Leag?nul civliza?iei OCCIDENTALE este la poalele CARPA?ILOR

[gabitoi]

O TEORIE UIMITOARE r?stoarn? ISTORIA antic? a Europei. Leag?nul civliza?iei OCCIDENTALE este la poalele CARPA?ILOR, chiar în ROMÂNIA -
Filmul documentar care prezint? aceast? teorie face ravagii pe Youtube. Aproape un milion de români au privit documentarul bazat pe teorii mai vechi, dar ?i pe studii genetice moderne. Ideile realizatorilor au stârnit ?i un veritabil scandal în comunitatea istoricilor. http://www.youtube.com/watch?v=TXeJahjlj3g

Dac? realizatorii documentarului au dreptate, întreaga istorie veche a Europei este dat? peste cap. Ace?tia sus?in, baza?i pe teorii din perioada interbelic? dar ?i pe studii paleogenetice realizate acum în Germania, c? pe teritoriul actual al României a existat o civiliza?ie antic? foarte avansat? din care s-a n?scut Imperiul Roman.

Pentru teoriile mai vechi, reluate de realizatorii documentarului, exist? replici dure ale istoricilor din zona academic? româneasc?, noile studii prezentate nu primesc îns? nicio replic? de la speciali?ti.

O civiliza?ie antic? dezvoltat?

Autorii documentarului sus?in c? romanii ?i dacii sunt urma?ii unui popor antic, care avea în centru actualul teritoriu al României. Filmul documentar în care ace?tia î?i prezint? teoria, ”Dacii, adev?ruri tulbur?toare”, prezentat în dou? episoade, a adunat în total aproape un milion de vizualiz?ri.

Conform realizatorilor filmului, Imperiul Roman are r?d?cinile într-o civiliza?ie antic? foarte puternic? ?i dezvoltat? care exista pe teritoriul actual al României, dar care se întindea ?i în Balcani. Argumentele prezentate în documentarul care a f?cut furori pe youtube duc c?tre o concluzie uluitoare: întreaga istorie a Europei trebuie rescris? ?i românii sunt într-o pozi?ie privilegiat?.

Limba român? nu provine din latin?

Teoria este sus?inut? de generalii Mircea Chelariu ?i Nicolae Spiroiu ?i de Napoleon S?vescu, directorul fondator al societ??ii Dacia Revival Interna?ional, dar ?i scriitorul Daniel Roxin. Ei reiau câteva idei vehiculate ?i de al?i autori, în perioada interbelic?, potrivit c?rora limba român? nu s-a format prin latinizarea dacilor. Conform acestui film documentar dacii vorbeau o limb? mai veche din care s-a dezvoltat ?i limba roman?.
În sus?inerea teoriei lor, autorii documentarului ridic? semne de întrebare interesante: Cum de în teritorii ocupate total ?i absolut de romani, sute de ani, cum sunt Egipt sau Palestina, nu s-a produs o astfel ”latinizare”. Asta în condi?iile în care Dacia a fost ocupat? de romani doar în propor?ie de 14 la sut?? Argumentul acesta fusese îns? vehiculat ?i în trecut, dar contestat puternic de cei mai mul?i istorici.
Criticii teoriei prezentate în documentarul despre daci spun c? totul este o propagand? pus? la cale în perioada comunist? pentru cultul personalit??ii lui Ceau?escu. Printre istoricii cei mai cunoscu?i care contest? aceast? teorie este ?i Zoe Petre.

Studii genetice ajut? teoria dacologilor

Filmul documentar con?ine îns? ?i studii moderne, realizate în Germania, care vin s? sus?in? ideea existen?ei unei civiliza?ii antice avansate din care s-au n?scut romanii dar ?i dacii ?i care este, în sus?inerea realizatorilor, leag?nul civiliza?iei moderne europene. Studiul paleogenetica fost realizat la Hamburg de biologul Georgeta Cordo?.
„Am realizat aceste studii de paleogenetic? în Germania, pe piese osoase apar?inând unor indivizi care au tr?it pe teritoriul României în Epoca Bronzului ?i Epoca Fierului, scopul fiind o analiz? a structurii genetice a popula?iei vechi ?i s? o compar?m cu datele genetice ale popula?iei actuale. Am realizat în Hamburg un alt studiu de genetic? molecular? ?i e popula?ia actual?, pentru a le putea compara" spune Georgeta Cordo? în prima parte a filmului documentar.
Concluziile sunt cel pu?in ?ocante pentru orice român care a fost înv??at c? ne tragem din daci ?i romani: exist? un str?mo? comun despre care nu se ?tia pân? acum. În film apare ?i Alexander Rodewald, director al Institutului de Biologie al Universit??ii din Hamburg care spune c? studiul genetic a indicat o înrudire ”îndep?rtat? cu popula?ia actual? din Italia ?i foarte apropiat? cu cea din Grecia ?i alte zone din Balcani”.

