Noutati Delta Dunarii
Moderatori: Adelin, johnnybravo, tudor, Moderatori
- wilddanube
- veteran
- Mesaje: 1259
- Membru din: 04 Aug 2004, 09:57
- Localitate: Delta Dunarii
- Contact:
Re: Noutati Delta Dunarii
Zamfi
o legislatie jenanta. Interese meschine si disputa privind administrarea resursei piscicole duc la situatii aberante.
Eu inca mai prind peste - salau crap biban chiar si somotel. Si asta numai la plastice. Stiuca aproape deloc
Altii - nu prind si, din pacate, nici nu se vor mai bucura de partide productive.
Sute de kilometri de plase - monofilamente, setci cu latime de 6 metri !!!!!!, vintire, taliene, pripoane, plauca dupa plauca, curent electric...... ti se intoarce stomacul pe dos. Si asta in conditiile in care pescuitul sportiv este tot mai restrictionat.
Solutii ar fi si, "bag mana-n foc " ca in 2-3 ani, ajutata si de debitul Dunarii, Delta ar incepe sa se insanatoseasca.
Dar, deocamdata, din pacate, continua desertificarea
o legislatie jenanta. Interese meschine si disputa privind administrarea resursei piscicole duc la situatii aberante.
Eu inca mai prind peste - salau crap biban chiar si somotel. Si asta numai la plastice. Stiuca aproape deloc
Altii - nu prind si, din pacate, nici nu se vor mai bucura de partide productive.
Sute de kilometri de plase - monofilamente, setci cu latime de 6 metri !!!!!!, vintire, taliene, pripoane, plauca dupa plauca, curent electric...... ti se intoarce stomacul pe dos. Si asta in conditiile in care pescuitul sportiv este tot mai restrictionat.
Solutii ar fi si, "bag mana-n foc " ca in 2-3 ani, ajutata si de debitul Dunarii, Delta ar incepe sa se insanatoseasca.
Dar, deocamdata, din pacate, continua desertificarea
www.wilddanube.ro
Re: Noutati Delta Dunarii
pai baietii aia de vis-a-vis de tine (gagarinii ) cum vrei sa adune mai bine crapii? Numa` bine, intinse asa 4-5 lave trase pe langa prag, pe larg....si dimineata le scot rasucite.wilddanube scrie: ↑02 Dec 2022, 09:34
Sute de kilometri de plase - monofilamente, setci cu latime de 6 metri !!!!!!
Noapte buna RBDD
Re: Noutati Delta Dunarii
Trist,trist,trist...Pentru unul ca mine, care a inceput pescuitul in Delta prin '88 , nu stiu daca vor mai veni zile bune...Am mai spus-o si cu alte ocazii , dpmdv e prea departe si cu prea multe cheltuieli pentru ce mai ofera! Sper ca viitorul sa ma contrazica dar deocamdata si eu zic pa Delta Dunarii!
Pentru a ajunge sa vezi curcubeul trebuie mai intai sa suporti ploaia.
Re: Noutati Delta Dunarii
aline,aici nu pot decat sa-ti dau dreptate
- wilddanube
- veteran
- Mesaje: 1259
- Membru din: 04 Aug 2004, 09:57
- Localitate: Delta Dunarii
- Contact:
Re: Noutati Delta Dunarii
Ce ne asteapta in 2023 ?
niste modificari de taxe ..... https://www.deltadunariinews.ro/tarifel ... a-dunarii/
Nimic insa despre pescuitul asa zis recreativ/sportiv. Astept cu foarte mare interes.
niste modificari de taxe ..... https://www.deltadunariinews.ro/tarifel ... a-dunarii/
Nimic insa despre pescuitul asa zis recreativ/sportiv. Astept cu foarte mare interes.
www.wilddanube.ro
- wilddanube
- veteran
- Mesaje: 1259
- Membru din: 04 Aug 2004, 09:57
- Localitate: Delta Dunarii
- Contact:
Re: Noutati Delta Dunarii
Ordinul de prohibiție pentru anul 2023, dezbatere preliminară la A.R.B.D.D.
15 decembrie 2022
Ieri, într-o dezbatere organizată la sediu A.R.B.D.D., s-a consumat prima întâlnire a stake-holderilor pescuitului deltaic. La ședința condusă de guvernatorul Gabriel Marinov au participat reprezentanți ai ARBDD, ICDEAPA, ai federațiilor de pescari comerciali, cherhanagii și oameni de afaceri din domeniu. Alături de aceștia au fost prezenți din partea societății civile, Cornel Țacu, Asociația Pescarilor Recreativi/Sportivi.RO (APRS.RO) și Ovidiu Ghionu, Fundația „La Porțile Deltei”.
