Noutati Delta Dunarii

[wilddanube]

Zamfi
o legislatie jenanta. Interese meschine si disputa privind administrarea resursei piscicole duc la situatii aberante.
Eu inca mai prind peste - salau crap biban chiar si somotel. Si asta numai la plastice. Stiuca aproape deloc
Altii - nu prind si, din pacate, nici nu se vor mai bucura de partide productive.
Sute de kilometri de plase - monofilamente, setci cu latime de 6 metri !!!!!!, vintire, taliene, pripoane, plauca dupa plauca, curent electric...... ti se intoarce stomacul pe dos. Si asta in conditiile in care pescuitul sportiv este tot mai restrictionat.

Solutii ar fi si, "bag mana-n foc " ca in 2-3 ani, ajutata si de debitul Dunarii, Delta ar incepe sa se insanatoseasca.
Dar, deocamdata, din pacate, continua desertificarea

[sosoktm]

Sute de kilometri de plase - monofilamente, setci cu latime de 6 metri !!!!!!

pai baietii aia de vis-a-vis de tine (gagarinii ) cum vrei sa adune mai bine crapii? Numa` bine, intinse asa 4-5 lave trase pe langa prag, pe larg....si dimineata le scot rasucite.
Noapte buna RBDD

[Zamfi]

Trist,trist,trist...Pentru unul ca mine, care a inceput pescuitul in Delta prin '88 , nu stiu daca vor mai veni zile bune...Am mai spus-o si cu alte ocazii , dpmdv e prea departe si cu prea multe cheltuieli pentru ce mai ofera! Sper ca viitorul sa ma contrazica dar deocamdata si eu zic pa Delta Dunarii!

[adrian99]

aline,aici nu pot decat sa-ti dau dreptate

[wilddanube]

Ce ne asteapta in 2023 ?
niste modificari de taxe ..... https://www.deltadunariinews.ro/tarifel ... a-dunarii/

Nimic insa despre pescuitul asa zis recreativ/sportiv. Astept cu foarte mare interes.

[wilddanube]

Ordinul de prohibi?ie pentru anul 2023, dezbatere preliminar? la A.R.B.D.D.
15 decembrie 2022

Ieri, într-o dezbatere organizat? la sediu A.R.B.D.D., s-a consumat prima întâlnire a stake-holderilor pescuitului deltaic. La ?edin?a condus? de guvernatorul Gabriel Marinov au participat reprezentan?i ai ARBDD, ICDEAPA, ai federa?iilor de pescari comerciali, cherhanagii ?i oameni de afaceri din domeniu. Al?turi de ace?tia au fost prezen?i din partea societ??ii civile, Cornel ?acu, Asocia?ia Pescarilor Recreativi/Sportivi.RO (APRS.RO) ?i Ovidiu Ghionu, Funda?ia „La Por?ile Deltei”.

Pe un ecran a fost proiectat? o variant? a actului normativ ce a fost discutat? cu o zi în urm? la sediul ANPA, în calitate de ini?iator legal al acestui ordin.

Articol dup? articol, sub privirile atente ale celor prezen?i, fiecare dintre ace?tia sus?inându-?i interesele cu agrumente valide sau inventate pe loc, s-a perindat un draft ce a sfâr?it colorat în ro?u pe punctele sensibile, în special cele care con?in restric?ii la pescuit. Participativ, este adev?rat, dar cu nuan?e de talcioc pe alocuri, s-au negociat pe loc variante ?i formul?ri care au n?scut discu?ii aprinse. Un angajat ARBDD, aproape exasperat de interven?iile reprezentan?ilor pescarilor comerciali, a propus ironic modificarea titulaturii ordinului din cea de protec?ie a resurselor acvatice vii în aceea de protejare a pescarilor comerciali, ceea ce rezum? esen?a ?edin?ei.

Cea mai important? propunere pentru resursa piscicol? din Delta Dun?rii, atât prin prisma impactului de protejare cât ?i de redresare a popula?iilor ihtiologice se refer? la interzicerea folosirii setcii pe lacurile ?i canalele din Delt?, cu excep?ia bra?elor Dun?rii. De?i cuprins? ini?ial în textul actului normativ care reglementeaz? pescuitul în România, respectiv OUG nr. 23/2008 privind pescuitul ?i acvacultura, prevederea a fost înl?turat? deschizând poarta pescuitului s?lbatic ceea ce a dus la o situa?ia actual? de faliment a acestei resurse, clamat? de altfel ?i de reprezentan?ii ICDEAPA Gala?i.

