Cine sunt aromanii?

[basarab]

Romanii/vlahii – istoriografie si politica

Cine sunt aromanii?

Pentru greci, ei sunt indiscutabil greci, descendenti ai soldatilor din garnizoanele romane stabilite ca sa protejeze trecatorile si care s-au casatorit cu femei locale si au nascut copii vorbitori ai unei limbi latine Aceasta teorie este, in opinia majoritatii expertilor, greu, daca nu imposibil de crezut, cel putin pentru motivele ca, in primul rand, nu exista proba unei prezente institutionalizate si continue romane in multe din acele regiuni si, in al doilea rand, elementul care perpetueaza si prezerva limba este cel matern, nu cel patern. Pentru unguri – cum bine observa Winnifrith - „doritori sa probeze ca ei eu ajuns in Transilvania primii, vlahii traiesc in locurile originare a romanilor care au venit la nordul Dunarii in Evul Mediu tarziu, momentul cand acestia apar pentru prima data in istorie, desi nu exista nici o evidenta a unei asemenea migratii�. Pentru sarbi si bulgari, vlahii sunt pur si simplu sarbi sau bulgari, „reprezentantii/descendentii unor sarbi/bulgari avand un anumit tip de ocupatii si ducand un mod specific de viata, practic, pastori nomazi. Cu alte cuvinte denominatia ar fi avut si are un sens socio-profesional si nu unul etnic� (Gheorghe Zbuchea, Romanii timoceni. Scurta istorie, Timisoara, 2002). Chestiunea limbii, respectiv faptul ca acesti „vlahi� vorbesc totusi o limba ne-slava, ci una romanica, pune in criza definitiv o asemenea abordare simplista si simplificatoare. Acesta este, poate, motivul pentru care teza a suferit in ultimele decenii „nuantari�. Etnonimul „vlah� si glotonimul „vlaha� sunt recunoscute la sud de Dunare, dar se considera ca ele ar fi diferite de etnonimul si glotonimul „roman�, reprezentand un alt popor si o alta limba. Aceasta perspectiva este una care atribuie calitatea de „popoare diferite� nu doar „vlahilor�, ci si „aromanilor� din centrul si sudul Peninsulei Balcanice. Teza nu este insa la fel de convingatoare, se pare, cum nazuiesc promotorii ei: „... pe plan international nici o institutie academica sau reuniune stiintifica nu a acceptat o asemenea teorie� (Zbuchea, op. cit). Procesul de definire si auto-definire al unei comunitati este unul problematic, deseori, dar chestiunea cruciala in aceasta disputa este ca vlahii nu sunt, cu rarisime exceptii, lasati cu adevarat – nu declarativ - sa se defineasca singuri, dincolo de restrictiile politice pe care un stat sau altul le exercita asupra lor. In realitate, faptul ca nu sunt recunoscuti sau recunoscuti in cadre stramte si impuse politic de sus in jos nu face decat sa sporeasca criza. Un cadru rezonabil al discutiei, daca nu o teorie definitiva, si care surmonteaza, cel putin, dificultatile majore ale perspectivelor enumerate mai sus, incadreaza vlahii in procesul de romanizarea al populatiei autohtone (tracii) din acest spatiu (in zona timoceana traia o ramura a tracilor, respectiv tribalii), pe o arie geografica cuprinzand atat spatii nord-dunarene cat si spatii sud-dunarene.