Pe un ecran a fost proiectată o variantă a actului normativ ce a fost discutată cu o zi în urmă la sediul ANPA, în calitate de inițiator legal al acestui ordin.
Articol după articol, sub privirile atente ale celor prezenți, fiecare dintre aceștia susținându-și interesele cu agrumente valide sau inventate pe loc, s-a perindat un draft ce a sfârșit colorat în roșu pe punctele sensibile, în special cele care conțin restricții la pescuit. Participativ, este adevărat, dar cu nuanțe de talcioc pe alocuri, s-au negociat pe loc variante și formulări care au născut discuții aprinse. Un angajat ARBDD, aproape exasperat de intervențiile reprezentanților pescarilor comerciali, a propus ironic modificarea titulaturii ordinului din cea de protecție a resurselor acvatice vii în aceea de protejare a pescarilor comerciali, ceea ce rezumă esența ședinței.
Cea mai importantă propunere pentru resursa piscicolă din Delta Dunării, atât prin prisma impactului de protejare cât și de redresare a populațiilor ihtiologice se referă la interzicerea folosirii setcii pe lacurile și canalele din Deltă, cu excepția brațelor Dunării. Deși cuprinsă inițial în textul actului normativ care reglementează pescuitul în România, respectiv OUG nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, prevederea a fost înlăturată deschizând poarta pescuitului sălbatic ceea ce a dus la o situația actuală de faliment a acestei resurse, clamată de altfel și de reprezentanții ICDEAPA Galați.
În ultimii ani, deși cu un grafic în scădere galopantă a cantităților de pește raportate anual, politica națională a fost aceea de triplare a lungimii și rezistenței setcii, și de dublare a suprafeței acesteia. Coroborat cu noile materiale din care aceasta este construită, foarte rezistente și aproape invizibile pentru pești, se întregește un tablou cenușiu al impactului acestei unelte în ecuația piscicolă și ecologică din rezervația Delta Dunării.
Relativ la pescuitul recreativ/sportiv, guvernatorul Marinov a propus posibilitatea reținerii capturilor de somn și crap, în limita a 5 kg/zi sau un singur exemplar mai mare de 5 kg, dar păstrîndu-se interdicția reținerii speciilor de știucă și șalău, așa cum a fost introdusă pe anul în curs. APRS.RO a susținut că aceste interdicții nu au un impact semnificativ asupra evoluției acestor specii și că au fost introduse arbitrar, creându-se o falie discriminatorie între pescuitul recreativ/sportiv și cel comercial. Într-o variantă de compromis s-a propus reținerea de către pescarii recreativi a câte unui singur exemplar din cele două specii, pe zi. În lumina noilor argumente, reprezentați ICDEAPA și ai federațiilor de pescari comerciali au aprobat această variantă, una a compromisului, dar care înlătură caracterul discriminatoriu al unei măsuri contrare.
În susținere a intervenit mandatarul Fundației „La Porțile Deltei”, arătând că pe lângă discriminarea propriu-zisă s-au produs rupturi între categoriile sociale de pescari, unii favorizați vizibil, iar legea a prevăzut astfel de situații, preîntâmpinarea acestora fiind statuată în textul art. 24 din OUG nr. 23/2008, din care s-a citat: „În scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii şi al evitării conflictelor de interese dintre activitatea de pescuit comercial şi cea de pescuit recreativ, se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativ în habitatele piscicole naturale, astfel: (…) e) în apele din zona colinară şi de şes, pe Dunăre, în Delta Dunării şi în apele maritime, un pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peşte/zi sau un singur peşte, dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg;”.
Șalău și somn subdimensionat, cu eticheta „Delta Dunării” într-o pescărie din Tulcea, 14.12.2022
Ordinul de prohibție anual este oglinda vie a managementului resursei piscicole și arată negru pe alb interesul statului român de refacere și exploatare sustenabilă a acestei resurse.
Protejarea și exploatarea economică a peștelui este fundamentală pentru zona Deltei Dunării, în jurul capacității de regenerare și refacere a resursei ce gravitează toată viața socială, economică și culturală a zonei. Pericolul exploatării la limită, al extincției, trebuie înțeles în primul rând de locuitorii acestui areal, dar și de autoritățile ce au responsabilitatea ocrotirii mediului și habitatelor naturale. Viitorul se scrie azi.
