Ce ai acolo te provoaca zi de zi, ma gandesc...
Oricum, keep up!
Pescuitul de jos in sus
Moderatori: johnnybravo, tudor, Adelin, Moderatori
Frumos, Mihai.
Ce ai acolo te provoaca zi de zi, ma gandesc...
Oricum, keep up!
Ce ai acolo te provoaca zi de zi, ma gandesc...
Oricum, keep up!
"Cu aceeasi minciuna nu poti pescui de doua ori"
East Spinning Team
East Spinning Team
Da Adrian, e un bronzie.
Ai dreptate Leba, pescuitul e de vis aici. Dar sa sti ca sunt gramezi care nu prind mai nimic. Eu am noroc cu faptul ca m-am format in Romania, unde cred ca sunt cei mai inventivi si versatili pescari din lume.
Daca am timp weekendul asta o sa editez si un filmulet cu pastravani de la penultimele 2 iesiri... ca la ultima (si cea mai tare) mutalaul care filma a reusit sa filmeze in gol- am simtit de parca mi-a pierdut juvelnicul avand in vedere ca a fost C&R tot.
Dreptate si fratie!
Ai dreptate Leba, pescuitul e de vis aici. Dar sa sti ca sunt gramezi care nu prind mai nimic. Eu am noroc cu faptul ca m-am format in Romania, unde cred ca sunt cei mai inventivi si versatili pescari din lume.
Daca am timp weekendul asta o sa editez si un filmulet cu pastravani de la penultimele 2 iesiri... ca la ultima (si cea mai tare) mutalaul care filma a reusit sa filmeze in gol- am simtit de parca mi-a pierdut juvelnicul avand in vedere ca a fost C&R tot.
Dreptate si fratie!
In weekendul trecut am tras un pescuit in forta in doar 2 zile - cu planuri facute pentru 5)
Condus aproape 1000 de km (dus intors)
Ajuns la cel mai inalt punct posibil de acces pe rau si pornit cu perpedesul in sus. Nix carare deci prin apa si pe vale, catarat si urcat prin repezisuri vre-o 10 km in amonte.
Cu ruxacul in spate (cort, sac de dormit si toale pentru 3 zile), pescuind in locurile unde chiar nu ne puteam abtine am urcat binisor.
Nu e chiar comod sa vobleresti cu ruxacul in spate dar nu e nici teroare.
De la 5 dimineata pana la 3 dupamasa cand am facut o pauza de masa am urcat nonstop. Deja ne simteam in apa in elementul nostru si trecutul raului prin repezisuri cu apa pana la brau era floare la ureche - chiar daca nu de putine ori te lua apa si ratai intalnirea cu solul vre-o 10 metrii, dupa care faceai pasi ca pe luna pentru a ajunge pe celalalt mal ... dar la 300 de metrii mai jos de locul unde ai intrat.
Faza tare... cel mai bun pastrav de mancat e undeva la kil sau mai micut putin. Mascul - jack- cu "hook" la mandibula putin pronuntat. Asta inseamna ca in iarna cand e sezonul de reproducere nu a prea avut actiune si a iesit din el grasut si rotofei. Carnea este rozaliu oranj ca la somon si chiar daca nu este foarte lung e gros rotunjor mai ca seamana a crapusor.
De dimineata incepand am prins zeci de pesti de genul asta. Pe la 1 cand am inceput sa ne auzim matele protestand, m-am hotarat sa opresc pestele ce urma sa il halim.
Ca facut, tot ce am inceput sa prind erau hens - femele- pe care sufletul nu ma lasa sa le omor. Pe la 2 si ceva intr-un final reusesc sa prind un jack aproape la fix si il scap la intrarea in mincioc... Dupa cateva minute prietenarul agata o femela cam de kill destul de grasunica. Ma intreaba din priviri si ridic din umeri... trebuie sa halim si noi ce dracu, e ora 3!