O data cu aparitia unei noi populatii romanice,

a aparut si „o limba proprie a acestuia, limba romana comuna, care apoi, in cursul evolutiei, a capatat patru infatisari dialectale diferite, respectiv: daco-romanii, aromanii sau macedo-romanii megleno-romanii si istro-romanii� (Ibid.). Iorga a descris remarcabil comunitatile de protoromani si, mai tarziu, de romani, denumindu-le „romanii populare�, respectiv „forme de organizare politica-militara a populatiei romanice aflate in zone de margine ale Imperiului roman, zone din care - ca in Dacia – au fost retrase armata si administratia romane� (Florin Constantiniu, O istorie sincera a poporului roman, 1997) Dupa raspandirea crestinismului, in cadrul romaniilor populare functia de conducere a revenit, de regula, preotilor sau episcopilor, asa cum a fost cazul Sf. Severin in Noricum, a carui viata (scrisa de Eugippius) i-a sugerat lui N. Iorga teoria romaniilor populare, ca principal factor al continuitatii romanice�. Studiile lingvistice arata ca majoritatea vlahilor din Serbia de Est vorbesc o varianta a dialectului daco-roman, la fel precum romanii din Banat. In versiunea vlaha, insa, exista o serie de cuvinte imprumutate (loanwrds), cu origini slave (nu doar sarbesti), dar nu se stie exact procentul lor; statistici de aceasta natura nu s-au desfasurat in aceste regiuni. Vlahii din zona Krajina (Timoc) vorbesc o versiune munteneasca a dialectului daco-roman, versiune care a fost adoptata de limba romana standard. Ramane insa aceea modificare a dialectului datorata limbii slave si a altor influente si o precaritate (saracire) a vocabularului din pricina ca in aceasta regiune nu au existat scoli in limba romana, deci nici posibilitati de instruire si evolutie din acest punct de vedere. Mixajul dintre aceste limbi existente in Timoc a produs un instrument de comunicare tranzitional, care este insa, mai degraba, o derivatie a celor doua versiuni romanesti decat o „limba vlaha� separa. Textul acesta nu isi propune nici sa treaca in revista toate teoriile circulate in legatura cu originea si identitatea romanilor/vlahilor din Timoc nici sa le evalueze definitiv (vezi: Brezeanu, Stelian si Zbuchea Gheorghe, „Introducere in istoria romanilor sud-dunareni�, in Romanii de la sud de Dunare, Bucuresti, 1997). Vrea, deocamdata, doar sa semnaleze dificultatile si zgura ideologica ce s-a depus peste aceasta problema. Apatia si lipsa de profesionalism ale institutiilor romanesti abilitate cu gestionarea acestei chestiuni a jucat si joaca un rol crucial in actuala stare de fapt.

Conditia romanilor/vlahilor din Serbia-Muntenegru

Romanii/vlahii din Estul Serbiei traiesc in 328 de sate si 20 de orase de-a lungul vaii Dunarii, de la Veliko Gradiste la muntii raului Tiomok, in valea Morava (majoritatea la este de Velika Morava, dar si in unele zone de pe malul vestic), in Homolje (pe o suprafata intinsa) si Timok Krajina. Aceste localitati se afla in jurisdictia administrativa a urmatoarelor localitati: Bor, Boljevac, Golubac, Despotovac, Zajecar, Zagubica, Zabari, Kladovo, Kucevo, Majdanpek, Malo Crnice, Negotin, Petrovac, Paracin, Cuprija, Svilajnac, Pozarevac and Veliko Gradiste. In general, sunt majoritari in satele in care locuiesc, dar proportia lor in urban este mult mai mica. In conformitate cu recensamantul din 1991, existau 17 807 de vlahi in Serbia. Intr-o prima etapa a recensamantului din 2002, se prognosticau 40.000 de romani si 120.000 de vlahi, dar in a doua etapa, data publicitatii in ianuarie 2003, a fost prezentat numarul tuturor minoritatilor din Serbia, exceptandu-i pe romanii timoceni si banateni. In Monitorul Oficial de la Belgrad, au aparut in cele din urma urmatoarele cifre: 39.953 vlahi si 4.157 romani. Datele recensamantului din 2002 indica 39 953 de vlahi in aceasta regiune (circa 0,73%) si 4 157 de romani (circa 0,08%) Miscarea Romanilor/Vlahilor din Iugoslavia afirma ca cifrele nu sunt reale, caci numarul lor este, in estul Serbiei, de circa 200 000 – 300 000 de persoane. Sursa lor principala este cercetarea intreprinsa de dr. Dragoljub Petrovic, profesor de istorie moderna din Belgrad, care afirma ca exista circa 220 000 de vlahi in regiune. Discrepanta uriasa intre cifrele oficiale si dovezile sau evaluarile istorice sau lingvistice probeaza – sustin reprezentantii vlahilor – ca recensamantul nu este relevant din acest punct de vedere.
Romanii/vlahii nu au, in prezent, scoli in limba proprie, iar incercarile anterioare pentru dobandirea unei educatii alternative, au starnit reactii dure ale autoritatilor sarbe (Conform unei scrisori trimise Comitetului Helsinski pentru drepturile omului din Serbia de catre reprezentantii romanilor/vlahilor din Serbia la 14 august 1996). Pentru ca limba materna a comunitatii nu este, deocamdata, recunoscuta oficial in partea de est a Serbiei, membrii ei trebuie sa foloseasca, in public cel putin, limba sarba. In ceea ce priveste statutul lor religios, situatia este si mai dramatica Este util sa reamintim aici ca procesul de crestinare din aceasta zona se incadreaza in paternul general caracteristic intregului spatiu la perioada respectiva: „Astfel, sub Diocletia in zona sunt atestati clar primii martiri: Basicrate, Valentianus, Hermes etc., ceea ce inseamna ca o parte a populatiei s-a crestinat mai inainte ca procesul sa se generalizeze, in urma edictului de toleranta al lui Constantin cel mare din anul 313. In zona in cursul secolului al IV-lea existau mai multe episcopii avandu-si resedinta in asezari aflate in interior precum: Oescus, Ratiria etc., sau in apropiere la Naisus, Remesiana. In Voievodina, romanii din Banat, crestini ortodocsi in marea majoritate, au dreptul sa la serviciu religios in limba proprie in zonele (localitatile) in care numarul lor este semnificativ. Romanii/vlahii din estul Serbiei, majoritar crestin ortodocsi, nu au aceasta posibilitate. Pentru ca nu sunt recunoscuti ca „minoritate nationala�, nici dreptul lor de a-si practica religia in limba materna nu este recunoscut. Incercarile repetate de a interveni chiar la Patriarhul Pavle in persoana pentru a capata dreptul slujirii in limba romana nu s-au soldat, deocamdata, cu nici un rezultat concret.