[grizzly]

nu crede tot ce zboara pe internet sau tv. tocmai ma uitam pe national geographic si se jura unul ca ne tragem dintr-un experiment genetic al extraterestrilor. e combatuta binisor si cu argumente si teoria expusa de tine. numai ca nu se precizeaza chestia asta in filmulet.

[old_radu]

@ gabitoi
...uite , ce "la fix" se potriveste bancul tau :

Un preot explica la ora de religie :
- Dumnezeu l-a creat pe Adam si cu o coasta din Adam a creat-o pe Eva.
- Parinte, il intrerupe un elev, tata spune ca ne tragem din maimute.
- Asculta, zice preotul plictisit, cazul familiei tale nu ma intereseaza !!! Eu vorbesc in general.....

[semlecangheorghe]

Tare..

[semlecangheorghe]

nu crede tot ce zboara pe internet sau tv. tocmai ma uitam pe national geographic si se jura unul ca ne tragem dintr-un experiment genetic al extraterestrilor. e combatuta binisor si cu argumente si teoria expusa de tine. numai ca nu se precizeaza chestia asta in filmulet.

Nu cred ca vrei sa afli parerea lui Pavel Corut in privinta asta..

''Bubulii''sint printre noi..

[gabitoi]

Cunosc parerea d-lui Pavel Corut.I-am citit toate cartile.

[adiwolf]

e clar.

[gabitoi]

e clar.

Ce anume este clar ?

[semlecangheorghe]

Cunosc parerea d-lui Pavel Corut.I-am citit toate cartile.

Si eu..a fost cel mai amuzant s.f. pe care l-am citit..

[geppetto]

Abia acum, cu ocazia adev?rurilor tulbur?toare de pe topicul cu Chaplin mi-am amintit de subiectul ?stalalt cu adev?rurile tulbur?toare

Uite S.F. , poate e?ti curios cum ar ar?ta una din pu?inele reac?ii ale speciali?tilor în leg?tur? cu circul ?i circarii ??tia:

Scrisoare deschis?,

Pe marginea celui de-al XI-lea Congres Interna?ional al Dacologiei – Malus Dacus,

Alba Iulia, 28-29 mai 2010

Despre activitatea Societ??ii cu nume apocaliptic, Dacia Revival International, se ?tiu multe, ca ?i despre artizanii s?i, în frunte cu Napoleon S?vescu. Nici nu am avea cum altfel, întrucât periodic suntem bombarda?i, prin emisiuni gen Na?ul ?i Dan Diaconescu în direct, sau prin publica?ii distribuite la chio?curile de ziare, cu istorii revan?arde, menite a “aduce lumin?” asupra “adev?ratei noastre istorii”. Diver?i “speciali?ti”, în fapt ingineri, generali în rezerv? ?i profesori de matematic? se erijeaz? în iluminatorii patriei ?i p?str?torii “adev?rului istoric”. Cum ar trebui s? ne sim?im noi ceilal?i, istoricii profesioni?ti, noi cei ce profes?m falsul? Cei care am absolvit o facultate în care am îngurgitat informa?ii false, am predat prin ?coli ?i universit??i falsuri ?tiin?ifice, ne-am ?lefuit lucrul cu falsul în masterate ?i am transpirat ani de zile, am strâns cureaua, c?ci ?tiin?a cere sacrificii, scotocind prin arhive ?i documente, am petrecut zile ?i nop?i citind pentru a ne defini o viziune istoric? în concordan?? cu spa?iile istoriografice avansate, totul pentru a duce la bun sfâr?it doctorate în istorii false?

În 10, 20, poate 30 de ani, via?a noastr? s-a exprimat printre cuno?tin?e istorice, descoperiri arheologice, relicve, documente pe care am încercat s? le interpret?m a?a cum ne dicteaz? standardele profesionale ?i experien?a pentru a reface universul unor epoci apuse. Deloc pl?cut este atunci când ni?te neica nimeni pe t?râmul expresiei istorice, ni?te diletan?i ce nici m?car nu î?i con?tientizeaz? condi?ia, apar cu asemenea complexe de superioritate, de dumnezei ai „adev?rului istoric”, trimi?ându-ne la col?ul ru?inii pe noi ce conjug?m „falsul”. În linii mari, a?a-zisa „istorie adev?rat?” a acestor corifei ai luminii se cl?de?te pe un pretins patriotism (c?ruia îi vedem ?i p?r?ile bune) împins la extrem, pe credin?a c? noi românii, daci sau ce om fi noi, suntem buricul p?mântului, civilizatorii universului ?i p?str?torii luminii vie?ii, mor?ii ?i reînvierii, ?i, nu în ultimul rând, pe raportarea antagonic? la istoricii adev?ra?i, fideli profesionalismului pe care ?tiin?a c?reia i s-au dedicat îl impune. Acei istorici care interpreteaz? izvorul istoric pân? la epuizare, atunci când situa?ia o cere, dar care nu încep dup? aceea cu „argumente logice”, în fapt ni?te specula?ii aberante unde „dacologii” no?tri se simt atât de în largul lor...

