)atit ochiul mirosul il alarmeaza si il conduce spre hrana, iar gustul pe linga functia de conducere face si controlul hranei. Este interesant ca boisteanul are mirosul si gustul mai dezvoltat ca pastravul.
Clean, ochiul are si la el o functie f importanta in alarmarea si conducerea spre hrana, mirosul ca si gustul au numai functii de a control a hranei.Are dezvoltat f bine gustul care il poate conduce la hrana de la mari distante, Si curiozitate linia laterala nu are functii in procesul de hranire al pestelui, adica in ceea ce ne intereseaza pe noi. Linia laterala are in schimb o mare importanta in alarmarea asupra eventualelor pericole.
Crap,lin, caras, caracuda, nu sint pesti cu vazul f dezvoltat, ca sa zici ca ar folosii ochiul pentru depistarea si conducerea spre hrana. In schimb gustul este imbatabil, alarmeaza si conduce pestele spre nada, face testarea nadei. In cca 80-90% din cazuri gustul este predilect in a dirija pestele la nada.. La fel linia laterala nu are functii in sprijinul functiei de hranire.
Babusca si platica, sint pesti care depisteaza nada cu ajutorul vederii, sint condusi spre aceasta datorita vazului bun la adincimi mari unde lumina este deja suficient de slaba. Dar arma forte este gustul si mirosul iar ca fapt caracteristic o atrage sunetul pe care il scot celelalte surate cind se hranesc. Linia laterala are deci un rol important in depistarea si dirijarea spre locul nadit. Se si poate vedea ca la platica linia laterala este mai lunga de cit ar fi linia mediana normala, tocmai pentru a avea un radar mai puternic.
Scobarul si mreana, sint pesti care se conduc spre hrana si o depisteaza cu ajutorul gustului si mirosului, dar si a vazului cind hrana se afla in raza lor vizuala. Ce este f interesant ca la acesti pesti deja gustul si mirosul se manifesta in tandem avind senzori comuni pt. ambele tipuri de simt. Iar scobarul in zilele de vara are senzorii de depistare f puternici putind intercepta particule f. fine de gust sau miros. Daca nu stiati, scobarul dupa pastrav este cel mai rapid peste ca innot( pastravul are 4 m/sec iar scobarul 3,5 m/s). Din acest motiv, cind se afla in deplasari pe curenti f rapizi pe care numai el ii poate parcurge, va simtii o nada care nu trebuie sa fie puternic aromatizata sau indulcita. Daca maninca in foarte scurt timp de la nadire el vine din curent la nada.
Obletele, desi s-ar putea spune ca este lipsit de importanta, acest peste are ca si rosioaradar mai bine dezvoltata intreg sistemul de organe care-l ajuta in depistarea indreptarea si controlul nadei. Astfel este primul peste care vine de la mari distante la nada fiind ajutat de linia laterala care furnizeaza informatia deja de la caderea nadei in apa, gust si miros de invidiat, si vaz deosebit de activ, care face ca cu greu sa-i scape ceva.
De aici se pot trage citeva concluzii, daca deja nu s-au tras deja . Cam de ce anume trebuie tinut cont cind cautam un peste sau altul. Infine daca studiem si comportamentul simbiotic sau adaptarea la bazine cu mult rapitor, de exemplu atunci se modifica o sumedenie de comportamente si trebuie tinut cont de aceasta.Deci cind vrem o nada pentru un anume peste trebuie sa tinem cont ce trebuie sa faca nada din acest punct de vedere.
Trebuie vorbit si despre biologia bazinului. Asta inseamna ca trebuie tinut cont de ce anume nevertebrate, (moluste, crustacei, etc) Trebuie tinut cont de modul de prezentare a bazinului, fund tare, mil subtire, mil gros, namolos, nisipos etc. Trebuie sa tinem cont de vazul pestilor sa vedem daca vad color, nu vad color care vad si cum vad.
Azi mi-am luat niste "atractanti" ... cu care sa rup apele, si sa chem pestii la mine. Unul este o enzima de peste ranit, celalalt un ulei de peste cu miros de crustaceu.
Pentru cei care vor sa creada in astfel de tzepe comerciale (eu am crezut)... urmeaza sa vad daca se simte vreo diferenta.. desi nu cred, va rog cititi mai jos:
Simturile la diferite tipuri de pesti
Organele simtului pestilor sint:ochii, linie laterala, mirosul, gustul. Aceste organe isi indeplinesc functia pe 3 cai:- sa atentioneze pestele asupra existentei hranei, alarmind pestele - sa conduca pestele spre hrana,- o data descoperita hrana, organele se comporta ca detectoare in a depista compatibilitatea presupusei hrane. Colaborarea organelor simturilor pestilor e folosita in cautarea hranei.Hai sa vedem la citeva specii cum se manifesta colaborarea simturilor acestora.
Stiuca este alarmata si condusa la presupusa hrana numai de ochi si linia laterala,ca si salaul si avatul. Gustul ii serveste in a descoperii compatibilitatea respectivei hrane, deci are gust si il foloseste. Interesant este faptul ca stiuca nu are miros,iar gustul este f atrofiat servindu-i numai la contactul direct.-De aici si concluzia ca nu are rost sa folosim mirosuri pe naluci. Acestea sint pur comerciale sint pentru pescar si nu pentru stiuca.
Bibanul, ochiul este principalul organ care alarmeaza si conduce pestele spre presupusa hrana, o usoara influenta o are si linia lateral dar de cele mai multe ori nu.La fel ca si stiuca nu are miros iar gustul ii serveste numai la contactul direct.
Pastrav, are o buna colaborare in alarmarea si conducerea catre hrana a ochiului, mirosului iar gustul, care este sensibil la pastrav, il ajuta la conducerea catre hrana si la controlul conpatibilitatii acesteia.
