Cresterea salaului in viviere flotante
Moderatori: johnnybravo, dr.pike, tudor, Adelin, Moderatori
Un sturion care se preteaza foarte bine la crestere intensiva in viviera este pastruga. Ritmul de crestere este unul acceptabil, iar maturitatea sexuala este atinsa la 4 ani (daca nu gresesc) cand se pot colecta si icrele acesteia.
Iti pot sa un pont... Daca ai in zona o centrala termoelectrica, poti "aranja" cu directorul sa-ti inchirieze bazinele de sub turnurile de racire. Acolo vara ai o temperatura normala medie de 25 grade, iar iarna tot asa. In aceste bazine se poate creste claris care suporta o densitate mai mare de 400kg/mc si niste caracteristici... infecte ale apei. Clarisul se furajeaza bine-merci si in cca 1,5 ani ajunge la 2-3kg putand pleca catre galantarele pescariilor sau catre bazinele de pescuit sportiv (sa injure perscarii de mama focului
).
Iti pot sa un pont... Daca ai in zona o centrala termoelectrica, poti "aranja" cu directorul sa-ti inchirieze bazinele de sub turnurile de racire. Acolo vara ai o temperatura normala medie de 25 grade, iar iarna tot asa. In aceste bazine se poate creste claris care suporta o densitate mai mare de 400kg/mc si niste caracteristici... infecte ale apei. Clarisul se furajeaza bine-merci si in cca 1,5 ani ajunge la 2-3kg putand pleca catre galantarele pescariilor sau catre bazinele de pescuit sportiv (sa injure perscarii de mama focului
).
Da ar fi buna o termocentrala. Dar nu sunt pe la noi. Asas-ar preta bine si somnul african. Dar revin cu intrebarea: de ce crezi ca nu merge furajarea cu pesti vii la salau de o vara? si cat mananca un salau sa ajunga de la 50 g la 1 kg? De asemenea ce densitate crezi ca suporta salaul in viviere?
Nu sta degeaba, ca degeaba stai!
In primul rand pentru a tine salai de 50gr in viviere acestea trebuie sa aiba ochiurile de 2-3mm. De marza ti-am mai spus.Adrian SB scrie:Da ar fi buna o termocentrala. Dar nu sunt pe la noi. Asas-ar preta bine si somnul african. Dar revin cu intrebarea: de ce crezi ca nu merge furajarea cu pesti vii la salau de o vara? si cat mananca un salau sa ajunga de la 50 g la 1 kg? De asemenea ce densitate crezi ca suporta salaul in viviere?
In al 2-lea rand in salau de 50gr iti haleste zooplacton pana ajunge ca vreo 100gr dupa care poate trece pe puiet viu. Salaul este un peste capricios la mancare (inclusiv la cea vie) si asta ti-o pot spune mai bine colegii de forum (rapitoristii). Ar trebui sa procuri baboi care sa nu iasa prin ochiurile de la viviera asteptand ca salaului sa i se faca pofta de mancare
Atunci cand salaul are acea 100gr amintita mananca puiet de 1-3 poate 4 grame. Crede-ma cand iti spun ca-ti va fi foarte greu sa-i convingi sa nu evadeze din viviera. Un alt aspect de neglijat este acela ca salaul provenit din crescatorie (ma refer la cel de vara 1) a fost crescut cu hrana artificiala si va trebui invatat la cea vie.Privitor la densitate nu am habar... Cred ca nimeni nu-ti va putea spune ce cantitate de salau poti tine intr-un mc. Aceasta este dictata de foarte multi factori cum ar fi:
- continutul de oxigen al apei din baraj
- temperatura apei stratificate
- viteza si directia vantului
Eu nu as risca o densitate mai mare de 25kg/mc... poate in conditii exceptionale (ma refer la viviera ajutata cu aeratoare) 50kg/mc. Problemele cu pestele crescut in viviere apar in regimul de maxim vara.
Puietul de salau crescut natural de la o greutate de cca 50gr pana la o greutate (pentru consum) de cca 1,5kg dureaza vreo 3 anisori. Daca-l furajezi, durata scade la cca 2 anisori.
Am mai citit carti asemanatoare. Sunt la modul general, informatii culese la gramada.
Daca va uitati la cuprins vedeti cat se intind cu generalitati. Oricum despre crestere in viviere, sigur nu au informatii, pentru ca inafara de cresterea pastravilor la Bradisor si Steaua de mare de pe Bicaz , nu se stie nimic in tara. In afara sunt mai multe viviere pe mare, prin golfuri si nu cu rapitori ci cu pasnici. Am cautat mult pe net si am citit inclusiv studii de cercetare publicate. Oricum in aceasta perioada e o gaura neagra, atat in informatii cat si intr-un eventual buget de investitii. Mai sapam, mai cautam. Varianta optima ar fi cea cu fonduri de la cercetare. Daca vreti sa vedeti cat se cheltuie cu cercetarea salaului vizitati: http://www.sander.ro sunt doua proiecte cu fonduri uriase: 4.000.000 Ron, adica 40 de miliarde de lei vechi. Ganditiva ce s-ar fi putut face cu astfel de fonduri daca erau date pentru populari.