Pe cand o baga in mincioc am atac. Il opresc pe Boogie exact pe cand cauta din priviri instrument de facut felul la micuta pastravioara:
'stai sa vad ce am pe fir"
BINGO.. jack ca la carte, grasunic si zemos, sa-ti lase gura apa nu alta
Jumate afumat, jumate prajit cu sare piper si o amintire de patrunjel
a iesit teribil:
Halit ca spartii amandoi si facut siesta aruncand fara ruxac in spate de vre-o 2-3 ori:
Pe cand ne hotaram sa o intindem incepe un vant sa ne ia de pe picioare nu alta. Peretii verticali prindeau rafalele si ledirectionau in cheile inguste ale raului aruncand pur si simplu apa din rau ca o ploaie.
Nori negrii incep a se rostogolii atingand varfurile versantilor si frumusetea izbitoare de nici 20 de minute inainte se transforma in iadul de pe lume.
Trebuie sa iesim din chei cat de curand...
Ar trebui sa ajungem la masina pana nu se umfla apa si ramanem agatati pe un perete pe termen indefinit ... in cazul in care nu murim luati de curent.
Aici raurile "dreneaza" munti imensi cu mii de paraie mai mult sau mai putin seci cand nu ploua. Dar cu ploaia tropicala nu e de jucat. In jumate de ora nivelul raului poate urca cu 10 metri in chei si nimic nu mai ramane in viata. Anul trecut o intreaga echipa de vre-o 15 tineri cu intructorul de tramping cu tot au murit asa.
Deci taiem planurile de viitor si incepem sa coboram prin apa spre masina.
Dupa 10 ore de urcat, eram siguri ca o sa ne prinda noaptea inainte de a ajunge inapoi la masina.
Imi venea in minte imaginea nevestei cu cea mica in brate, si cel mare (2 ani) de mana , facand cu mana pe cand eu dadeam in marsarier pe driveway-ul din fata casei. Ca in filmele de 3 lulele. Pe cand incercam sa uit imaginea, Boogie imi zice:
" Sa vezi ca batem jos bag p..la! Si numa' din cauza la nevasta-ta ca o trebuit sa isi ia adio asa zemos de la noi"
Buahahahah... care va sa zica si el se gandea la acelasi lucru
Ce de rahat sa dea cineva coltu si ultima imagine din viata lui sa fie nevasta si copii tai!
Fara sa dramatizez, am pedalat chiar tare pe pietre, in jos, prin si pe langa apa, sarind in cascadute si escaladand in jos pereti fara cea mai mica precautie.
vantul nu se oprise si apa inca nu se umfla extraordinar deci in munti inca nu incepuse ploaia cea mare
La 8 si ceva 9 eram la masina ranjind :
"era sa belim cariciu! heheheh"
Hai sa schimbam raul!
Hop in masina si brrrrram braam pe unul dintre raurile mele preferate.
Vorbit cu domnul Jack .... daniels de data asta pana tarziu in noapte, ras pana nu mai putut si boncanit ca cerbii.... as you do!
A doua zi dis de dimineata atacam un afluent care de multe ori mi-a adus capturi capitale. Mic dar plin de bulboane albastru de adanci.
Urcam din nou pe firul apei in sus (nici aici nu exista acces)
Primele bulboane arata ca moarte. Nimic! Nici macar urmariri (care alta data erau cel putin una pe bulboana)
Urcam din ce in ce mai sus.
Pe bank vedem urme proaspete... cineva a pescuit nu demult pe aici. mai nasol, sunt urme de redneck fishing... labari care in loc sa ridice picioarele peste un bustean mai bine intra prin apa, care in loc sa treaca prin maracini mai bine intra prin apa, in loc sa gandeasca mai bine intra prin apa! Care trec prin apa ca o turma de elefanti si pescuiesc din apa pana la brau chiar daca pestele in majoritatea cazurilor e chiar langa mal sau apa are 10 m latine... In fine, mocani, gunoaie, nesimtiti...
