Vine si ziua de vineri ...
Ne prezentam dimineata in port unde ne astepta catamaranul, o minunatie.
Ne imbarcam si iesim in larg, echipajul se misca foarte precis , ridicam panzele si navigam numai cu velele, punem doua bete la trena cu niste rapale mari si intre timp bem cate un cocktail si discutam cu echipajul, toti niste baieti deosebiti.
Capitanul primeste un telefon ca a fost zarit un grup de delfini nu departe de noi, scoatem betele si ne indreptam catre ei , in 15 minute ii zarim si ne apropiem ca sa putem sari in apa sa inotam cu ei, Numai ca marea nu tare te imbia la asa ceva , era vant puternic si valuri mari iar grupul nu avea chef de joaca ci se deplasa cu viteza asa ca ne-am multumit doar sa-i urmarim, au mai venit si niste barci rapide si clientii sareau in apa ca sa inoate cu ei dar nu au reusit sa vada nimic pentru ca se indepartau foarte rapid.
Dupa ce au disparut am ridicat iarasi velele si ne-am intors la drumul nostru . Am bagat iar betele la trena si dupa 15-20 de minute batul lui Vali s-a indoit violent a carait un pic mulineta, am vazut in spatele vasului un splash mare dupa care firul a atarnat moale, muream de ciuda ca nu am pus struna, fusese o baracuda mare. Punem struna si continuam sa navigam , peisajul de vis , marea un pic agitata si vant puternic.
Batzul meu se indoaie si frana zbarnaie strident , ma duc il iau in mana si incep recuperarea , nu trage foarte tare ci reprize scurte si violente si cred ca scutura tare din cap, il aduc repede si il ridic la bord, o ciudatenie pe care nu am identificat-o nici pana acum , sab-sab ii spuneau marinarii, in tot cazul o masina de ucis in mod sigur, era in stare ff buna si l-am eliberat.
Nu am mai prins nimic pana dupa masa , ne-am oprit langa un mal salbatic si am facut snorkeling si un barbeque la bord, delicios.
Intre timp marea se infuriase bine, si aveam de mers contra vantului si valurilor la intoarcere. punem din nou trena si nu se intampla nimic pana aproape la sosire cand prind un bonito mic, adormisem langa bat, probail de la prea mult rom si m-am cam speriat cand a carait mulineta.
Ajungem la port si intram in barul clubului de big game fishing , unde ne-a cazut fata cand am vazut pozele si namilele de pe pereti.Dar si preturile pentru o zi de pescuit in stilul asta, cam 1000 $/zi
Urmatoarele zile , la radio s-a dat anuntul ca e interzis sa se iasa in larg, chestie care a tinut vreo 5 zile asa ca dupa 3 zile am mers la pescuit de pe mal.
Am gasit un pinten dupa care vantul nu batea asa tare si avea la vreo 30m o panta cu recif si curent destul de puternic.
Cumparam o punguta cu creveti si luam betele usoare sa incercam sa prindem niste pesti de recif. ne ascundem intr-o mica grota si plasam montura chiar la baza recifului, asteptam vreo ora fara nici un fel de muscatura
Apa a ajuns la nivelul maxim si vedem doua baracude mici care patruleaza prin zona, scoatem betele si punem vobelere iar Vali are un atac ratat , era o baracuda de circa un metru, injuram in gand ca nu am luat betele cele mari, aveam mari indoiel ca o sa reusim sa scoatem ceva cu bat de 15-40g si fir de 20 lb.
Ne mutam pe niste bolovani unde ne ajuta vantul la lansat si incepem din nou bombardamentul, in momentul cand pescuiam cel mai absent, chiar uitandu-ma in alta parte ma loveste ceva care pleaca cu firul dupa buza recifului spre adanc, batul e indoit la maxim si biata mulineta shimano exage 4000 fumega deja, la un moment dat se opreste, firul nu se taie de recif si incerc sa-l pompez , un fel de-a spune, ca nu cred ca l-am miscat prea mult, il rog pe Vali sa fac o poza ca sa am macar amintire si in acel moment pestele se decide si pleaca spre larg ia foarte mult fir se misca un pic la dreapta si pac... coralul taie firul, ne uitam ca prostii unul la altul stiind ca nu am avut nici o sansa, nu cu batzul asta si nu de pe mal. Nici poza nu apucase Vali sa-mi faca. Vreo ora nici nu am mai pescuit, ma uitam din cand in cand sa vad daca-mi mai tremura degetele.
Ma calmez si incep sa dau din nou, ca nu aveam altceva de facut, imi parea rau ca nu am urcat pe mal in sus in timp ce eram in drill ca sa maresc un pic unghiul poate nu se taia in recif...poate.
Erau deja valuri mari si la un moment dat in tr-un val apare un GT care imi rateaza popperul,l-am vazut perfect ca intr-un acvariu, imi dau seama ca nu avem nici o sansa sa scoatem asa ceva , nici cu betele alea solide, GT-ul era cat portiera unei masini.
Ne hotaram sa revenim a doua zi cu betele cele bune si sa mai facem o incercare , oricum cu barca nu se putea iesi.
Dupa o noapte cam agitata , pe cand incepea fluxul ne infiintam la locul cu pricina . dam ore intregi in zona aia si nu se mai intampla nimic, ne culegem cateva nuci de cocos si ne ducem in sat la o bere pana ce vine autobuzul. Am jurat ca nu mai mergem nicaieri fara bete ca lumea.
Zilele urmatoare in asteptarea vremii bune ne plimbam de pe o plaja pe alta vizitam minunatiile de pe insula.
Asteptam vremea buna, ca sa facem o ultima partida de vis cu un bastinas pe nume Jerry