În ultimii ani, de?i cu un grafic în sc?dere galopant? a cantit??ilor de pe?te raportate anual, politica na?ional? a fost aceea de triplare a lungimii ?i rezisten?ei setcii, ?i de dublare a suprafe?ei acesteia. Coroborat cu noile materiale din care aceasta este construit?, foarte rezistente ?i aproape invizibile pentru pe?ti, se întrege?te un tablou cenu?iu al impactului acestei unelte în ecua?ia piscicol? ?i ecologic? din rezerva?ia Delta Dun?rii.

Relativ la pescuitul recreativ/sportiv, guvernatorul Marinov a propus posibilitatea re?inerii capturilor de somn ?i crap, în limita a 5 kg/zi sau un singur exemplar mai mare de 5 kg, dar p?strîndu-se interdic?ia re?inerii speciilor de ?tiuc? ?i ?al?u, a?a cum a fost introdus? pe anul în curs. APRS.RO a sus?inut c? aceste interdic?ii nu au un impact semnificativ asupra evolu?iei acestor specii ?i c? au fost introduse arbitrar, creându-se o falie discriminatorie între pescuitul recreativ/sportiv ?i cel comercial. Într-o variant? de compromis s-a propus re?inerea de c?tre pescarii recreativi a câte unui singur exemplar din cele dou? specii, pe zi. În lumina noilor argumente, reprezenta?i ICDEAPA ?i ai federa?iilor de pescari comerciali au aprobat aceast? variant?, una a compromisului, dar care înl?tur? caracterul discriminatoriu al unei m?suri contrare.

În sus?inere a intervenit mandatarul Funda?iei „La Por?ile Deltei”, ar?tând c? pe lâng? discriminarea propriu-zis? s-au produs rupturi între categoriile sociale de pescari, unii favoriza?i vizibil, iar legea a prev?zut astfel de situa?ii, preîntâmpinarea acestora fiind statuat? în textul art. 24 din OUG nr. 23/2008, din care s-a citat: „În scopul asigur?rii protec?iei ?i conserv?rii resurselor acvatice vii ?i al evit?rii conflictelor de interese dintre activitatea de pescuit comercial ?i cea de pescuit recreativ, se stabilesc condi?iile pentru practicarea pescuitului recreativ în habitatele piscicole naturale, astfel: (…) e) în apele din zona colinar? ?i de ?es, pe Dun?re, în Delta Dun?rii ?i în apele maritime, un pescar sportiv poate re?ine din captur? maximum 5 kg de pe?te/zi sau un singur pe?te, dac? greutatea lui dep??e?te 5 kg;”.


?al?u ?i somn subdimensionat, cu eticheta „Delta Dun?rii” într-o pesc?rie din Tulcea, 14.12.2022
Ordinul de prohib?ie anual este oglinda vie a managementului resursei piscicole ?i arat? negru pe alb interesul statului român de refacere ?i exploatare sustenabil? a acestei resurse.

Protejarea ?i exploatarea economic? a pe?telui este fundamental? pentru zona Deltei Dun?rii, în jurul capacit??ii de regenerare ?i refacere a resursei ce graviteaz? toat? via?a social?, economic? ?i cultural? a zonei. Pericolul exploat?rii la limit?, al extinc?iei, trebuie în?eles în primul rând de locuitorii acestui areal, dar ?i de autorit??ile ce au responsabilitatea ocrotirii mediului ?i habitatelor naturale. Viitorul se scrie azi.

[adiwolf]

Delta nu mai are un viitor, doar un trecut glorios si atat.
Ce a fost si cum a fost, nu va mai fi niciodata.
ca este bine sau rau acest lucru, ramane de vazut, cert este ca ma bucur ca am mai apucat foarte putin din ceea ce a fost.

[Zamfi]

In conditiile razboiului de la granita, viitorul e mai sumbru decat ne imaginam...Indiferent de scenariu, in perspectiva , delta va avea de suferit! Pe langa ceilalti factori cunoscuti deja.
Amin.

