DESPRE DREPTURI, LIBERTĂȚI ȘI ………….VARZĂ
March 8, 2016 by popescu.stefan Leave a Comment
Video Remote Interpretation
Există în ultimul timp o intensă activitate cu privire la pescuitul recreativ sportiv în sensul de separare a activității recreative de cea așa zis sportivă. Cei care au provocat-o, au un singur obiectiv. Perpetuarea existenței unor asociații de așa zis pescari sportivi, care din existența lor și-au făcut un modus vivendi pentru cei care le conduc, invocând ”binele pescarilor sportivi”.
Să lămurim ce înseamnă recreativ și ce înseamnă sportiv, pentru a face un pic de ordine în capetele înfierbântate.
Pescuitul recreativ a fost împrumutat din legislația europeană, mai precis din Regulamentul Consiliului Europei nr. 199/2008 și care folosește această sintagmă, însemnând „exploatarea resurselor acvatice vii ca activitate necomercială în scop recreativ sau sportiv”. Prin urmare, cele două lucruri sunt de fapt unul și același lucru, întrucât sunt prinse în aceeași definiție.
Pescuitul sportiv, este definit în în legislația românească ca fiind o ramură sportivă, practicată pentru agrement, recreere și competiție.
Prin urmare, care este adevărul? Întrucât definiția europeană nu a fost însușită prin Lege, are prioritate legislația românească.
Astfel, pentru amatorii de câte o prăjeală și care se zbat să demonstreze că sunt pescari recreativi și militează pentru îngurgitarea peștelui din apele publice învocând motive puerile de genul că „nu are gust de nămol”, le atrag atenția asupra unui singur aspect. Nu au dreptul să rețină pește din apele publice, întrucât acest drept îl au doar „pescarii sportivi”.
Și ca să nu fiu acuzat de partizanat, citez din art. 24 al OUG 23/2008:
e) în apele din zona colinară şi de şes, pe Dunăre, în Delta Dunării şi în apele maritime un pescar sportiv poate reţine din captură maximum 5 kg de peşte/zi sau numai un singur peşte, dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg;
Ce te faci atunci tu, pescar recreativ? De unde mai mănânci pește gratis? Pentru că pescarul sportiv la rândul lui este definit de aceeași OUG 23/2008 astfel:
Art. 2
271. pescar sportiv – persoana fizică deţinătoare a unui permis de pescuit recreativ/sportiv, eliberat de asociaţiile de pescari sportivi legal constituite;
Personal, am considerat și consider în continuare cu argumente legale imbatabile, pescuitul sportiv ca sport. Iar practicarea lui un drept al persoanei și militez pentru eliminarea orcărei taxe pentru practicarea sa.
Atrag atenția asupra unui singur aspect. Cei care au pierdut monopolul pescuitului sportiv la nivel național (și mă refer aici la AGVPSR) nu se lasă. S-a lansat ideea de a se separa recreativul de sportiv (lucru imposibil în momentul de față, dar se încearcă) și încadrarea acestuia în rândul activităților economice. Motivul? Pentru a face în continuare bani din această activitate, fără însă a face nimic pentru pescuitul sportiv în sine și pentru resursa acvatică vie.
Cine judecă cu capul lui, pricepe. Timpul o va dovedi că ce am scris în acest articol reprezintă purul adevăr. Pentru că actualele reglementări făcute doar pentru a proteja anumite interese de grup, au dus la această varză legislativă din care nimeni nu mai înțelege nimic.
Ștefan Popescu – președinte FRPS
Concluzie :
Nu au dreptul sa retina pestele decat cei inregimentati la cooperativa !
Si halatul ?
Muahahahahahahahahahahahahahaha 