15 decembrie 2022
Ieri, într-o dezbatere organizată la sediu A.R.B.D.D., s-a consumat prima întâlnire a stake-holderilor pescuitului deltaic. La ședința condusă de guvernatorul Gabriel Marinov au participat reprezentanți ai ARBDD, ICDEAPA, ai federațiilor de pescari comerciali, cherhanagii și oameni de afaceri din domeniu. Alături de aceștia au fost prezenți din partea societății civile, Cornel Țacu, Asociația Pescarilor Recreativi/Sportivi.RO (APRS.RO) și Ovidiu Ghionu, Fundația „La Porțile Deltei”.
Pe un ecran a fost proiectată o variantă a actului normativ ce a fost discutată cu o zi în urmă la sediul ANPA, în calitate de inițiator legal al acestui ordin.
Articol după articol, sub privirile atente ale celor prezenți, fiecare dintre aceștia susținându-și interesele cu agrumente valide sau inventate pe loc, s-a perindat un draft ce a sfârșit colorat în roșu pe punctele sensibile, în special cele care conțin restricții la pescuit. Participativ, este adevărat, dar cu nuanțe de talcioc pe alocuri, s-au negociat pe loc variante și formulări care au născut discuții aprinse. Un angajat ARBDD, aproape exasperat de intervențiile reprezentanților pescarilor comerciali, a propus ironic modificarea titulaturii ordinului din cea de protecție a resurselor acvatice vii în aceea de protejare a pescarilor comerciali, ceea ce rezumă esența ședinței.
Cea mai importantă propunere pentru resursa piscicolă din Delta Dunării, atât prin prisma impactului de protejare cât și de redresare a populațiilor ihtiologice se referă la interzicerea folosirii setcii pe lacurile și canalele din Deltă, cu excepția brațelor Dunării. Deși cuprinsă inițial în textul actului normativ care reglementează pescuitul în România, respectiv OUG nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, prevederea a fost înlăturată deschizând poarta pescuitului sălbatic ceea ce a dus la o situația actuală de faliment a acestei resurse, clamată de altfel și de reprezentanții ICDEAPA Galați.
În ultimii ani, deși cu un grafic în scădere galopantă a cantităților de pește raportate anual, politica națională a fost aceea de triplare a lungimii și rezistenței setcii, și de dublare a suprafeței acesteia. Coroborat cu noile materiale din care aceasta este construită, foarte rezistente și aproape invizibile pentru pești, se întregește un tablou cenușiu al impactului acestei unelte în ecuația piscicolă și ecologică din rezervația Delta Dunării.
Relativ la pescuitul recreativ/sportiv, guvernatorul Marinov a propus posibilitatea reținerii capturilor de somn și crap, în limita a 5 kg/zi sau un singur exemplar mai mare de 5 kg, dar păstrîndu-se interdicția reținerii speciilor de știucă și șalău, așa cum a fost introdusă pe anul în curs. APRS.RO a susținut că aceste interdicții nu au un impact semnificativ asupra evoluției acestor specii și că au fost introduse arbitrar, creându-se o falie discriminatorie între pescuitul recreativ/sportiv și cel comercial. Într-o variantă de compromis s-a propus reținerea de către pescarii recreativi a câte unui singur exemplar din cele două specii, pe zi. În lumina noilor argumente, reprezentați ICDEAPA și ai federațiilor de pescari comerciali au aprobat această variantă, una a compromisului, dar care înlătură caracterul discriminatoriu al unei măsuri contrare.
În susținere a intervenit mandatarul Fundației „La Porțile Deltei”, arătând că pe lângă discriminarea propriu-zisă s-au produs rupturi între categoriile sociale de pescari, unii favorizați vizibil, iar legea a prevăzut astfel de situații, preîntâmpinarea acestora fiind statuată în textul art. 24 din OUG nr. 23/2008, din care s-a citat: „În scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii şi al evitării conflictelor de interese dintre activitatea de pescuit comercial şi cea de pescuit recreativ, se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativ în habitatele piscicole naturale, astfel: (…) e) în apele din zona colinară şi de şes, pe Dunăre, în Delta Dunării şi în apele maritime, un pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peşte/zi sau un singur peşte, dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg;”.
Șalău și somn subdimensionat, cu eticheta „Delta Dunării” într-o pescărie din Tulcea, 14.12.2022
Ordinul de prohibție anual este oglinda vie a managementului resursei piscicole și arată negru pe alb interesul statului român de refacere și exploatare sustenabilă a acestei resurse.
Protejarea și exploatarea economică a peștelui este fundamentală pentru zona Deltei Dunării, în jurul capacității de regenerare și refacere a resursei ce gravitează toată viața socială, economică și culturală a zonei. Pericolul exploatării la limită, al extincției, trebuie înțeles în primul rând de locuitorii acestui areal, dar și de autoritățile ce au responsabilitatea ocrotirii mediului și habitatelor naturale. Viitorul se scrie azi.
www.wilddanube.ro
Re: Noutati Delta Dunarii
Delta nu mai are un viitor, doar un trecut glorios si atat.
