Era o sambata frumoasa de noiembrie si daca tot plecasem la tara,am decis sa mi iau cu mine echipamentul meu light de spinning. De mult sesizasem conta canalul sau canalul de fuga cum i se mai zice de pe ultimul baraj pe olt (izbiceni pentru cunoscatori

) si stiam ca are ceva potential ascuns. Asa ca am luat bicicleta lu' bunicu,undita intr o mana,rucsacul in spate si am pornit catre niste locuri pe care pusesem ochii de mai de mult. Cand am ajuns acolo observ ca nu-s prea favorabile conditiile; apa era foarte scazuta,iarba era din belsug pe fund, ba chiar si pe suprafata apei erau bucati desprinse ce curgeau odata cu canalul. Nici malul nu era foarte prietenos , pe o parte erau dale ce uneori erau ori prea abrupte ori prea alunecoase iar pe partea cealalta propietatile oamenilor,si pestii ce se hraneau cu insecte cazute de pe salcii si alti copaci sau tufisuri. Urma sa pescuiesc perpendicular pe cursul canalului spre malul opus. Bun,usor de zis...mai greu de facut. . . Trebuia sa ma hotarasc in privinta nalucii acum , imi trebuia ceva usor , vizibil si care sa nu se agate in iarba. Am scotocit prin trusa mea modesta,finantata de bugetul meu de student, si am ales urmatoarea:Jenzi Phantom sau Fantom cum doriti...una dintre linguritele mele preferate;o lingurita usoara,argintie care are discret o musculita matisata pe ancora(lucru care s a dovedit a fi crucial). Cobor atent pe dale si lansez cu precizie de ceasornicar impingand pickup ul cu mana, ca un pistolar texan, pentu a oprii din zbor naluca fix sub o salcie (precizia de ceasornicar se dobandeste abia dupa primele 10 lingurite pierdute). Nici nu apuca faca pleosc lingurita si atacul nu intarzie sa apara. Ca deobicei pestele ma ia pe nepregatite,si ma opresc putin pentru a strange frana dupa care l aduc incet la mal. Au mai urmat si altii si ma simteam ca un adevarat muscar ,desi am prins cativa si pe recuperare. Acum ploua si nu pot decat sa mi amintesc de ultima iesire la clean.
