Si senzationescu zice..Doamnelor, domni?oarelor ?i domnilor, bun? seara. A? vrea s? aduc în discu?ie, în minutele care urmeaz?, dou? vorbe spuse mereu doar pe jum?tate. Nu m? refer la vocabule propriu-zise, reduse de un anume uz la 50%, de genul: juma-juma, proful, diriga etc., de?i ar merita ?i acestea un comentariu, dar îl las pe alt?dat?. E vorba de gînduri mai complexe, din care, printr-o rea obi?nuin??, se spune doar o bucat?.
Dac? b?nui?i c? am în vedere dictoane din acelea din care se rostesc îndeob?te doar primele cuvinte (cum ar fi Sic transit... – pentru Sic transit gloria mundi, a?a trece gloria omeneasc?; sau Cine sap? groapa altuia..., restul în?elegîndu-se de la sine) – ei bine, tot n-a?i ghicit. E în chestie ceva mai complex, cu b?taie mai lung?.
S-o iau pe îndelete. Cred c? ?ti?i, nu se poate s? nu ?ti?i – înc? din ?coal? trebuie s?-l fi auzit – un citat celebru din Istoriile lui Herodot, în leg?tur? cu str?mo?ii no?tri traci ?i ramura lor geto-dacii. Vi-l reproduc înc? o dat?. Iat? ce spune Herodot în Cartea a IV-a a istoriilor sale, în paragraful 93 (citez dup? edi?ia de la Ed. ?tiin?ific?, din 1961, traducerea fiind a Feliciei Van? ?tef):
"Ge?ii (c?rora romanii le vor spune daci) sunt cei mai viteji ?i mai drep?i dintre traci".
Urmînd o sugestie a lui Adrian Marino, s? mergem îns? mai departe. Ajungem la Cartea a V-a. Ce zice Herodot acolo? La început, tot lucruri bune ?i pl?cute; citez din paragraful 3:
"Dup? indieni, neamul tracilor este cel mai mare; dac? ar avea o singur? conducere ?i ar fi uni?i în cuget, ei ar fi, dup? p?rerea mea, de neînfrînt".
Aici, îns?, se termin? jum?t??ile care se citeaz? de regul? spre a ne auto-flata. S? citim ce scrie istoricul de acum 2500 de ani mai jos:
"Dar unirea lor e cu neputin?? ?i nu-i chip s? se înf?ptuiasc?, de aceea sunt ei slabi".
Sim?i?i cum bate pîrdalnicul de Herodot, din secolul 5 î.Cr., pîn? în ziua de azi? ?i sta?i, c? n-a?i auzit înc? toat? cealalt? "jum?tate". În paragraful 6 al C?r?ii a V-a, zice a?a, pardon:
"La ei, la traci, trînd?via este un lucru foarte ales, în vreme ce munca cîmpului e îndeletnicirea cea mai umilitoare; a tr?i de pe urma jafului este pentru ei cel mai frumos fel de via??".
Nu prea ne mai place, a?a e? ?i dac? mai citim, tot în paragraful 6 din Cartea a V-a, c?
"La traci exist? urm?toarea rînduial?: î?i vînd copiii pentru a fi du?i peste hotare",
chiar c?, din l?ud?tor al str?bunilor, Herodot devine parc? primul "denigrator" (în slujba cine-?tie-c?ror agenturi) al neamului nostru ?i al tranzi?iei noastre dinspre of spre aoleu.
Eu n-am timp s? comentez, ci doar v-am supus judec??ii ambele jum?t??i ale observa?iilor sale nep?rtinitoare.
S? trec la cealalt? vorb?, care se spune ?i ea de obicei trunchiat? stupid. Nu e chiar f?r? leg?tur? cu cea dinainte, de?i le despart zeci de secole. Mai ales dup? 1989, s-a putut auzi, în varii împrejur?ri, ideea c? în societ??i ca a noastr?, care au suferit un brusc proces de liberalizare, ar func?iona o obsesie colectiv?, ca un comandament unic, faimosul îndemn al omului de stat francez din veacul trecut, François Guizot: “Enrichissez-vous!” Îmbog??i?i-v?!
DAR e un fals! E doar o jum?tate! Ministrul lui Ludovic Filip n-a dat acest sfat cu alur? s?lbatic?: face?i orice, nu ?ine?i seama de nimic, c?lca?i pe principii sau pe cadavre ca s? pute?i dormi pe o saltea de bani! Nu! Nici vorb?! E absurd: Guizot, care era ?i un fervent credincios protestant, deci avînd cultul str?duin?ei în suflet ?i fric? de Dumnezeu, nici n-ar fi putut propov?dui a?a o grosol?nie. Spusa sa întreag?, pe care vulgarizatorii ne-au transmis-o ciuntit?, este:
“Enrichissez-vous par l'épargne et le travail!”,
adic? “Îmbog??i?i-v? prin buna chivernisire a banilor ?i prin munc?!” E cu totul altceva.
Împrejur?rile de atunci seam?n? întrucîtva cu cele de acum: în 1843, cînd a spus Guizot aceste vorbe, în Fran?a se punea problema ca popula?ia s? înceap? a-?i folosi drepturile politice ?i sociale cucerite prin Revolu?ie, pentru a o duce mai bine. Dar e incorect s? i se atribuie în?eleptului demnitar ?i istoric premisele capitalismului de jungl? sau maidan care se practic? masiv la noi.
V? salut cu cea mai tracic? solemnitate.
George PRUTEANU
Carevasazica isi vindeau copchii??E vorba de ceva simplu : acceptarea trecutuluiDaca ne identificam cu el , e una . Daca-l negam e alta
Bah,da' ungurii isi vindeau odraslele??
Ia sa auzim bibane..io chiar is curios..
Nu mai denigra fara sa stii pulica...ca adevarul se va afla pana la urma. A facut prima lui lanseta cu ajutorul sfaturilor mele..nu vreau sa ma laud, ca chiar l-am ajutat cu placere si nu vreau sa par mai bun decat el(desi sunt), dar ma simt fortat de tupel tau ordinar sa vorbesti despre oameni si chestii despre care nu ai habar...gunoi mincinos ce esti tu pulica donchiote:)
Nu denigrez nimic, sunt mandru "in mod natural" ca sunt roman si descendentul ... ascendentei mele... pana la daci si romani! Dupa cum as fi fost exact la fel de mandru daca eram orice altceva - e atat de firesc incat nu-mi ocup timpul prea mult gandindu-ma cat sunt de mandru ca sunt roman!. Ce as vrea eu, mai mult decat sa fiu musai mandru de obarsii, ar fi ca ei (adica toata ascendenta), daca ar putea sa ma vada, sa fie mandri de mine... In opinia mea asta-i cheia! Poti fi un criminal, lichea, otreapa, jeg cu mandria si dragostea de neam in suflet si in ... declaratii! 
Ei, aici n-as vrea sa-ti insult inteligenta, stiu ca a fost o gluma; dar a fost proasta, zau! 