Ce a fost si cum a fost, nu va mai fi niciodata.
ca este bine sau rau acest lucru, ramane de vazut, cert este ca ma bucur ca am mai apucat foarte putin din ceea ce a fost.
Ce a fost si cum a fost, nu va mai fi niciodata.
ca este bine sau rau acest lucru, ramane de vazut, cert este ca ma bucur ca am mai apucat foarte putin din ceea ce a fost.
Omul care crede că dragostea poate fi cumpărată cu bani n-a avut niciodată câine în casă.
Re: Noutati Delta Dunarii
In conditiile razboiului de la granita, viitorul e mai sumbru decat ne imaginam...Indiferent de scenariu, in perspectiva , delta va avea de suferit! Pe langa ceilalti factori cunoscuti deja.
Amin.
Amin.
Pentru a ajunge sa vezi curcubeul trebuie mai intai sa suporti ploaia.
- wilddanube
- veteran
- Mesaje: 1259
- Membru din: 04 Aug 2004, 09:57
- Localitate: Delta Dunarii
- Contact:
Re: Noutati Delta Dunarii
S-a publicat proiectul
Capitolul 2 art 6 punct 8 - noaptea mintii
in rest ... navod prohibit doar la cota Tulcea sub 100
Capitolul 2 art 6 punct 8 - noaptea mintii
in rest ... navod prohibit doar la cota Tulcea sub 100
www.wilddanube.ro
- wilddanube
- veteran
- Mesaje: 1259
- Membru din: 04 Aug 2004, 09:57
- Localitate: Delta Dunarii
- Contact:
Re: Noutati Delta Dunarii
Fundația „La Porțile Deltei”, Scrisoare deschisă
Către,
Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor
Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură
Stimați domni,
Cu permisiunea dumneavoastră transmitem câteva observații cu privire la proiectul de ordin de prohibiție pentru anul 2023.
Încă de la început, precizăm că judecăm ordinul de prohibiție ca parte a managementului piscicol din România. Văzând textele din OUG 23/2008 și enunțul din Referatul de aprobare, până la apariția reglementării TAC-lui pentru întreg teritoriul național („captură totală admisibilă (TAC) – cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice, aparţinând unei anumite specii sau unui grup de specii, exprimată în kilograme sau în număr de exemplare, care se poate extrage anual fără a afecta capacitatea de regenerare naturală;”), dar cu precădere în Delta Dunării – acolo unde se concentrează activitatea și proiectele noastre, apreciem că, în ansamblul său, acest act normativ nu asigură perspectivele regenerării și exploatării sustenabile a resursei piscicole așa cum se clamează.
Desigur, cunoașteți declinul populațiilor piscicole, îl clamați! Acesta este accentuat de la an la an de acest act normativ care nu expune principiile care să asigure o exploatare rațională a acestei resurse. Spre exemplificare, în fundamentare, conform Studiului TAC al ICDEAPA Galați, specialiștii acestei instituții au propus pentru anul 2022, extras:
Extras Studiu ICDEAPA Galați
Scrie negru pe alb că ceea ce s-a estimat ca fiind cantitatea provenită din braconaj, respectiv 1.865 de tone, a fost introdusă anul acesta în TAC, legal. Braconajul a dispărut ca prin farmec. Ori, acest tip de „studiu”, aproape neopozabil, fiind afișat cu eticheta „științific”, nu poate să reprezinte o piesă serioasă a unei ipoteze decizionale, chiar dacă specialiștii se apără cu enunțul conform căruia „noi doar propunem”. Stimați domni, ați propus multe, dar și puține. Identic este și pentru restul țării, unde fără astfel de studii anuale se iau decizii în domeniu, cele mai multe rostogolite de astfel de acte normative.
Observăm că, pentru RBDD, studiul pentru anul 2023 nu a fost făcut public ceea ce îngreunează propunerile de detaliu asupra acestui ordin. Totuși, chiar și în aceste condiții, evidența, realitatea din teren, determină câteva judecăți.
Mai întâi, o spunem apăsat și limpede în fața unei realități de necontestat și a unei logici a bunului simț: NU PESCUITUL RECREATIV/SPORTIV SE FACE VINOVAT PENTRU FALIMENTUL PISCICOL! Inclusiv specialiști din cadrul ARBDD, ai unor universități sau independenți apreciază impactul acestui tip de pescuit la 8-10%, în totalul capturilor. Aveți capacitatea de a determina acest lucru, de ce nu o faceți?! De ce, spre exemplificare, în Ordinul TAC nu se aprobă și pentru teritoriul RBDD cantitatea de pește pentru pescuitul recreativ, cum o face pe restul apelor?! Acolo care este fundamentarea deciziei? Vă rugăm să ne comunicați!
