cel putin aia cu covoru e dementiala!
Bancuri
Moderatori: johnnybravo, dr.pike, tudor, Adelin, Moderatori
-
andrei-ovidiu
- veteran
- Mesaje: 9294
- Membru din: 06 Mai 2004, 13:08
- Localitate: Rm. Valcea
- Contact:
-
ravenheart
- veteran
- Mesaje: 555
- Membru din: 15 Iul 2005, 09:51
- Localitate: Bistrita
- Contact:
A guy walks into a local pharmacy and walks up to the counter
where a lady pharmacist is filling prescriptions. When she
finally gets around to helping him he says, "I'd like 99
condoms please."
With a surprised look on her face the pharmacist says, "99
Condoms!?! Fuck me!"
To which the guy replies, "Make it 100."
where a lady pharmacist is filling prescriptions. When she
finally gets around to helping him he says, "I'd like 99
condoms please."
With a surprised look on her face the pharmacist says, "99
Condoms!?! Fuck me!"
To which the guy replies, "Make it 100."
Dark, morbid, a poet and singer, your death and my resurrection. I am a warrior, a shadow lord. I am the one who troubles your mind. I am the one that you always try to subdue, I am the moon frost, the superior race, the one you'll never achieve.
-
ravenheart
- veteran
- Mesaje: 555
- Membru din: 15 Iul 2005, 09:51
- Localitate: Bistrita
- Contact:
Un baietel vrea de ziua lui o bicicleta si se duce si ii cere mamei lui. Ea ii zice: ai fost baiat bun? ai fost cuminte? ai ajutat in casa? Si el pleaca suparat. Se duce in camera lui si incepe sa ii scrie o scrisoare lui Dumnezeu..si zice dear God stiu ca nu am fost cel mai bun dintre baietei..se razgandeste si rupe foaia. Se apuca iar de scris..dear God stiu ca nu sunt un baietel bun..se razgandeste si rupe foaia..sta un pic si se gandeste si dupa aia se duce in sufragerie, ia statuia cu Maica Domnului, o inveleste intr-un prosop si o pune intr-un sertar si se apuca din nou sa scrie o scrisoare.."dear God, if u ever want to see your mother again..."
Dark, morbid, a poet and singer, your death and my resurrection. I am a warrior, a shadow lord. I am the one who troubles your mind. I am the one that you always try to subdue, I am the moon frost, the superior race, the one you'll never achieve.
Badea Gheorghe in tren, in acelasi compartiment cu doi tineri foarte pisicosi.
Fata: Dragul meu, dar ce ma doare gitutul.
Baiatul: Pot sa te pup, draga mea?
O pupa.
Baiatul: Te mai doare, draga mea?
Fata: Nu, puisor, multumesc.
La Cluj, fata: Dragul meu, ce ma doare capsorul.
Baiatul: Pot sa te pup draga mea?
O pupa.
Baiatul: Te mai doare, draga mea?
Fata: Nu ma mai doare, puisor.
La Brasov, badea Gheorghe, dupa ce-si aduna ideile il intreaba pe baiat: Auzi domnule, da' la hemoroizi nu te pricepi?
Fata: Dragul meu, dar ce ma doare gitutul.
Baiatul: Pot sa te pup, draga mea?
O pupa.
Baiatul: Te mai doare, draga mea?
Fata: Nu, puisor, multumesc.
La Cluj, fata: Dragul meu, ce ma doare capsorul.
Baiatul: Pot sa te pup draga mea?
O pupa.
Baiatul: Te mai doare, draga mea?
Fata: Nu ma mai doare, puisor.
La Brasov, badea Gheorghe, dupa ce-si aduna ideile il intreaba pe baiat: Auzi domnule, da' la hemoroizi nu te pricepi?
S-au adunat intr-un loc trei francezi. Au baut sampanie, cognac, etc. Au fumat un trabuc, au mai baut o cafea. Intr-un cuvant, s-au relaxat civilizat si au plecat acasa in liniste. S-au adunat intr-un loc trei rusi. Au baut vodka si alcool dublu rafinat. S-au luat la bataie, dupa care s-au dus fiecare la casele lor Intr-un cuvant, s-au relaxat civilizat si au plecat acasa in liniste. S-au adunat intr-un loc trei arabi. Au aruncat in aer o masina, un hotel si-un supermarket, au deturnat un avion, l-au ciocnit de un zgarie-nori, au detonat 3.000 kg TNT, etc... total 3.458 victime... Vezi ce face omu' cand n-are voie sa bea
CE ESTE SEXUL ? DUPA MEDICI, ESTE O BOALA: Pentru ca ajungi tot timpul la pat. DUPA AVOCATI, ESTE O INJUSTITIE: Pentru ca intotdeauna este unul deasupra, altul dedesubt. DUPA POLITICIENI, ESTE DEMOCRATIA PERFECTA: Pentru ca se bucura atat cel de deasupra, cat si cel de dedesubt. DUPA ECONOMISTI, ESTE O INVESTITIE PROASTA: Pentru ca e mai mult ceea ce intra decat ceea ce iese DUPA MATEMATICIENI, ESTE ECUATIA PERFECTA: Pentru ca femeia ridica membrul la maxima putere, il inchide intre paranteze, ii extrage factorul comun si-l reduce apoi la expresia minima.