Daca va uitati la cuprins vedeti cat se intind cu generalitati. Oricum despre crestere in viviere, sigur nu au informatii, pentru ca inafara de cresterea pastravilor la Bradisor si Steaua de mare de pe Bicaz , nu se stie nimic in tara. In afara sunt mai multe viviere pe mare, prin golfuri si nu cu rapitori ci cu pasnici. Am cautat mult pe net si am citit inclusiv studii de cercetare publicate. Oricum in aceasta perioada e o gaura neagra, atat in informatii cat si intr-un eventual buget de investitii. Mai sapam, mai cautam. Varianta optima ar fi cea cu fonduri de la cercetare. Daca vreti sa vedeti cat se cheltuie cu cercetarea salaului vizitati: http://www.sander.ro sunt doua proiecte cu fonduri uriase: 4.000.000 Ron, adica 40 de miliarde de lei vechi. Ganditiva ce s-ar fi putut face cu astfel de fonduri daca erau date pentru populari.
Nu sta degeaba, ca degeaba stai!
mino ai inteles gresit. Banii aia s-au luat deja. E o asociere intre Facultatea din Timisoara, cea din Galati si ceva Institute. Ar fi bine sa fie folositi cu rezultate certe. Mi-e frica sa nu fie doar o modalitate mascata de plata a salariilor cercetatorilor. Am studiat si varianta de a initia o cercetare cu Universitatea Timisoara, dar se pare ca nu sunt interesati, am trimis doua e-mailuri si nu am primit nici un raspuns. Poate cand termina banii 
Nu sta degeaba, ca degeaba stai!
Cred ca m-am grabit cu judecarea cercetatorilor. Iata ce am primit azi:
"Stimate D-le Miclaus
Ma bucura faptul ca ati aflat de cercetarile pe care le-am realizat si mai ales de faptul ca sunteti interesat sa cresteti salau. Noi am reusit sa crestem salau in cadrul sistemelor recirculante, utilizand exclusiv furaje granulate. Peștii odata ce s-au obisnuit cu aceste furaje pot sa fie hraniti in continuare in acest fel chiar si in viviere flotabile. Am dat unui doctorand o tema de cercetare prin care dorim sa stabilim o tehnologie de crestere a salaului in viviere flotabile. Acest lucru vine ca o completare fireasca a cercetarilor de pana acum deoarece salaul nu este rentabil a fi crescut in sisteme recirculante decat pana la greutati de 50-100 g. Asadar, sunt deschis la o colaborare in acest domeniu.
Ideea dvs. cu privire la cresterea pestilor care ulterior sa constituie hrana salaului nu este viabila din punct de vedere economic. Se poate face un calcul simplu:
- 1 kg carne de salau se obtine cu cca. 10 kg peste folosit drept hrana
- 1 kg peste folosit ca hrana ptr salau se obtine cu cca 1-1,5 euro, in functie de tehnologia aplicata si de conditiile din ferma
- 1 kg carne de salau va iesi astfel din ferma cu cel putin 10 euro in conditiile in care in mod normal se vinde cu 5-6 euro.
Daca salaul se creste in viviere si se hraneste cu furaje granulate, atunci rezultatete economice sunt foarte bune, deoarece un kilogram de carne de salau se produce cu 2 - 2,5 euro (calcul estimativ).
Foarte importanta este temperatura apei. Pentru salau temperatura optima de crestere este in jurul a 23-24 grade C. Cu cat temperatura este mai redusa cu atat ritmul de crestere al salaului va fi mai mic. Ar mai fi multe de spus ... dar daca aveti drum la Timisoara putem discuta.
Numai bine!
Dr.ing. Adrian Grozea, (Sef proiect cercetare Sanderbiot si Sandertech)
"Stimate D-le Miclaus
Ma bucura faptul ca ati aflat de cercetarile pe care le-am realizat si mai ales de faptul ca sunteti interesat sa cresteti salau. Noi am reusit sa crestem salau in cadrul sistemelor recirculante, utilizand exclusiv furaje granulate. Peștii odata ce s-au obisnuit cu aceste furaje pot sa fie hraniti in continuare in acest fel chiar si in viviere flotabile. Am dat unui doctorand o tema de cercetare prin care dorim sa stabilim o tehnologie de crestere a salaului in viviere flotabile. Acest lucru vine ca o completare fireasca a cercetarilor de pana acum deoarece salaul nu este rentabil a fi crescut in sisteme recirculante decat pana la greutati de 50-100 g. Asadar, sunt deschis la o colaborare in acest domeniu.
Ideea dvs. cu privire la cresterea pestilor care ulterior sa constituie hrana salaului nu este viabila din punct de vedere economic. Se poate face un calcul simplu:
- 1 kg carne de salau se obtine cu cca. 10 kg peste folosit drept hrana
- 1 kg peste folosit ca hrana ptr salau se obtine cu cca 1-1,5 euro, in functie de tehnologia aplicata si de conditiile din ferma
- 1 kg carne de salau va iesi astfel din ferma cu cel putin 10 euro in conditiile in care in mod normal se vinde cu 5-6 euro.
Daca salaul se creste in viviere si se hraneste cu furaje granulate, atunci rezultatete economice sunt foarte bune, deoarece un kilogram de carne de salau se produce cu 2 - 2,5 euro (calcul estimativ).
Foarte importanta este temperatura apei. Pentru salau temperatura optima de crestere este in jurul a 23-24 grade C. Cu cat temperatura este mai redusa cu atat ritmul de crestere al salaului va fi mai mic. Ar mai fi multe de spus ... dar daca aveti drum la Timisoara putem discuta.
Numai bine!
Dr.ing. Adrian Grozea, (Sef proiect cercetare Sanderbiot si Sandertech)
Nu sta degeaba, ca degeaba stai!