Re?eta secret?

Re?eta domniilor lor este simpl?: X profesor universitar din America (deci nu de oriunde), doctor în trei domenii, personalitate giga-celebr? de care nu a auzit nimeni în afara acestui cerc al „ini?ia?ilor” g?se?te la el în pivni?? un codex con?inând 142 de enigme ?i 7102 caractere grafice. Un alt mega-specialist, din Fran?a (nici el de ici, de colo), str?-str?nepotul lui Champollion, îl traduce, rezultând de aici o turnur? de 180 de grade a tot ceea ce am înv??at noi, ignoran?ii, de la p?rin?i, profesori, societate, bibilografii ?i din experien?a proprie. Civilizarea lumii a pornit de pe plaiuri carpatice, str?mo?ii no?tri, pelasgii (!), i-au înv??at de locuitorii Italiei s? umble în dou? picioare, s? vorbeasc? ?i s? scrie (probabil ?i s? fac? dragoste); din p?cate i-au înv??at ?i s? ?in? sabia în mân?, astfel c?, mii de ani mai târziu, urma?ii celor înv??a?i, în loc s? fie pururea recunosc?tori, au pornit r?zboi tic?los de jaf ?i cotropire împotriva urma?ilor profesorilor lor, urma?i care între timp au uitat s? scrie. Ba nu, nu au uitat, dar aveau un tabu legat de scriere! De unde ?tim c? aveau un tabu? Cum de unde, pe baza unor deduc?ii logice! Demonstra?i c? nu e a?a!

În linii mari, la baza acestei “paradigme” st? teoria lui Nicolae Densu?ianu, a?a cum e expus? ea în Dacia preistoric? (1913), despre puterea, inteligen?a, for?a ?i abnega?ia locuitorilor plaiurilor mioritice de dinainte de Miori??, adic? din vremea “ante-istoric?”, poate imediat “post-edenic?”. Peste aceasta s-au mulat alte scrieri istorice pl?m?dite în regim de revela?ie, complexe de superioritate na?ional? din vremurile epocii de aur ?i expectora?ii ale unor curioase frustr?ri ale prezentului. Dac? în privin?a “produselor istoriografice” ale deceniilor trecute g?sim ?i argumente pentru a le în?elege ?i a le discuta ast?zi sine ira et studio (dac? e s? folosim o expresie dac?), în privin?a unor elucubra?ii ale contemporaneit??ii nu mai putem fi la fel de îngaduitori!

Istoria dacologilor

S? spicuim, spre edificare, din activitatea structurilor dacologice din ultimii ani: în anul 1999 ia fiin??, la New York (pelasgii au dus civiliza?ia ?i acolo), Dacia Revival International Society, cu pre?edinte ?i fondator în persoana Dr Napoleon S?vescu. Scopul societ??ii este ferm declarat ?i serve?te ca pavaz? ?i c?l?uz? adep?ilor dacomaniei: “a readuce în drepturile ei adev?rata istorie a poporului daco-roman”. La congresele care s-au succedat an de an, ?inute de obicei la Hotel Intercontinental în Bucure?ti, c? vremurile sunt vitrege, s-a fundamentat ideea c? românii, de?i au salarii proaste, o ?ar? bogat?-s?rac? de trebuie s? culeag? c?p?uni ?i usturoi în Spania ?i s? ?tearg? la fund b?trânii Occidentului decadent pentru a men?ine economia României pe linie de plutire, ace?ti români pot sta lini?ti?i de acum încolo pentru c? sunt cea dintâi structur? etnic? din lume, la toate capitolele existente ?i non-existente. S-au lansat c?r?i precum “Noi nu suntem urma?ii Romei”, “Istoria adev?rului istoric”, documentare, reviste, site-uri de internet, piese muzicale precum “Imnul Dacic”, “Mar? Dacic”, “Imnul tinerilor daci”, “Nu uita c? tu e?ti dac”, “Malus Dacus e cu noi” ?i s-au revolu?ionat, adânc ?i etern, cuno?tin?ele trecutului, cu tezaure documentare pierdute ?i reg?site precum Codex Rahonczi, ori s-au lansat televiziuni ca Dacia TV, evident, tot în noul centru al Pelasgiei, tocmai la New York!