[wilddanube]

S-a publicat proiectul
Capitolul 2 art 6 punct 8 - noaptea mintii

in rest ... navod prohibit doar la cota Tulcea sub 100

[wilddanube]

Funda?ia „La Por?ile Deltei”, Scrisoare deschis?

C?tre,

Ministerul Mediului Apelor ?i P?durilor

Agen?ia Na?ional? pentru Pescuit ?i Acvacultur?

Stima?i domni,

Cu permisiunea dumneavoastr? transmitem câteva observa?ii cu privire la proiectul de ordin de prohibi?ie pentru anul 2023.

Înc? de la început, preciz?m c? judec?m ordinul de prohibi?ie ca parte a managementului piscicol din România. V?zând textele din OUG 23/2008 ?i enun?ul din Referatul de aprobare, pân? la apari?ia reglement?rii TAC-lui pentru întreg teritoriul na?ional („captur? total? admisibil? (TAC) – cantitatea de pe?te sau de alte vie?uitoare acvatice, apar?inând unei anumite specii sau unui grup de specii, exprimat? în kilograme sau în num?r de exemplare, care se poate extrage anual f?r? a afecta capacitatea de regenerare natural?;”), dar cu prec?dere în Delta Dun?rii – acolo unde se concentreaz? activitatea ?i proiectele noastre, apreciem c?, în ansamblul s?u, acest act normativ nu asigur? perspectivele regener?rii ?i exploat?rii sustenabile a resursei piscicole a?a cum se clameaz?.

Desigur, cunoa?te?i declinul popula?iilor piscicole, îl clama?i! Acesta este accentuat de la an la an de acest act normativ care nu expune principiile care s? asigure o exploatare ra?ional? a acestei resurse. Spre exemplificare, în fundamentare, conform Studiului TAC al ICDEAPA Gala?i, speciali?tii acestei institu?ii au propus pentru anul 2022, extras:


Extras Studiu ICDEAPA Gala?i
Scrie negru pe alb c? ceea ce s-a estimat ca fiind cantitatea provenit? din braconaj, respectiv 1.865 de tone, a fost introdus? anul acesta în TAC, legal. Braconajul a disp?rut ca prin farmec. Ori, acest tip de „studiu”, aproape neopozabil, fiind afi?at cu eticheta „?tiin?ific”, nu poate s? reprezinte o pies? serioas? a unei ipoteze decizionale, chiar dac? speciali?tii se ap?r? cu enun?ul conform c?ruia „noi doar propunem”. Stima?i domni, a?i propus multe, dar ?i pu?ine. Identic este ?i pentru restul ??rii, unde f?r? astfel de studii anuale se iau decizii în domeniu, cele mai multe rostogolite de astfel de acte normative.

Observ?m c?, pentru RBDD, studiul pentru anul 2023 nu a fost f?cut public ceea ce îngreuneaz? propunerile de detaliu asupra acestui ordin. Totu?i, chiar ?i în aceste condi?ii, eviden?a, realitatea din teren, determin? câteva judec??i.

Mai întâi, o spunem ap?sat ?i limpede în fa?a unei realit??i de necontestat ?i a unei logici a bunului sim?: NU PESCUITUL RECREATIV/SPORTIV SE FACE VINOVAT PENTRU FALIMENTUL PISCICOL! Inclusiv speciali?ti din cadrul ARBDD, ai unor universit??i sau independen?i apreciaz? impactul acestui tip de pescuit la 8-10%, în totalul capturilor. Ave?i capacitatea de a determina acest lucru, de ce nu o face?i?! De ce, spre exemplificare, în Ordinul TAC nu se aprob? ?i pentru teritoriul RBDD cantitatea de pe?te pentru pescuitul recreativ, cum o face pe restul apelor?! Acolo care este fundamentarea deciziei? V? rug?m s? ne comunica?i!

Ce a?tept?ri pot fi în leg?tur? cu închiderea a 2-3 canale doar pentru pescarii recreativi ?i sportivi sau interzicerea re?inerii exemplarelor de pe?te valoros, din speciile crap, somn, ?tiuc? ?i ?al?u, mai mari de 3 kg?! Cum aprecia?i impactul piscicol al unei astfel de m?suri prin prisma procentelor de 8-10% de mai sus?