Ce așteptări pot fi în legătură cu închiderea a 2-3 canale doar pentru pescarii recreativi și sportivi sau interzicerea reținerii exemplarelor de pește valoros, din speciile crap, somn, știucă și șalău, mai mari de 3 kg?! Cum apreciați impactul piscicol al unei astfel de măsuri prin prisma procentelor de 8-10% de mai sus?
În aceste condiții, considerăm că introducerea unei limite maxime de reținere numai pentru pescuitul recreativ este DISCRIMINATORIE în raport cu pescuitul comercial și cel familial, o insultă adusă pescarilor recreativi care contravine flagrant spiritului și litera art. 24 din OUG 23/2008 modificată de OUG nr.85/2016, din care cităm: „În scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii şi al evitării conflictelor de interese dintre activitatea de pescuit comercial şi cea de pescuit recreativ, se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativ în habitatele piscicole naturale, astfel(…): e) în apele din zona colinară şi de şes, pe Dunăre, în Delta Dunării şi în apele maritime, un pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peşte/zi sau un singur peşte, dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg;”). Iată că legiuitorul a specificat deja că protecția resurselor acvatice vii este asigurată cu cele 5 kg/zi ce pot fi reținute sau un exemplar mai mare, dar a mai stipulat că în felul acesta se evită conflictele de interese între pescarii recreativi și cei comerciali.
Citind per a contrario acest text deducem că se alimentează cu bună știință conflictele de interese dintre două categorii sociale și că se introduce încă o protecție și conservare peste cea existentă, statuată de lege, dar numai pentru o singură formă de pescuit dintre cele două specificate. Pentru cea mai puțin semnificativă.
În accepțiunea noastră, limitările de acest fel, care nu sunt extinse asupra tuturor formelor de pescuit, nu au justificare relativ la impactul piscicol, învrăjbesc cu premeditare categorii sociale și aduc atingere drepturilor unei categorii sociale. Altfel ar fi stat lucrurile, dacă în temeiul regenerării și exploatării sustenabile a peștelui interdicțiile s-ar fi aplicat tuturor celor trei forme de pescuit din Delta Dunării.
În altă ordine de idei, în ședința tematică din data de 14 decembrie a.c. organizată la sediul ARBDD, la care au participat guvernatorul, specialiști, reprezentanți ai pescarilor comerciali și ong-uri, la propunerea guvernatorului ARBDD o frază schimba cu adevărat paradigma pescuitului în Delta Dunării, și anume interzicerea folosirii setcii pe lacurile și canalele interioare din deltă, așa cum este deja de ani în Complexul Razim-Sinoe, o zonă imensă cu foarte puțini pescari recreativi. În proiectul la care facem referire acest text nu mai există, s-a pierdut pe drum, deși înregistrarea audio arată că majoritatea a fost de acord că este benefică pentru ecosisteme și exploatarea rațională a peștelui, dar a dispărut. Cine și cum a luat această decizie atât de importantă poate explicați public. Vă rugăm!
În aceste condiții, cu mici și nesemnificative ajustări, proiectul de ordin de prohibiție este o clonă a celui de anul trecut, și al celor de acum 2, 3, 4, 5 ani, perioadele de prohibiție instituite neținând seama de interesul regenerării și exploatării sustenabile a resurselor acvatice, fie că este vorba de pește, în principal, sau raci, broaște și lipitori.
Până nu se va accepta la nivelul autorităților, al dvs., un adevăr limpede, și anume că exploatarea intensivă prin pescuitul comercial, cu setca, este marea cauză pentru decimarea peștelui, astfel încercări de a păcăli natura și de a ocoli subiectul refacerii stocurilor de pește sunt derizorii, niște grimase ale fățărniciei.
Câteva elemente constituie în toată lumea civilizată o ipoteză decizională:
Numărul de pescari;
Numărul și tipologia plaselor;
Mărimea ochiurilor plaselor;
Lungimea și tipologia perioadelor de prohibiție;
Numărul și tipologia zonelor de refacere biologică.
În ceea ce privește managementul românesc, original în sine, deși se clamează reducerea populațiilor piscicole, în ultimii ani lungimea setcii a crescut de la 37 la 100 m, lățimea de la maxim 4 m la 8 m, iar rezistența firului s-a mărit de 3-5 ori. Noile setci multifilament, deci legale, sunt aproape invizibile și au o rezistență a firului de 40-50 kg, prind tot.