Aceasta este povestea tesãtoarei Ciu Lin, poreclitã de colege "Masina".
Face parte din lotul de 1.000 de chinezoaice venite sã munceascã la Bacãu.
În prima zi a cerut înjumãtãtirea salariului si nooj de rãzboaie la care sã
lucreze simultan. A doua zi a muncit trei zile, în a cincea a propus sã fie
biciuitã, autodenuntându-se cã a atipit aproape zece minute. A sasea zi
cãzând într-un week-end, s-a aruncat în fata jeep-ului patronului,
implorându-l s-o lase sã facã muncã patrioticã. "Adicã ce sã faci, fã?", s-a
interesat ãsta. "Se muntesc, se muntesc", plângea Ciu. Sâmbãtã a fãcut
santuri în curtea fabricii, duminicã a pus orezu'.
Luni, la patru dimineata, paznicul de la Bidepa a anuntat prin statie cã din
Sectia 4 - Lenjerie si Carpete "s-aude dã parcã s-a apucat unii sã le rupã
pã rãzboaie". Era chinezoaica, spãrgea norma. Miercuri pe searã, când au
vrut s-o trimitã acasã, a-nceput sã facã figuri. De kung fu, de taikwon do,
de K1. Joi a luat prima chenzinã si a expediat-o pe adresa a 120 de
verisoare din Pu Hoi, o micã asezare de trei milioane de locuitori, din
sudul provinciei Se Ke. Apoi a bãut o canã de soia si a cerut sã intre în
sindicat. S-a aruncat în fata jeep-ului liderului, care a târât-o doo sute
de metri pânã sã se prindã cã târãste ceva dupã el. "Fã, esti bine?", a
întrebat-o ãsta, speriat rãu. "Muntitoarea tiu raporteazã cã e aptã de
muncã", a rãspuns chinezoaica înfãsuratã pe o planetarã.
Si 'ntr-adevãr, era. Lucra douã ture pe zi, iar în a treia scria lozinci
pentru sindicat. Cu litere mari, albe, pe niste pânze mari, rosii. "Fatã,
ce-o scrie nebuna asta?", se-ntrebau ale noastre. Cã Ciu le picta în
dialectul din Pu Hoi, pe care nici primul ei maistru, de la fabrica de
tenisi din Was Luy, nu-l bunghea prea bine. Ciu le-a explicat ca la
abecedar. Litera în formã de casã luatã de viiturã înseamnã "Surâs de
primãvarã într-o livadã de caisi". Ailaltã, ca un copac tãiat în patru si
montat invers - "Plãcere divinã cu patru arome de cuisoare", iar aia de
seamnãnã cu un cuier pus invers era "Auzi cum susurã Fluviul Galben?".
Logic, împreunã dãdeau "Vrem sã muncim pânã cãdem late".
S-a lãsat cu grevã spontanã. Pânã sã aparã jandarmii, alea 1.000 de
tesãtoare chinezoaice neutralizaserã alea 5.000 de tesãtoare de-ale noastre, securizaserã birourile conducerii, organizaserã alegeri de sindicat, votaserã si aprobaserã eliminarea concediului de odihnã, vãruiserã toate sectiile, seceraserã orezu' plantat de Ciu si tinuserã un miting în favoarea reducerii salariului minim pe economie. Si, evident, reluaserã lucrul.
Face parte din lotul de 1.000 de chinezoaice venite sã munceascã la Bacãu.
În prima zi a cerut înjumãtãtirea salariului si nooj de rãzboaie la care sã
lucreze simultan. A doua zi a muncit trei zile, în a cincea a propus sã fie
biciuitã, autodenuntându-se cã a atipit aproape zece minute. A sasea zi
cãzând într-un week-end, s-a aruncat în fata jeep-ului patronului,
implorându-l s-o lase sã facã muncã patrioticã. "Adicã ce sã faci, fã?", s-a
interesat ãsta. "Se muntesc, se muntesc", plângea Ciu. Sâmbãtã a fãcut
santuri în curtea fabricii, duminicã a pus orezu'.
Luni, la patru dimineata, paznicul de la Bidepa a anuntat prin statie cã din
Sectia 4 - Lenjerie si Carpete "s-aude dã parcã s-a apucat unii sã le rupã
pã rãzboaie". Era chinezoaica, spãrgea norma. Miercuri pe searã, când au
vrut s-o trimitã acasã, a-nceput sã facã figuri. De kung fu, de taikwon do,
de K1. Joi a luat prima chenzinã si a expediat-o pe adresa a 120 de
verisoare din Pu Hoi, o micã asezare de trei milioane de locuitori, din
sudul provinciei Se Ke. Apoi a bãut o canã de soia si a cerut sã intre în
sindicat. S-a aruncat în fata jeep-ului liderului, care a târât-o doo sute
de metri pânã sã se prindã cã târãste ceva dupã el. "Fã, esti bine?", a
întrebat-o ãsta, speriat rãu. "Muntitoarea tiu raporteazã cã e aptã de
muncã", a rãspuns chinezoaica înfãsuratã pe o planetarã.