[costica_fishing]

Alte sentimente patriotice!

Foarte nobil! O lacrima mi se prelinge!

tze redze era tzi Basarab?
A tz'scris tz'carte la tz'fiul lui tz'Teodosie.......tz!

Da de tz-jig.....era ceva prin tz'carte sau numai de tz'mioare?



PS: credeam ca e ceva nou despre Becali! Pacat! E atat de pitoresc!


Cica s-a dus Becali cu echipa la cinema. A inchiriat bossu' sala, sa culturalizeze poporu' la Alexander (Machidonul). Deh o lectie de istorie... sa vaza Cristea din ce spita nobila se trage sefu'.

Faza culminanta: cand se prinde sefu' ca eroul natiei se arde la kk se ridica in picioare si spune: "Asta nu era d'al nostru! tz' "

[costica_fishing]

AOOOOLEOOOOOO!


ACU' M-AM PRINS!


VADIME....TU ESTI MAH?


Iar ai sarit peste injectiile de seara? Ia un rudotel si treci la culcare!

IMEDIAT!

[danr]

basarab,

ai si ceva informatii despre imperiul romano-bulgar ?

[Ioan S.]

AOOOOLEOOOOOO!


ACU' M-AM PRINS!


VADIME....TU ESTI MAH?


Iar ai sarit peste injectiile de seara? Ia un rudotel si treci la culcare!

IMEDIAT!

Costica, ai cam multe informatii ... pentru unul care nu urmareste televizorul.
TRAIASCA CIRCOTASII !

[Mugurstefan]

@Basarab

Chiar zilele trecute mi-am adus aminte ca m-am zgarcit acum 8 ani sa cumpar doua carti despre "Istoria Aromanilor".
Acum caut si nu gasesc.
Ma bucur ca am gasit aici ceva ceva.
Daca stii un sait cu astfel de informatii te rog nu ezita sa-l postezi.

[Mugurstefan]

basarab,

ai si ceva informatii despre imperiul romano-bulgar ?

Sau asa zisul Imperiu al Asanestilor , gasesti ceva in Cartea lui C.C. &Giurascu.
sau intreaba-ti Profa' de Istorie, poate stie ceva.

[Wavedancer]

Mai bine intreaba-l pe cel mai "reprezentativ" aroman: Gigi Beeeeecali!

[Mugurstefan]

Mai bine intreaba-l pe cel mai "reprezentativ" aroman: Gigi Beeeeecali!

E cel mai " reprezentativ" aroman pentru un anumit Public Tinta( Target Market), mediatizat excesiv pentru ca e prost iar oamenii se simt bine cand vad pe cineva mai prost ca ei.

Pentru un "alt" Public Tinta- in marketing i s-ar potrivi mai degraba - 'nisa de piata' , care nu are ce vedea la televiziunile din ziua de azi, reperezentativ si actual ar fi I.L. Caragiale .

Pentru cei care nu-l cunosc , el este autorul unor piese de teatru care "se dau si la televizor" , la care ne radem cum ar fi " O scrisoare pierduta " si " O noapte furtunoasa" .

Dar mai rar decat cugetari de ale lui Gigi Becali.

[Wavedancer]

Pacat ca ai scapat poanta!

In alta ordine de idei, constantean fiind cunosc bine comunitatea aromana (calci pe ei ca pe dude in orasul asta )