Frumusetea e in ochii privitorului.

orice subiect de discutie pe orice tema, mai putin pescuitul rapitorilor

Moderatori: johnnybravo, dr.pike, tudor, Adelin, Moderatori

Scrie răspuns
Avatar utilizator
tdum
veteran
veteran
Mesaje: 1085
Membru din: 30 Ian 2016, 22:34
Localitate: Reşiţa

Frumusetea e in ochii privitorului.

Mesaj de tdum » 02 Noi 2019, 19:43

,,The beauty is in the eye of the beholder" spun americanii si au dreptate. Astazi, dupa ce am facut o gramada de treaba in gospodarie, am simtit nevoia de deconactare, astfel ca la ora 13:10, mi-am sarutat sotia si echipat de drumetie am luat drumul padurii, pe un traseu care sa includa obiective pe care doream sa le revad si pe care le-am vizitat de nenumarate ori din copilarie si pana acum, fiind un ,,reset" mental si o incarcare psihica cu energii benefice. Din pacate, am plecat singur, fiindca cainii mei sunt prea batrani si ologiti si nu mai tin la drum. Ca sa nu ma simt singur, am luat camera foto cu mine si astfel va invit, daca doriti, sa ma insototi intr-o calatorie virtuala, in care va voi fi ghid de drumetie:

O zi cu vant puternic, care nu poate fi una de pescuit din barca (oricum mi-am luat ieri portia de salai) s-a dovedit una potrivita pentru drumetie, asa ca am parasit civilizatia. Am lasat pe stanga ultima asezare umana:
Imagine

Am lasat in urma si ultimul dig de protectie impotriva torentilor de pe versanti>
Imagine

Am vizitat locul unde era vechea mina in care cu riscuri intram cand eram copil, ea fiind o ruina abandonata inca de atunci. Acum intrarea e surpata complet, si doar o palnie adancita sugereaza ca dedesubt a fost o ,,sala" de unde eu stiu ca se bifurcau galeriile. Sunt printre putinii care mai stiu de existenta ei...
Imagine

Din cauza taierilor masive de padure, torentii au sapat in teren si au antrenat bolovani imensi. Un arbore s-a prabusit, unind ca o punte versantii:
Imagine

Un drum pietruit construit cu sute de ani inainte e functional si azi. El deserveste insa doar hotii de lemne... Toamna l-a acoperit pe alocuri cu un covor de frunze:
Imagine

O veche cruce cioplita in piatra si mascata discret in peisaj, era la locul ei, neobservata de cei mai multi:
Imagine
Imagine

Vechiul pod de lemn cu aspect cat se poate se rustic, construit pe zidarie de piatra e inca la locul sau:
Imagine
Imagine
Imagine

Acesta e drumul nemuritor care serpuieste nestiut de multi pe kilometri de padure:
Imagine

Am lasat drumul pietruit in urma si am urcat la deal, trecand pe langa doua ,,fundatii" - tone de beton despre care nimeni n-a stiut niciodata sa-mi spuna nimic si pe care padurea incearca zadarnic sa le inghita odata cu secretele ce le ascund:
Imagine
Imagine
Imagine

Am vizitat si ,,grota groazei" care ma ingrozea cand eram copil, gandindu-ma ca ar putea adaposti vreo fiara. Era tot goala, dar de la distata tot infricosatoare:
Imagine
Imagine

Batranul pin sub care am adastat si am mancat de atatea ori, nu mi-a supravietuit si l-am gasit la pamant...
Imagine

Muschii, imbraca pretutindeni la aceasta altitudine busteni si bolovani deopotriva, facandu-i pufosi:
Imagine

In drumul meu spre ,,promontoriul groazei" (fiindca e pe marginea unui abis) am trecut pe langa ceva care aduce a constructie si nu cred ca e naturala ci facuta de mana omului, sau a altcuiva si care imi aminteste de documentarele despre ,,extraterestrii antici" locatii misterioase, Puma Punku din Bolivia, etc...
Imagine

Apropiindu-ma de ,,promontoriul groazei" mi se dezvaluia si panorama superba a Resitei, care ma face de fiecare data sa bifez pe itinerarul de drumetie acest reper:
Imagine