Boisteanul( desi ar putea fi tratat ca peste fara importanta, boisteanul va fi luat in discutie cind voi vorbii despre nadirea indirecta)atit ochiul mirosul il alarmeaza si il conduce spre hrana, iar gustul pe linga functia de conducere face si controlul hranei. Este interesant ca boisteanul are mirosul si gustul mai dezvoltat ca pastravul.
Clean, ochiul are si la el o functie f importanta in alarmarea si conducerea spre hrana, mirosul ca si gustul au numai functii de a control a hranei.Are dezvoltat f bine gustul care il poate conduce la hrana de la mari distante, Si curiozitate linia laterala nu are functii in procesul de hranire al pestelui, adica in ceea ce ne intereseaza pe noi. Linia laterala are in schimb o mare importanta in alarmarea asupra eventualelor pericole.
Crap,lin, caras, caracuda, nu sint pesti cu vazul f dezvoltat, ca sa zici ca ar folosii ochiul pentru depistarea si conducerea spre hrana. In schimb gustul este imbatabil, alarmeaza si conduce pestele spre nada, face testarea nadei. In cca 80-90% din cazuri gustul este predilect in a dirija pestele la nada.. La fel linia laterala nu are functii in sprijinul functiei de hranire.
Babusca si platica, sint pesti care depisteaza nada cu ajutorul vederii, sint condusi spre aceasta datorita vazului bun la adincimi mari unde lumina este deja suficient de slaba. Dar arma forte este gustul si mirosul iar ca fapt caracteristic o atrage sunetul pe care il scot celelalte surate cind se hranesc. Linia laterala are deci un rol important in depistarea si dirijarea spre locul nadit. Se si poate vedea ca la platica linia laterala este mai lunga de cit ar fi linia mediana normala, tocmai pentru a avea un radar mai puternic.
Scobarul si mreana, sint pesti care se conduc spre hrana si o depisteaza cu ajutorul gustului si mirosului, dar si a vazului cind hrana se afla in raza lor vizuala. Ce este f interesant ca la acesti pesti deja gustul si mirosul se manifesta in tandem avind senzori comuni pt. ambele tipuri de simt. Iar scobarul in zilele de vara are senzorii de depistare f puternici putind intercepta particule f. fine de gust sau miros. Daca nu stiati, scobarul dupa pastrav este cel mai rapid peste ca innot( pastravul are 4 m/sec iar scobarul 3,5 m/s). Din acest motiv, cind se afla in deplasari pe curenti f rapizi pe care numai el ii poate parcurge, va simtii o nada care nu trebuie sa fie puternic aromatizata sau indulcita. Daca maninca in foarte scurt timp de la nadire el vine din curent la nada.
Obletele, desi s-ar putea spune ca este lipsit de importanta, acest peste are ca si rosioaradar mai bine dezvoltata intreg sistemul de organe care-l ajuta in depistarea indreptarea si controlul nadei. Astfel este primul peste care vine de la mari distante la nada fiind ajutat de linia laterala care furnizeaza informatia deja de la caderea nadei in apa, gust si miros de invidiat, si vaz deosebit de activ, care face ca cu greu sa-i scape ceva.
De aici se pot trage citeva concluzii, daca deja nu s-au tras deja . Cam de ce anume trebuie tinut cont cind cautam un peste sau altul. Infine daca studiem si comportamentul simbiotic sau adaptarea la bazine cu mult rapitor, de exemplu atunci se modifica o sumedenie de comportamente si trebuie tinut cont de aceasta.Deci cind vrem o nada pentru un anume peste trebuie sa tinem cont ce trebuie sa faca nada din acest punct de vedere.
Trebuie vorbit si despre biologia bazinului. Asta inseamna ca trebuie tinut cont de ce anume nevertebrate, (moluste, crustacei, etc) Trebuie tinut cont de modul de prezentare a bazinului, fund tare, mil subtire, mil gros, namolos, nisipos etc. Trebuie sa tinem cont de vazul pestilor sa vedem daca vad color, nu vad color care vad si cum vad.
Money can't buy happiness, but it can buy a lot of fishing gear !
Re: salau la offset?
Stai sa vezi cand s-o varsa vreo sticla in geanta..nu-ti mai trebuie in veci. :lol1:
Re: salau la offset?
sper sa nu...astea sunt cu capac spray...
acum ideea e alta. imi puteti recomanda va rog niste gume bune pentru salau pe arges? chiar nu stiu ce sa iau... vreau ceva mai subtire, sa se poata monta offset. am vazut azi niste bbb jerk minnow sau bass assassin turbo shad.
Va rog, pentru arges in zona bucurestiului, imi puteti recomanda ceva ce merge la salau? model si culoare?
Multumesc mult
acum ideea e alta. imi puteti recomanda va rog niste gume bune pentru salau pe arges? chiar nu stiu ce sa iau... vreau ceva mai subtire, sa se poata monta offset. am vazut azi niste bbb jerk minnow sau bass assassin turbo shad.
Va rog, pentru arges in zona bucurestiului, imi puteti recomanda ceva ce merge la salau? model si culoare?
Multumesc mult
Money can't buy happiness, but it can buy a lot of fishing gear !
Re: salau la offset?
Viermi de 10 cm pescuiti mai des!! Pe apa!!valeriu28 scrie:sper sa nu...astea sunt cu capac spray...
acum ideea e alta. imi puteti recomanda va rog niste gume bune pentru salau pe arges? chiar nu stiu ce sa iau... vreau ceva mai subtire, sa se poata monta offset. am vazut azi niste bbb jerk minnow sau bass assassin turbo shad.
Va rog, pentru arges in zona bucurestiului, imi puteti recomanda ceva ce merge la salau? model si culoare?
Multumesc mult