Nu s-a diminuat numărul licențelor și nu s-a diminuat numărul setcilor, al vintirelor și talienelor. Priponul este permis în continuare deși poluează și distruge guvidul, strict protejat, folosit cu miile ca momeală în cârlige. Dar, ați avut grijă, stimați domni, să induceți ideea că pescuitul recreativ este distructiv.
Dacă am ajuns din nou aici, cu ce motiv ați ținut să reactivați un ordin desuet, prin de greșeli, adoptat acum 11 ani pe genunchi, care indică zonele de pescuit pentru pescarii recreativi din deltă?! Conform acestuia nu se poate pescui recreativ pe canalele: 36, Șontea, Olguța (magistrale de transport pe apă), iar acum ați introdus încă două, respectiv canalul de legătură între Matița și Merhei și canalul dintre Puiu și Roșu, fără nici un temei, poate doar ca să descurajați accesul pescarilor în aceste zone izolate, fix iarna când băieții deltei devin activi. Cu ce scop? Coroborat cu noile amenzi uriașe și cu intenția de a mări taxele de acces până la niveluri iraționale, se zugrăvește un tablou al intențiilor dumneavoastră cu privire la Delta Dunării, la turismul de aici, iar acest proiect de ordin este un alt element demonstrativ.
Peștele, care nu costă nimic, zero lei, este pescuit de niște șmecheri care nu pățesc vreodată ceva, sunt invizibili, și este vândut după voie în beneficiul personal. Statul se alege cu praful de pe tobă.
Tot la fel de bine, exact acest pește este folosit ca instrument politic cumpărând voturi și influență, până când, desigur, se va termina. Iar momentul acela se ițește deja. Traficul de mărci eliberate de ANPA e în floare, fără a putea fi controlată asocierea cu pescarul respectiv și zona acordată, iar controalele ARBDD vizează turiștii și pescarii recreativi, pescarii comerciali și localnicii iubesc delta și nu greșesc, după cum aprecia public guvernatorul ARBDD întrebat de riscul noilor amenzi asupra populației locale din deltă.
Văzând an după an managementul rezervației, RBDD nu arată ca o rezervație, poate doar în închipuirea unora, ci pare mai degrabă un teren al rătăcirii organizate, acceptate.
Iată tabloul: 15 comune și un oraș, 13.000 de oameni înăuntru și încă 15.000 peste drum – fără orașul Tulcea, 200.000 de oi, 30.000 de vaci, 100.000 de hectare agricole – pesticide, îngrășăminte, ierbicide; alte mii de hectare sunt suprafețe exploatate forestier, iar în apă așteaptă tăcute ca peștele sute de mii de plase, legale sau nu.
Încheiem prin a ne reaminti de atitudinea adoptată de către un angajat al ARBDD la ședința despre proiectul de ordin de prohibiție, care a propus ironic modificarea titulaturii ordinului de prohibiție din cea de protecție a resurselor acvatice vii în aceea de protejare a pescarilor comerciali.
P.S. Cu permisiunea dumneavoastră, vom face public acest text, sub forma unei scrisori deschise.
Vă mulțumim și sperăm să vă aplecați cu responsabilitate asupra celor menționate!
Către,
Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor
Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură
Stimați domni,
Cu permisiunea dumneavoastră transmitem câteva observații cu privire la proiectul de ordin de prohibiție pentru anul 2023.
Încă de la început, precizăm că judecăm ordinul de prohibiție ca parte a managementului piscicol din România. Văzând textele din OUG 23/2008 și enunțul din Referatul de aprobare, până la apariția reglementării TAC-lui pentru întreg teritoriul național („captură totală admisibilă (TAC) – cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice, aparţinând unei anumite specii sau unui grup de specii, exprimată în kilograme sau în număr de exemplare, care se poate extrage anual fără a afecta capacitatea de regenerare naturală;”), dar cu precădere în Delta Dunării – acolo unde se concentrează activitatea și proiectele noastre, apreciem că, în ansamblul său, acest act normativ nu asigură perspectivele regenerării și exploatării sustenabile a resursei piscicole așa cum se clamează.