Poate nu va dati seama, dar in poza urmatoare, stau chiar pe buza promontoriului, pe marginea abisului si sunt cu mult deasupra corooanelor unor arbori gigantici:
Imagine

Si iata Resita vazuta de sus, fara drona:
Imagine
Imagine
Imagine
Imagine

Poteca ce ma conduce spre culme:
Imagine

Pe culme, parca ar fi o livada:
Imagine

Dar nu e, sunt doar o varietate de stejari pitici, dupa mine frumosi, care ma fac sa ma simt un urias:
Imagine

Tot de pe culme, am avut o revelatie. O imagine pe care parca o mai vazusem, dar nu era decat o asemanare in partea de sus cu finalul acela superb din filmul ,,Ultimul mohican", unde trei din protagonisti privesc in zare. In partea de jos a imaginii, e prozaica Romanie - ,,Scheletele" - ramasitele unor falnici copaci doborati:
Imagine
Imagine

Am trecut apoi prin ,,cimitir" cu lacrimi in ochi:
Imagine
Imagine
Imagine

Cioclii erau la datorie si tarau cu tractorul trupurile celor ucisi:
Imagine

As fi vrut sa ma asez putin pe o bancuta la locul de popas unde mai stateam cand eram la cules de ciuperci, dar nu am facut-o. Doream sa scap cat mai repede de zgomotul TAF-urilor si al drujbelor, asa ca am marsaluit urmatorii doi km.
Imagine

Am luat poteca care avea sa ma duca spre culmea culmii dealului pe care eu si prietenii il numim ,,la stanci"
Imagine

Am depasit doi bolovani mari, plati, pusi parca de giganti pe suporti de piatra:
Imagine

Am ajuns intr-un loc aparte, care imi da de fiecare data senzatia de intimitate, ca si cum as fi intr-o odaie familiara, senzatie ce nu poate fi redata in poze ci doar traita pe viu. Eu ii spun templul si cred ca acolo e casa Domnului mult mai mult decat in Catedrala Mantuirii Neamului si tocmai de aceea, am inchis ochii si m-am rugat pentru sanatate, a mea si a celor dragi. Locul are o magie ce nu poate fi surprinsa in poze, totusi:
Imagine
Imagine
Imagine
Imagine
Imagine
Imagine

Am luat drumul spre casa si am trecut pe langa o borna, despre care sincer, nu stiu nimic... Dar e acolo dinainte de nasterea mea:
Imagine
Imagine

Am salutat in drumul de intoarcere si niste stanci imense, poate cele mai mari din toata zona si nu pot banui cum au ajuns in pozitia aceea. Au de cateva ori statura unui om:
Imagine
Imagine

Aproape acasa, am mai facut doua poze inaintea intrarii in ,,civilizatie" Am pus deliberat ghilimelele!
Imagine
Imagine

Am intrat in casa fix la 16:09. Deci, am mers trei ore militareste, asa cum ii sta bine unui sergent in rezerva si am ars o groaza de calorii, dar am venit cu ,,tolba" plina de imagini, (mult mai multe decat am postat aici) bine dispus, caci m-am deconectat de la activitatile cotidiene, dar oarecum trist, caci nu pot fi imun la distrugerea padurii, mediului, climatului si viitorului generatiilor care urmeaza dupa noi.

Deocamdata, aceste frumuseti, minuni ale naturii, (in ochii mei) pe care le-am impartasit cu dumneavoastra, nestiute sau stiute de putini, inca exista. Multe s-au pierdut insa deja si imi pare rau.

Daca v-a placut aceasta postare si vedeti un rost al acestui nou topic, eu va invit stimati colegi sa postati poze asemanatoare cu frumuseti ce merita impartasite.

T.D. Rew.

Avatar utilizator
crapmaniacul
veteran
veteran
Mesaje: 4196
Membru din: 19 Iun 2013, 12:20
Localitate: Bucuresti

Re: Frumusetea e in ochii privitorului.

Mesaj de crapmaniacul » 04 Noi 2019, 10:46

Extrem de pitoresc si aparte peisajul si itinerariul prezentat ...