Pân? la urm?, produsele pe band? rulant? ale acestei societ??i revolu?ionare nu ne deranjeaz? atât de mult, ?inând cont c? tr?im într-o lume liber?, guvernat? dup? regulile pie?ei. Recunoa?tem, suntem invidio?i atunci când muncim 5 ani la o carte ?i vindem 200 de exemplare în doi ani, în timp ce o carte scris? sub revela?ie de un purt?tor al “adev?rului istoric” se vinde în 200.000 într-o s?pt?mân?, iar femeia de la chio?cul de ziare din col?, acolo unde se distribuie respectiva carte, are n rug?min?i pe r?boj de a p?stra un exemplar, înc? de dinaintea apari?iei, pentru cet??eni înfl?c?ra?i care vor s? cunoasc? “adev?rul”. Suntem invidio?i ?i pentru c? atunci când cineva deschide internetul ?i caut? informa?ii despre daci, rezultatele “gug?lite” sunt în propor?ie covâr?itoare dacomaniace. Recunoa?tem! Pân? la urma lucrurile acestea nu ne deranjeaz? atât de tare. Este ?i vina noastr?, a istoricilor profesioni?ti, c? nu lu?m atitudine. Mul?i oameni cu biblioteci în spate, cu sute de studii ?tiin?ifice publicate, istorici pur-sânge de calibru, se mul?umesc în a strâmba din nas la contactul cu diletan?ii “dacologi” sau a trece cu indiferen?? peste manifest?rile acestei lumi paralele.

Congres la Alba Iulia

Nu ne deranjeaz? nici c? al XI-lea Congres Interna?ional (sic! – am fi curio?i s? ?tim ce în?eleg organizatorii prin acest termen, pentru c? participarea a doi români pleca?i în SUA nu îl face interna?ional dup? ?tiin?a noastr?) de Dacologie s-a ?inut în premiera în ora?ul nostru, la Alba Iulia. Ca urma?i ai pelasgilor am înv??at s? fim ospitalieri; în?elegem ?i dorin?a de a mai înlocui aerul extravagant ?i rarefiat al Intercontinentalului cu boemia unei urbi?oare dr?g?la?e ?i primitoare ca Alba Iulia. Ne deranjeaz? îns? s? vedem pe afi?ul congresului numele unor institu?ii ca: Universitatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia, Consiliul Jude?ean Alba, Prim?ria Alba Iulia. Congresul s-a ?inut tocmai în spa?iile Universit??ii; din sursele noastre, Catedra de Istorie din cadrul sus-numitei institu?ii nu a fost consultat? cu privire la oportunitatea organiz?rii acestei manifest?ri, pe un teritoriu unde era cea mai în m?sur? s? se exprime. La deschiderea oficial? a congresului au participat, printre al?ii, domnii primar, prefect, pre?edinte al Consiliului Jude?ean, rector al Universit??ii, unde au avut, în treac?t fie spus, interven?ii interesante ?i chiar savuroase. ?inem totu?i s? preciz?m c? la o conferin?? “similar?” (Dying and Death in 18th-21st Century Europe), ce va ajunge anul acesta la a treia edi?ie, realmente o conferin?? interna?ional?, de?i mai modest ambalat?, în?esat? de speciali?ti cu adev?rat de talie interna?ional?, unic? în spa?iul românesc, personalit??ile mai sus numite nu au participat la festivit??ile de deschidere. Sper?m c? din cauza unei vizibilit??i mai reduse a conferin?ei, ?i nu din alte motive.