Desigur, cunoașteți declinul populațiilor piscicole, îl clamați! Acesta este accentuat de la an la an de acest act normativ care nu expune principiile care să asigure o exploatare rațională a acestei resurse. Spre exemplificare, în fundamentare, conform Studiului TAC al ICDEAPA Galați, specialiștii acestei instituții au propus pentru anul 2022, extras:
Extras Studiu ICDEAPA Galați
Scrie negru pe alb că ceea ce s-a estimat ca fiind cantitatea provenită din braconaj, respectiv 1.865 de tone, a fost introdusă anul acesta în TAC, legal. Braconajul a dispărut ca prin farmec. Ori, acest tip de „studiu”, aproape neopozabil, fiind afișat cu eticheta „științific”, nu poate să reprezinte o piesă serioasă a unei ipoteze decizionale, chiar dacă specialiștii se apără cu enunțul conform căruia „noi doar propunem”. Stimați domni, ați propus multe, dar și puține. Identic este și pentru restul țării, unde fără astfel de studii anuale se iau decizii în domeniu, cele mai multe rostogolite de astfel de acte normative.
Observăm că, pentru RBDD, studiul pentru anul 2023 nu a fost făcut public ceea ce îngreunează propunerile de detaliu asupra acestui ordin. Totuși, chiar și în aceste condiții, evidența, realitatea din teren, determină câteva judecăți.
Mai întâi, o spunem apăsat și limpede în fața unei realități de necontestat și a unei logici a bunului simț: NU PESCUITUL RECREATIV/SPORTIV SE FACE VINOVAT PENTRU FALIMENTUL PISCICOL! Inclusiv specialiști din cadrul ARBDD, ai unor universități sau independenți apreciază impactul acestui tip de pescuit la 8-10%, în totalul capturilor. Aveți capacitatea de a determina acest lucru, de ce nu o faceți?! De ce, spre exemplificare, în Ordinul TAC nu se aprobă și pentru teritoriul RBDD cantitatea de pește pentru pescuitul recreativ, cum o face pe restul apelor?! Acolo care este fundamentarea deciziei? Vă rugăm să ne comunicați!
Ce așteptări pot fi în legătură cu închiderea a 2-3 canale doar pentru pescarii recreativi și sportivi sau interzicerea reținerii exemplarelor de pește valoros, din speciile crap, somn, știucă și șalău, mai mari de 3 kg?! Cum apreciați impactul piscicol al unei astfel de măsuri prin prisma procentelor de 8-10% de mai sus?
În aceste condiții, considerăm că introducerea unei limite maxime de reținere numai pentru pescuitul recreativ este DISCRIMINATORIE în raport cu pescuitul comercial și cel familial, o insultă adusă pescarilor recreativi care contravine flagrant spiritului și litera art. 24 din OUG 23/2008 modificată de OUG nr.85/2016, din care cităm: „În scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii şi al evitării conflictelor de interese dintre activitatea de pescuit comercial şi cea de pescuit recreativ, se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativ în habitatele piscicole naturale, astfel(…): e) în apele din zona colinară şi de şes, pe Dunăre, în Delta Dunării şi în apele maritime, un pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peşte/zi sau un singur peşte, dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg;”). Iată că legiuitorul a specificat deja că protecția resurselor acvatice vii este asigurată cu cele 5 kg/zi ce pot fi reținute sau un exemplar mai mare, dar a mai stipulat că în felul acesta se evită conflictele de interese între pescarii recreativi și cei comerciali.
Citind per a contrario acest text deducem că se alimentează cu bună știință conflictele de interese dintre două categorii sociale și că se introduce încă o protecție și conservare peste cea existentă, statuată de lege, dar numai pentru o singură formă de pescuit dintre cele două specificate. Pentru cea mai puțin semnificativă.
În accepțiunea noastră, limitările de acest fel, care nu sunt extinse asupra tuturor formelor de pescuit, nu au justificare relativ la impactul piscicol, învrăjbesc cu premeditare categorii sociale și aduc atingere drepturilor unei categorii sociale. Altfel ar fi stat lucrurile, dacă în temeiul regenerării și exploatării sustenabile a peștelui interdicțiile s-ar fi aplicat tuturor celor trei forme de pescuit din Delta Dunării.
În altă ordine de idei, în ședința tematică din data de 14 decembrie a.c. organizată la sediul ARBDD, la care au participat guvernatorul, specialiști, reprezentanți ai pescarilor comerciali și ong-uri, la propunerea guvernatorului ARBDD o frază schimba cu adevărat paradigma pescuitului în Delta Dunării, și anume interzicerea folosirii setcii pe lacurile și canalele interioare din deltă, așa cum este deja de ani în Complexul Razim-Sinoe, o zonă imensă cu foarte puțini pescari recreativi. În proiectul la care facem referire acest text nu mai există, s-a pierdut pe drum, deși înregistrarea audio arată că majoritatea a fost de acord că este benefică pentru ecosisteme și exploatarea rațională a peștelui, dar a dispărut. Cine și cum a luat această decizie atât de importantă poate explicați public. Vă rugăm!