Avatar utilizator
DEM
veteran
veteran
Mesaje: 553
Membru din: 27 Iun 2012, 15:57
Localitate: bucuresti

Re: Frumusetea e in ochii privitorului.

Mesaj de DEM » 04 Noi 2019, 13:47

:respekt: :respekt: :respekt:
Dumnezeu a creat cerul si pamantul,restul e facut in China.

Avatar utilizator
crapmaniacul
veteran
veteran
Mesaje: 4196
Membru din: 19 Iun 2013, 12:20
Localitate: Bucuresti

Re: Frumusetea e in ochii privitorului.

Mesaj de crapmaniacul » 06 Noi 2019, 12:55

Citind randurile d-lui Damian cu maiestrie si disciplina artistica asezate in pagina de mai sus, ganduri care urmaresc cu acuitate logica fiecare etapa a calatoriei fascinante, mi-a venit in minte un reportaj bine documentat de pe Discovery cred unde cativa arheologi moderni cautau in zilele noastre vestigii naziste in padurile de nepatrus ale Argentinei si Braziliei. In acel reportaj excelent realizat se impleteau dovezi palpabile precum edificii de beton azi inghitite de jungla cu tot felul de speculatii privind motivele si scopurile respectivelor constructii inca foarte bine conservate, dar despre care nu s-au facut multe discutii in perioada recenta.
Pentru amatorii pe subiect se stie deja ca Joseph Mengele a trait in Argentina mai mult de 10 ani dupa incheierea razboiului unde se pare ca activitatile care l-au facut celebru le-a continuat, iar aceasta tara a gazduit multi alti ofiteri germani de rang inalt, un alt exemplu fiind Adolf Eichmann, arhitectul Holocaustului asa cum a fost numit. Se speculeaza fara a se si putea dovedi faptul ca jungla amazoniana inca ascunde vestigii naziste extrem de valoaroase astazi, parte din obiectele jefuite in timpul razboiului de catre nazisti ar fi fost ingropate aici si astazi li s-ar fi pierdut urma ... sau poate nu ...
https://www.theguardian.com/world/2015/ ... ica-jungle
https://www.youtube.com/watch?v=v2dcQiSz1Ko

Adi G
veteran
veteran
Mesaje: 2160
Membru din: 21 Sep 2010, 13:44
Localitate: Malu Garlei

Re: Frumusetea e in ochii privitorului.

Mesaj de Adi G » 06 Noi 2019, 14:59

Whow... de la Resita pana in Argentina si Brazilia.... Da intr-adevar, fascinanta calatorie....

Avatar utilizator
tdum
veteran
veteran
Mesaje: 1085
Membru din: 30 Ian 2016, 22:34
Localitate: Reşiţa

Re: Frumusetea e in ochii privitorului.

Mesaj de tdum » 10 Noi 2019, 14:12

Poza asta are un an vechime, dar stropul de magie al acelei dimineti de noiembrie e vesnic, gratie prietenului care a surprins in imagine ultimele fuioare de ceata... Lac Secu, (Dig construit intre 1962-1964) la doar cativa km de Resita:
Imagine

Am fost primul care am pescuit cu twistere in acest lac, intensiv chiar, dupa revolutia din 89 si o mai fac si in prezent, alaturi de multi, multi altii. Inca prind bine si o fac cu mare placere. Maine, cu noaptea ,,in cap" il vizitez din nou, la o partida de salau, din barcuta mea cea mica...

T.D. Rew.

Avatar utilizator
tdum
veteran
veteran
Mesaje: 1085
Membru din: 30 Ian 2016, 22:34
Localitate: Reşiţa

Re: Frumusetea e in ochii privitorului.

Mesaj de tdum » 11 Noi 2019, 21:42

Acelasi lac, dupa un an (adica azi)
Imagine
Lipseste ceva apa din lac, dar pescuitul a fost bun pentru mine si astazi. Am pus in barca 15 salai, din care 8 s-au intors in mediul lor sa mai creasca. Am pescuit 4 ore, cu maxima placere, intr-o zi frumoasa de toamna tarzie...

T.D. Rew.

Scrie răspuns