Iat? cu ce ?i-au asociat numele institu?iile amintite, spicuind din programul congresului (titlurile comunic?rilor sau manifes?rilor spun totul): “Tr?darea dacului cel r?u” (e vorba, dac? nu a?i b?nuit, de Mihai Viteazul, edi?ia de la Alba Iulia fiind de altfel dedicat? acestuia – Mihai Viteazul, adic? “malus dacus” pour les connaisseurs!), “Cele trei alfabete ale dacilor” (stupefiant!), “Mihai Viteazul ?i c?lu?arii”, “Taina dacului cel r?u”, “Marele voievod cu nume de arhanghel” (avem de-a face cu aripa cre?tin? a dacologilor aici, nu cu p?gânii lui Pavel Coru?, alt numerolog/astrolog/istoric), “Partea noastr? de cer”, “Zamolxe st? ascuns...” (se pare c? nu destul!), “Zamolxe, promotor al bioenergiei ?i al induc?iei electromagnetice” (c? tot s-a terminat serialul Lost ?i poate ne lipse?te!) ?i câte ?i mai câte! Trist ni s-a p?rut ?i s? vedem la deschidere elevi ai Colegiului Militar Mihai Viteazul din Alba Iulia (unii costuma?i chipurile în daci!), adu?i la aceast? ac?iune de unde ar trebui s? li se insufle patriotismul. S? ?tie, dragii de ei, când vor merge peste 5-10 ani în Afganistan, c? umbl? printre mine pentru a ?ine sus stindardul Pelasgiei! Congresul a avut patru sec?iuni, din care dou? consacrate exprim?rii elevilor ?i studen?ilor! Am în?eles, vre?i s? v? sinucide?i sau s? ne omorâ?i (înc? nu ne e clar), dar cu copiii no?tri ce ave?i? Ce e cu prozelitismul ?sta? Cum î?i împac? sinele profesorii care au girat prezen?a copiilor la acest congres galactic?

Trist ni s-a p?rut s? vedem opulen?a în care se desf??oar? aceast? manifestare! Noi dup? ce organiz?m o conferin?? interna?ional? nu mai avem cu ce ne pl?ti gazul acas? din cauza unor mici cheltuieli neprev?zute! Oare domnul Napoleon S?vescu are aceast? problem?? Trist este ?i afluxul mare de public, de oameni dezorienta?i care ne întrebau “unde se ?ine congresul?” iar în ochi le lic?rea speran?a, respectul ?i satisfac?ia pentru ceea ce urma s? se întâmple acolo, la reuniunea „adev?rului”. Acolo lumea se desface ?i se reface. Trist este ?i c? „decernarea diplomelor de recunoa?tere” pentru reprezenta?ii „noului suflu istoric” s-a derulat în Sala Unirii, loc ce, prin natura lui, se leag? de evenimente istorice serioase din trecutul românilor. Nu ?inem minte ca vreun istoric local (?i culmea, avem istorici locali de prestigiu!), care ?i-a legat numele de istoria ora?ului dar ?i de istoriografia na?ional? ?i mai departe, s? fi fost premiat de autorit??ile din localitate sau jude?! E drept, nu avem istorici ai lui „Malus Dacus”, dar avem istorici capabili s? nu fac? un titlu de glorie na?ional? din aceast? etichet? pus? de un cronicar sup?rat lui Mihai Viteazul. Avem istorici care ?i-au petrecut nu mai mult de o via?? scriind despre Alba Iulia, despre Apulumul nerecunosc?torilor romani, despre ?coala Ardelean?, despre 1848, despre Unirea de la 1 Decembrie sau despre Astra. Ori istorici ai noului val (f?r? ghilimele de data aceasta) care s-au intoxicat cu Lucien Febvre, Fernand Braudel, Jean Delumeau, Michel Foucault, Philippe Ariès, Roger Chartier, Michele Vovelle, François Furet, Jacques Le Goff, Douglas Davies, Hasso Spode (?sta chiar a fost la Alba Iulia!), Francis Fukuyama, Thomas Kuhn, Paul Fussell ?i Hayden White, dar ?i Pompiliu Teodor sau Alexandru Zub (nu ne îndoim, dragi istorici dacologi, c? le cunoa?te?i opera!), încercând s? pun? Alba Iulia pe harta ne-revela?iilor istoriografice!

Trist este ?i sentimentul de inutilitate care ni se cultiv?. La ce bun ne mai lu?m salariile, atât cât sunt ele, dac? al?ii sunt recunoscu?i ca vocea suprem? a adev?rului istoric?! Imagina?i-v? cam cum s-ar sim?i medicii chirurgi la un congres al vr?jitoarelor, unde toat? lumea s-ar prosterna în fa?a acestora ?i capacit??ilor lor t?m?duitoare! Iar apoi cele mai rasate dintre ele ar primi diplome de recuno?tin?? pentru capacitatea de a scoate argintul viu din om!

La final, ne cerem scuze dac? tonul pamfletar deranjeaz?, îns? el este implicit dat fiind grotescul situa?iei!



Un grup de istorici din Alba Iulia: Dr. Tudor Ro?u

Dr. Marius Rotar

Liviu Zgârciu

George Bounegru

Ovidiu Oarg?

Anca Timofan

Radu Ota

Dr. Ilie Lascu

Dr. Cristinel Fântâneanu

Dr. Ioana Rustoiu

Dr. Gabriel Rustoiu