Si 'ntr-adevãr, era. Lucra douã ture pe zi, iar în a treia scria lozinci
pentru sindicat. Cu litere mari, albe, pe niste pânze mari, rosii. "Fatã,
ce-o scrie nebuna asta?", se-ntrebau ale noastre. Cã Ciu le picta în
dialectul din Pu Hoi, pe care nici primul ei maistru, de la fabrica de
tenisi din Was Luy, nu-l bunghea prea bine. Ciu le-a explicat ca la
abecedar. Litera în formã de casã luatã de viiturã înseamnã "Surâs de
primãvarã într-o livadã de caisi". Ailaltã, ca un copac tãiat în patru si
montat invers - "Plãcere divinã cu patru arome de cuisoare", iar aia de
seamnãnã cu un cuier pus invers era "Auzi cum susurã Fluviul Galben?".
Logic, împreunã dãdeau "Vrem sã muncim pânã cãdem late".
S-a lãsat cu grevã spontanã. Pânã sã aparã jandarmii, alea 1.000 de
tesãtoare chinezoaice neutralizaserã alea 5.000 de tesãtoare de-ale noastre, securizaserã birourile conducerii, organizaserã alegeri de sindicat, votaserã si aprobaserã eliminarea concediului de odihnã, vãruiserã toate sectiile, seceraserã orezu' plantat de Ciu si tinuserã un miting în favoarea reducerii salariului minim pe economie. Si, evident, reluaserã lucrul.
-
christianpindichi
- veteran
- Mesaje: 517
- Membru din: 26 Apr 2006, 09:48
- Localitate: Constanta
- Contact:
Iujin scrie:Aceasta este povestea tesãtoarei Ciu Lin, poreclitã de colege "Masina".
Face parte din lotul de 1.000 de chinezoaice venite sã munceascã la Bacãu.
În prima zi a cerut înjumãtãtirea salariului si nooj de rãzboaie la care sã
lucreze simultan. A doua zi a muncit trei zile, în a cincea a propus sã fie
biciuitã, autodenuntându-se cã a atipit aproape zece minute. A sasea zi
cãzând într-un week-end, s-a aruncat în fata jeep-ului patronului,
implorându-l s-o lase sã facã muncã patrioticã. "Adicã ce sã faci, fã?", s-a
interesat ãsta. "Se muntesc, se muntesc", plângea Ciu. Sâmbãtã a fãcut
santuri în curtea fabricii, duminicã a pus orezu'.
Luni, la patru dimineata, paznicul de la Bidepa a anuntat prin statie cã din
Sectia 4 - Lenjerie si Carpete "s-aude dã parcã s-a apucat unii sã le rupã
pã rãzboaie". Era chinezoaica, spãrgea norma. Miercuri pe searã, când au
vrut s-o trimitã acasã, a-nceput sã facã figuri. De kung fu, de taikwon do,
de K1. Joi a luat prima chenzinã si a expediat-o pe adresa a 120 de
verisoare din Pu Hoi, o micã asezare de trei milioane de locuitori, din
sudul provinciei Se Ke. Apoi a bãut o canã de soia si a cerut sã intre în
sindicat. S-a aruncat în fata jeep-ului liderului, care a târât-o doo sute
de metri pânã sã se prindã cã târãste ceva dupã el. "Fã, esti bine?", a
întrebat-o ãsta, speriat rãu. "Muntitoarea tiu raporteazã cã e aptã de
muncã", a rãspuns chinezoaica înfãsuratã pe o planetarã.
Si 'ntr-adevãr, era. Lucra douã ture pe zi, iar în a treia scria lozinci
pentru sindicat. Cu litere mari, albe, pe niste pânze mari, rosii. "Fatã,
ce-o scrie nebuna asta?", se-ntrebau ale noastre. Cã Ciu le picta în
dialectul din Pu Hoi, pe care nici primul ei maistru, de la fabrica de
tenisi din Was Luy, nu-l bunghea prea bine. Ciu le-a explicat ca la
abecedar. Litera în formã de casã luatã de viiturã înseamnã "Surâs de
primãvarã într-o livadã de caisi". Ailaltã, ca un copac tãiat în patru si
montat invers - "Plãcere divinã cu patru arome de cuisoare", iar aia de
seamnãnã cu un cuier pus invers era "Auzi cum susurã Fluviul Galben?".
Logic, împreunã dãdeau "Vrem sã muncim pânã cãdem late".
S-a lãsat cu grevã spontanã. Pânã sã aparã jandarmii, alea 1.000 de
tesãtoare chinezoaice neutralizaserã alea 5.000 de tesãtoare de-ale noastre, securizaserã birourile conducerii, organizaserã alegeri de sindicat, votaserã si aprobaserã eliminarea concediului de odihnã, vãruiserã toate sectiile, seceraserã orezu' plantat de Ciu si tinuserã un miting în favoarea reducerii salariului minim pe economie. Si, evident, reluaserã lucrul.
.