De prins am prins vre-o 3-4 bucati maxim pe la kil si ceva, toti din locurile cele mai indepartate malului cu acces si care necesitau lanseuri uriase.
Dupa alti cativa kilometrii gasim urme ude pe unde au iesit din apa, deci erau cam la o ora in fata. Puteam sa le intorc cartea si sa fiu si eu nesimtit, sa bag mare si sa-i depasesc, pescuind in fata lor, dar eu nu sunt cioban chiar daca am de aface cu gunoaiele.
Am hotarat sa schimbam locul cu totul chiar daca era deva 12 si insemna sa ne intoarcem kilometrii buni pe vale inapoi.
Culmea am reusit sa mai pacalim un peste doi pe drum in jos, pentru ca apa se mai linistise chiar daca am trecut noi de curand pe acolo... dar noi nu eram boi la adapat.. in fine...
Pe la 3-4 am pornit la atac pe apa mare. Rau de marimea Muresului, cu trecatori pana in piept si gropi de zeci de metrii adancime. Cu apa calda si alge care te zapacesc imbaxind voblerul... dar pesti... si ce pesti!
Din nou fara poteca de acces si mers prin vale si prin rau (nu-mi place sa pescuiesc unde vin paturistii si pescaricii de duminica). Taiat drum prin rugii de mure inalti de 2-3 metrii, inotat si lasat pe curent, cu mari posibilitati de a ajunge in imposibilitate de a te intoarce, toate la ordinea zilei dar macar sti ca nici dracu nu e asa nebun sa ajunga acolo ... cu mici exceptii - noi!
In sfarsit incep atacurile. Ne luptam cu pistruiatii pana ne obosesc obrajii de la ranjete. Ne clatim ochii in culorile lor. Toate durerile, tendoanele intinse, taieturile , spinii din carne, talpile fragezite de pietre ascutite si incheieturile dureroase de la atat mers prin curent pe pietre alunecacioase de alge dispar ca prin minune.
Nu ramane decat o mare bucurie si sentiment de implinire.
Pastrav dupa pastrav lumea devine mai frumoasa si viata capata sens.
Mai mari si mai mici, curcubeele ne lumineaza calea si nu ne-am da pe o lume
Toate problemele, nervii si frustrarile dispar lasand un sentiment cald si placut al omului care si-a gasit locul
Iar daca vreti puteti arunca un ochi si la un filmulet pe youtube:
<object width="480" height="385"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/mFPfheqwmHc?fs ... ram><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/mFPfheqwmHc?fs=1&hl=en_GB" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="480" height="385"></embed></object>
Numai bine va doresc de aici de unde pescuim cu picioarele in sus!
Condus aproape 1000 de km (dus intors)
Ajuns la cel mai inalt punct posibil de acces pe rau si pornit cu perpedesul in sus. Nix carare deci prin apa si pe vale, catarat si urcat prin repezisuri vre-o 10 km in amonte.
Cu ruxacul in spate (cort, sac de dormit si toale pentru 3 zile), pescuind in locurile unde chiar nu ne puteam abtine am urcat binisor.
Nu e chiar comod sa vobleresti cu ruxacul in spate dar nu e nici teroare.
De la 5 dimineata pana la 3 dupamasa cand am facut o pauza de masa am urcat nonstop. Deja ne simteam in apa in elementul nostru si trecutul raului prin repezisuri cu apa pana la brau era floare la ureche - chiar daca nu de putine ori te lua apa si ratai intalnirea cu solul vre-o 10 metrii, dupa care faceai pasi ca pe luna pentru a ajunge pe celalalt mal ... dar la 300 de metrii mai jos de locul unde ai intrat.
Faza tare... cel mai bun pastrav de mancat e undeva la kil sau mai micut putin. Mascul - jack- cu "hook" la mandibula putin pronuntat. Asta inseamna ca in iarna cand e sezonul de reproducere nu a prea avut actiune si a iesit din el grasut si rotofei. Carnea este rozaliu oranj ca la somon si chiar daca nu este foarte lung e gros rotunjor mai ca seamana a crapusor.