În aceste condiții, cu mici și nesemnificative ajustări, proiectul de ordin de prohibiție este o clonă a celui de anul trecut, și al celor de acum 2, 3, 4, 5 ani, perioadele de prohibiție instituite neținând seama de interesul regenerării și exploatării sustenabile a resurselor acvatice, fie că este vorba de pește, în principal, sau raci, broaște și lipitori.
Până nu se va accepta la nivelul autorităților, al dvs., un adevăr limpede, și anume că exploatarea intensivă prin pescuitul comercial, cu setca, este marea cauză pentru decimarea peștelui, astfel încercări de a păcăli natura și de a ocoli subiectul refacerii stocurilor de pește sunt derizorii, niște grimase ale fățărniciei.
Câteva elemente constituie în toată lumea civilizată o ipoteză decizională:
Numărul de pescari;
Numărul și tipologia plaselor;
Mărimea ochiurilor plaselor;
Lungimea și tipologia perioadelor de prohibiție;
Numărul și tipologia zonelor de refacere biologică.
În ceea ce privește managementul românesc, original în sine, deși se clamează reducerea populațiilor piscicole, în ultimii ani lungimea setcii a crescut de la 37 la 100 m, lățimea de la maxim 4 m la 8 m, iar rezistența firului s-a mărit de 3-5 ori. Noile setci multifilament, deci legale, sunt aproape invizibile și au o rezistență a firului de 40-50 kg, prind tot.
Nu s-a diminuat numărul licențelor și nu s-a diminuat numărul setcilor, al vintirelor și talienelor. Priponul este permis în continuare deși poluează și distruge guvidul, strict protejat, folosit cu miile ca momeală în cârlige. Dar, ați avut grijă, stimați domni, să induceți ideea că pescuitul recreativ este distructiv.
Dacă am ajuns din nou aici, cu ce motiv ați ținut să reactivați un ordin desuet, prin de greșeli, adoptat acum 11 ani pe genunchi, care indică zonele de pescuit pentru pescarii recreativi din deltă?! Conform acestuia nu se poate pescui recreativ pe canalele: 36, Șontea, Olguța (magistrale de transport pe apă), iar acum ați introdus încă două, respectiv canalul de legătură între Matița și Merhei și canalul dintre Puiu și Roșu, fără nici un temei, poate doar ca să descurajați accesul pescarilor în aceste zone izolate, fix iarna când băieții deltei devin activi. Cu ce scop? Coroborat cu noile amenzi uriașe și cu intenția de a mări taxele de acces până la niveluri iraționale, se zugrăvește un tablou al intențiilor dumneavoastră cu privire la Delta Dunării, la turismul de aici, iar acest proiect de ordin este un alt element demonstrativ.
Peștele, care nu costă nimic, zero lei, este pescuit de niște șmecheri care nu pățesc vreodată ceva, sunt invizibili, și este vândut după voie în beneficiul personal. Statul se alege cu praful de pe tobă.
Tot la fel de bine, exact acest pește este folosit ca instrument politic cumpărând voturi și influență, până când, desigur, se va termina. Iar momentul acela se ițește deja. Traficul de mărci eliberate de ANPA e în floare, fără a putea fi controlată asocierea cu pescarul respectiv și zona acordată, iar controalele ARBDD vizează turiștii și pescarii recreativi, pescarii comerciali și localnicii iubesc delta și nu greșesc, după cum aprecia public guvernatorul ARBDD întrebat de riscul noilor amenzi asupra populației locale din deltă.
Văzând an după an managementul rezervației, RBDD nu arată ca o rezervație, poate doar în închipuirea unora, ci pare mai degrabă un teren al rătăcirii organizate, acceptate.
Iată tabloul: 15 comune și un oraș, 13.000 de oameni înăuntru și încă 15.000 peste drum – fără orașul Tulcea, 200.000 de oi, 30.000 de vaci, 100.000 de hectare agricole – pesticide, îngrășăminte, ierbicide; alte mii de hectare sunt suprafețe exploatate forestier, iar în apă așteaptă tăcute ca peștele sute de mii de plase, legale sau nu.
Încheiem prin a ne reaminti de atitudinea adoptată de către un angajat al ARBDD la ședința despre proiectul de ordin de prohibiție, care a propus ironic modificarea titulaturii ordinului de prohibiție din cea de protecție a resurselor acvatice vii în aceea de protejare a pescarilor comerciali.
P.S. Cu permisiunea dumneavoastră, vom face public acest text, sub forma unei scrisori deschise.
Vă mulțumim și sperăm să vă aplecați cu responsabilitate asupra celor menționate!
www.wilddanube.ro