@ Paul: "... sa nu depuna anumiti pesti icrele (datorita unor modificari hormonale date de vreme) si dupa depunere sa dea o perioada ger, astfel incat icrele sa nu mai eclozeze, sau alevinii sa moara."
- nu-ti face probleme, asa ceva nu s-a intamplat si nici nu sunt sanse atata timp cat pestii nu sunt nici copaci sa inmugureasca (sau chiar sa infrunzeasca) si nici ghiocei sa infloreasca.
@ceilalti
- la ciprinide aparitia si dezvoltarea icrelor si a laptilor incepe la scurt timp dupa reproducere (in general apar intai icrele si ceva mai tarziu laptii). Asa ca nu este nimic anormal ca acestia sa aibe icre sau lapti in aceasta perioada. Anormal mi se pare doar ceea ce a constatat Paul la cleanul caruia "ii curgeau laptii din abundenta" dar fenomenul poate fi de fapt doar o scurgere abdominala datorata vreunei boli sau chiar o boala a aparatului reproducator;
- la stiuca, salau si biban aparitia si dezvoltarea icrelor si a laptilor incepe mult mai tarziu (aproximativ la inceputul toamnei urmatoare) astfel incat in aceasta perioada se pot observa (dar inca nu curg) produsele seminale la masarea usoara a abdomenului acestora;
- crapul se reproduce in serii iar perioada de reproducere se poate intinde pana in august (sincer, de septembrie n-am auzit, dar poate fi posibil) in anii frigurosi si acolo unde temperatura apei este mai scazuta.
@ Adrian Frunza: "...am auzit si eu povestea ca ar depune in august septembrie.nu cred,alevinii ar avea sanse minime de dezvoltare.crapul e f pretentios la substratul pe care depune.daca nu ii place, icrele se resorb pur si simplu.eu tot timpul am gasit icre in crapoaica adulta,in diferite stadii de dezvoltare,indiferent de sezon."
- nu e poveste reproducerea crapului in acea perioada, vezi mai sus;
- progenitura rezultata in urma depunerii tarzii va intra in anotimpul rece avand talia mai mica decat confratii lor rezultati din depunerile "normale" dar pot supravietui;
- singura pretentie a crapului este ca in locul de reproducere sa existe plante (acvatice sau terestre in zonele proaspat inundate din luncile Dunarii si ale raurilor sau in bazinele artificiale din cadrul amenajarilor piscicole), nu conteaza daca substratul este nisipos, pietros, malos, argilos;
- nu toate icrele se resorb, o parte se "pietrifica" si vor ramane in ovare sub forma unor aglomerari ca niste chisturi impreuna cu noile icre (in special la femelele batrane);