În aceste condi?ii, consider?m c? introducerea unei limite maxime de re?inere numai pentru pescuitul recreativ este DISCRIMINATORIE în raport cu pescuitul comercial ?i cel familial, o insult? adus? pescarilor recreativi care contravine flagrant spiritului ?i litera art. 24 din OUG 23/2008 modificat? de OUG nr.85/2016, din care cit?m: „În scopul asigur?rii protec?iei ?i conserv?rii resurselor acvatice vii ?i al evit?rii conflictelor de interese dintre activitatea de pescuit comercial ?i cea de pescuit recreativ, se stabilesc condi?iile pentru practicarea pescuitului recreativ în habitatele piscicole naturale, astfel(…): e) în apele din zona colinar? ?i de ?es, pe Dun?re, în Delta Dun?rii ?i în apele maritime, un pescar sportiv poate re?ine din captur? maximum 5 kg de pe?te/zi sau un singur pe?te, dac? greutatea lui dep??e?te 5 kg;”). Iat? c? legiuitorul a specificat deja c? protec?ia resurselor acvatice vii este asigurat? cu cele 5 kg/zi ce pot fi re?inute sau un exemplar mai mare, dar a mai stipulat c? în felul acesta se evit? conflictele de interese între pescarii recreativi ?i cei comerciali.

Citind per a contrario acest text deducem c? se alimenteaz? cu bun? ?tiin?? conflictele de interese dintre dou? categorii sociale ?i c? se introduce înc? o protec?ie ?i conservare peste cea existent?, statuat? de lege, dar numai pentru o singur? form? de pescuit dintre cele dou? specificate. Pentru cea mai pu?in semnificativ?.

În accep?iunea noastr?, limit?rile de acest fel, care nu sunt extinse asupra tuturor formelor de pescuit, nu au justificare relativ la impactul piscicol, învr?jbesc cu premeditare categorii sociale ?i aduc atingere drepturilor unei categorii sociale. Altfel ar fi stat lucrurile, dac? în temeiul regener?rii ?i exploat?rii sustenabile a pe?telui interdic?iile s-ar fi aplicat tuturor celor trei forme de pescuit din Delta Dun?rii.

În alt? ordine de idei, în ?edin?a tematic? din data de 14 decembrie a.c. organizat? la sediul ARBDD, la care au participat guvernatorul, speciali?ti, reprezentan?i ai pescarilor comerciali ?i ong-uri, la propunerea guvernatorului ARBDD o fraz? schimba cu adev?rat paradigma pescuitului în Delta Dun?rii, ?i anume interzicerea folosirii setcii pe lacurile ?i canalele interioare din delt?, a?a cum este deja de ani în Complexul Razim-Sinoe, o zon? imens? cu foarte pu?ini pescari recreativi. În proiectul la care facem referire acest text nu mai exist?, s-a pierdut pe drum, de?i înregistrarea audio arat? c? majoritatea a fost de acord c? este benefic? pentru ecosisteme ?i exploatarea ra?ional? a pe?telui, dar a disp?rut. Cine ?i cum a luat aceast? decizie atât de important? poate explica?i public. V? rug?m!

În aceste condi?ii, cu mici ?i nesemnificative ajust?ri, proiectul de ordin de prohibi?ie este o clon? a celui de anul trecut, ?i al celor de acum 2, 3, 4, 5 ani, perioadele de prohibi?ie instituite ne?inând seama de interesul regener?rii ?i exploat?rii sustenabile a resurselor acvatice, fie c? este vorba de pe?te, în principal, sau raci, broa?te ?i lipitori.

Pân? nu se va accepta la nivelul autorit??ilor, al dvs., un adev?r limpede, ?i anume c? exploatarea intensiv? prin pescuitul comercial, cu setca, este marea cauz? pentru decimarea pe?telui, astfel încerc?ri de a p?c?li natura ?i de a ocoli subiectul refacerii stocurilor de pe?te sunt derizorii, ni?te grimase ale f???rniciei.

