
Se spune Tight Loops ma

Moderatori: johnnybravo, dr.pike, tudor, Adelin, Moderatori
"""" Se facea ca era odata ,demult o corabie.Si era mai deosebita decit altele ,pentru ca facea drumuri pe care nici o alta corabie nu le mai facuse vreodata inaintea ei...Asadar,navigind pe rute neumblate,infruntind furtuni iscate de te miri unde,vizitind tarmuri necunoscute,toate la un loc sau pe rind ,au fost piatra de incercare pentru aceasta corabie si al ei capitan.Capitan care ,era ales odata pe an si avea sarcina sa duca corabia si echipajul spre portul propus.Toate bune si frumoase pina intr-o zi cind ,in lungile-i peregrinari,s-a intilnit cu o .....arca.Vrajit de biodiversitatea existenta la bordul acesteia,precum si de subtile cintece de sirena,imprudentul capitan care nu avea dopurile de ceara care au salvat viata lui Ulysses,a parasit corabia lui, cu care navigase o vreme atit ca matelot ,cit si ca si capitan si ...a urcat pe arca....lasind in voia sortii si corabie si tel si tot....Numai exista decit cintecul de sirena ,ademenitor,incitant,seducator.....Si pe cind a deschis el nitel ochii ,s-a trezit pe arca cu capitanul acestia si un carturar ,scriitor de letopiseturi,pe care le impana mai mult din propria imaginatie decit din realitate...
Cu multa marinimie ,capitanul acestei arce l-a facut secund si i-a imartasit dorinta lui fierbinte de a recruta un echipaj,deoarece arca era mare ,complexa si avea nevoie de multe miini harnice.....Iar carturarul cel cu imaginatia prea bogata ,nu era in stare in realitate sa lege doua capete de funie...traia in lumea lui...imaginara.Si acuma ,aveau ei o problema...nu aveau bani sa recruteze echipajul....Si singura solutie a fost cintecul de sirena ,la care capitanul era maestru ,avind in acest domeniu diplome recunoscute la nivel mondial...Si in timp ce corabia era batuta de vint incoace si incolo,secundul incerca sa invete de la capitan tainele cintecelor de sirena ,numai ca neavind inclinatie naturala spre asa ceva ,scotea niste sunete care ii faceau pe capitan si pe carturar sa-si astupe urechile ingroziti...
Derapajele veneau insa si din partea capitanului,care avea uneori accese de fata morgana,Cind le era lumea mai draga,acesta se ridica in picioare si,cu ochii pierduti in orizont striga:"pamint,pamint""Degeaba il trageau astialalti doi de mineca ,ca pina nu ii trecea accesul de fata morgana,vedea aievea lucruri care nu existau, dar pe care el si le dorea nespus.Intre altele ar fi vrut foarte mult sa scufunde corabia de pe care "furase"capitanul si ar fi vrut sa-i "fure "si echipajul.
Si azi asa ,mine asa ,la un moment dat s-a instalat lincezeala la bordul arcei.Si acuma secundul privea cu jind la corabia de pe care plecase ...da nu mai avea alta cale..Plus ca era plictisit de moarte de aberatiile carturarului cu imaginatia mult prea bogata....Si cind au auzit -pentru a cita oara-strigatul:"pamint<pamint",s-au intors pe cealalta parte mormaind in barba ca iar are capitanul un acces de fata morgana....Numai ca in realitate ,de data asta era pamint ,sau mai bine zis un banc de nisip impanat cu stinci,si ditamai arca ,neputind fi manevrata eficient si la timp din lipsa de echipaj,reusi sa esueze in cel mai crunt mod posibil.........Si uite asa ,capitanul cintator si secundul calator au ramas singuri pe un recif nisipos, singura lor consolare fiind letopisetul carturarului cu imaginatia bogata.Si au trait fericiti pin la adinci batrineti.....""""