De dimineata incepand am prins zeci de pesti de genul asta. Pe la 1 cand am inceput sa ne auzim matele protestand, m-am hotarat sa opresc pestele ce urma sa il halim.
Ca facut, tot ce am inceput sa prind erau hens - femele- pe care sufletul nu ma lasa sa le omor. Pe la 2 si ceva intr-un final reusesc sa prind un jack aproape la fix si il scap la intrarea in mincioc... Dupa cateva minute prietenarul agata o femela cam de kill destul de grasunica. Ma intreaba din priviri si ridic din umeri... trebuie sa halim si noi ce dracu, e ora 3!
Pe cand o baga in mincioc am atac. Il opresc pe Boogie exact pe cand cauta din priviri instrument de facut felul la micuta pastravioara:
'stai sa vad ce am pe fir"
BINGO.. jack ca la carte, grasunic si zemos, sa-ti lase gura apa nu alta
Jumate afumat, jumate prajit cu sare piper si o amintire de patrunjel
a iesit teribil:
Halit ca spartii amandoi si facut siesta aruncand fara ruxac in spate de vre-o 2-3 ori:
Pe cand ne hotaram sa o intindem incepe un vant sa ne ia de pe picioare nu alta. Peretii verticali prindeau rafalele si ledirectionau in cheile inguste ale raului aruncand pur si simplu apa din rau ca o ploaie.
Nori negrii incep a se rostogolii atingand varfurile versantilor si frumusetea izbitoare de nici 20 de minute inainte se transforma in iadul de pe lume.
Trebuie sa iesim din chei cat de curand...
Ar trebui sa ajungem la masina pana nu se umfla apa si ramanem agatati pe un perete pe termen indefinit ... in cazul in care nu murim luati de curent.
Aici raurile "dreneaza" munti imensi cu mii de paraie mai mult sau mai putin seci cand nu ploua. Dar cu ploaia tropicala nu e de jucat. In jumate de ora nivelul raului poate urca cu 10 metri in chei si nimic nu mai ramane in viata. Anul trecut o intreaga echipa de vre-o 15 tineri cu intructorul de tramping cu tot au murit asa.
Deci taiem planurile de viitor si incepem sa coboram prin apa spre masina.
Dupa 10 ore de urcat, eram siguri ca o sa ne prinda noaptea inainte de a ajunge inapoi la masina.
Imi venea in minte imaginea nevestei cu cea mica in brate, si cel mare (2 ani) de mana , facand cu mana pe cand eu dadeam in marsarier pe driveway-ul din fata casei. Ca in filmele de 3 lulele. Pe cand incercam sa uit imaginea, Boogie imi zice:
" Sa vezi ca batem jos bag p..la! Si numa' din cauza la nevasta-ta ca o trebuit sa isi ia adio asa zemos de la noi"
Buahahahah... care va sa zica si el se gandea la acelasi lucru
Ce de rahat sa dea cineva coltu si ultima imagine din viata lui sa fie nevasta si copii tai!
Fara sa dramatizez, am pedalat chiar tare pe pietre, in jos, prin si pe langa apa, sarind in cascadute si escaladand in jos pereti fara cea mai mica precautie.
vantul nu se oprise si apa inca nu se umfla extraordinar deci in munti inca nu incepuse ploaia cea mare
La 8 si ceva 9 eram la masina ranjind :
"era sa belim cariciu! heheheh"
Hai sa schimbam raul!
Hop in masina si brrrrram braam pe unul dintre raurile mele preferate.
Vorbit cu domnul Jack .... daniels de data asta pana tarziu in noapte, ras pana nu mai putut si boncanit ca cerbii.... as you do!
A doua zi dis de dimineata atacam un afluent care de multe ori mi-a adus capturi capitale. Mic dar plin de bulboane albastru de adanci.