Câteva elemente constituie în toat? lumea civilizat? o ipotez? decizional?:

Num?rul de pescari;
Num?rul ?i tipologia plaselor;
M?rimea ochiurilor plaselor;
Lungimea ?i tipologia perioadelor de prohibi?ie;
Num?rul ?i tipologia zonelor de refacere biologic?.
În ceea ce prive?te managementul românesc, original în sine, de?i se clameaz? reducerea popula?iilor piscicole, în ultimii ani lungimea setcii a crescut de la 37 la 100 m, l??imea de la maxim 4 m la 8 m, iar rezisten?a firului s-a m?rit de 3-5 ori. Noile setci multifilament, deci legale, sunt aproape invizibile ?i au o rezisten?? a firului de 40-50 kg, prind tot.

Nu s-a diminuat num?rul licen?elor ?i nu s-a diminuat num?rul setcilor, al vintirelor ?i talienelor. Priponul este permis în continuare de?i polueaz? ?i distruge guvidul, strict protejat, folosit cu miile ca momeal? în cârlige. Dar, a?i avut grij?, stima?i domni, s? induce?i ideea c? pescuitul recreativ este distructiv.

Dac? am ajuns din nou aici, cu ce motiv a?i ?inut s? reactiva?i un ordin desuet, prin de gre?eli, adoptat acum 11 ani pe genunchi, care indic? zonele de pescuit pentru pescarii recreativi din delt??! Conform acestuia nu se poate pescui recreativ pe canalele: 36, ?ontea, Olgu?a (magistrale de transport pe ap?), iar acum a?i introdus înc? dou?, respectiv canalul de leg?tur? între Mati?a ?i Merhei ?i canalul dintre Puiu ?i Ro?u, f?r? nici un temei, poate doar ca s? descuraja?i accesul pescarilor în aceste zone izolate, fix iarna când b?ie?ii deltei devin activi. Cu ce scop? Coroborat cu noile amenzi uria?e ?i cu inten?ia de a m?ri taxele de acces pân? la niveluri ira?ionale, se zugr?ve?te un tablou al inten?iilor dumneavoastr? cu privire la Delta Dun?rii, la turismul de aici, iar acest proiect de ordin este un alt element demonstrativ.

Pe?tele, care nu cost? nimic, zero lei, este pescuit de ni?te ?mecheri care nu p??esc vreodat? ceva, sunt invizibili, ?i este vândut dup? voie în beneficiul personal. Statul se alege cu praful de pe tob?.

Tot la fel de bine, exact acest pe?te este folosit ca instrument politic cump?rând voturi ?i influen??, pân? când, desigur, se va termina. Iar momentul acela se i?e?te deja. Traficul de m?rci eliberate de ANPA e în floare, f?r? a putea fi controlat? asocierea cu pescarul respectiv ?i zona acordat?, iar controalele ARBDD vizeaz? turi?tii ?i pescarii recreativi, pescarii comerciali ?i localnicii iubesc delta ?i nu gre?esc, dup? cum aprecia public guvernatorul ARBDD întrebat de riscul noilor amenzi asupra popula?iei locale din delt?.

V?zând an dup? an managementul rezerva?iei, RBDD nu arat? ca o rezerva?ie, poate doar în închipuirea unora, ci pare mai degrab? un teren al r?t?cirii organizate, acceptate.

Iat? tabloul: 15 comune ?i un ora?, 13.000 de oameni în?untru ?i înc? 15.000 peste drum – f?r? ora?ul Tulcea, 200.000 de oi, 30.000 de vaci, 100.000 de hectare agricole – pesticide, îngr???minte, ierbicide; alte mii de hectare sunt suprafe?e exploatate forestier, iar în ap? a?teapt? t?cute ca pe?tele sute de mii de plase, legale sau nu.

Încheiem prin a ne reaminti de atitudinea adoptat? de c?tre un angajat al ARBDD la ?edin?a despre proiectul de ordin de prohibi?ie, care a propus ironic modificarea titulaturii ordinului de prohibi?ie din cea de protec?ie a resurselor acvatice vii în aceea de protejare a pescarilor comerciali.

P.S. Cu permisiunea dumneavoastr?, vom face public acest text, sub forma unei scrisori deschise.

V? mul?umim ?i sper?m s? v? apleca?i cu responsabilitate asupra celor men?ionate!