Urcam din nou pe firul apei in sus (nici aici nu exista acces)
Primele bulboane arata ca moarte. Nimic! Nici macar urmariri (care alta data erau cel putin una pe bulboana)
Urcam din ce in ce mai sus.
Pe bank vedem urme proaspete... cineva a pescuit nu demult pe aici. mai nasol, sunt urme de redneck fishing... labari care in loc sa ridice picioarele peste un bustean mai bine intra prin apa, care in loc sa treaca prin maracini mai bine intra prin apa, in loc sa gandeasca mai bine intra prin apa! Care trec prin apa ca o turma de elefanti si pescuiesc din apa pana la brau chiar daca pestele in majoritatea cazurilor e chiar langa mal sau apa are 10 m latine... In fine, mocani, gunoaie, nesimtiti...
De prins am prins vre-o 3-4 bucati maxim pe la kil si ceva, toti din locurile cele mai indepartate malului cu acces si care necesitau lanseuri uriase.
Dupa alti cativa kilometrii gasim urme ude pe unde au iesit din apa, deci erau cam la o ora in fata. Puteam sa le intorc cartea si sa fiu si eu nesimtit, sa bag mare si sa-i depasesc, pescuind in fata lor, dar eu nu sunt cioban chiar daca am de aface cu gunoaiele.
Am hotarat sa schimbam locul cu totul chiar daca era deva 12 si insemna sa ne intoarcem kilometrii buni pe vale inapoi.
Culmea am reusit sa mai pacalim un peste doi pe drum in jos, pentru ca apa se mai linistise chiar daca am trecut noi de curand pe acolo... dar noi nu eram boi la adapat.. in fine...
Pe la 3-4 am pornit la atac pe apa mare. Rau de marimea Muresului, cu trecatori pana in piept si gropi de zeci de metrii adancime. Cu apa calda si alge care te zapacesc imbaxind voblerul... dar pesti... si ce pesti!
Din nou fara poteca de acces si mers prin vale si prin rau (nu-mi place sa pescuiesc unde vin paturistii si pescaricii de duminica). Taiat drum prin rugii de mure inalti de 2-3 metrii, inotat si lasat pe curent, cu mari posibilitati de a ajunge in imposibilitate de a te intoarce, toate la ordinea zilei dar macar sti ca nici dracu nu e asa nebun sa ajunga acolo ... cu mici exceptii - noi!
In sfarsit incep atacurile. Ne luptam cu pistruiatii pana ne obosesc obrajii de la ranjete. Ne clatim ochii in culorile lor. Toate durerile, tendoanele intinse, taieturile , spinii din carne, talpile fragezite de pietre ascutite si incheieturile dureroase de la atat mers prin curent pe pietre alunecacioase de alge dispar ca prin minune.
Nu ramane decat o mare bucurie si sentiment de implinire.
Pastrav dupa pastrav lumea devine mai frumoasa si viata capata sens.
Mai mari si mai mici, curcubeele ne lumineaza calea si nu ne-am da pe o lume
Toate problemele, nervii si frustrarile dispar lasand un sentiment cald si placut al omului care si-a gasit locul
Iar daca vreti puteti arunca un ochi si la un filmulet pe youtube:
<object width="480" height="385"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/mFPfheqwmHc?fs ... ram><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/mFPfheqwmHc?fs=1&hl=en_GB" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="480" height="385"></embed></object>
Numai bine va doresc de aici de unde pescuim cu picioarele in sus!
Absolut fantastic, multumim pentru poveste si imagini!
Esti blagoslovit, ti-am mai zis
Esti blagoslovit, ti-am mai zis
"Cu aceeasi minciuna nu poti pescui de doua ori"
East Spinning Team
East Spinning Team
daca nu te cumintesti 
-
adrian frunza
- veteran
- Mesaje: 877
- Membru din: 14 Oct 2004, 19:15