Cât se fur? anual în România?

[gabitoi]

Cât se fur? anual în România?
Cuvinte ca evaziune fiscal?, corup?ie, ?pag? încep s?-?i piard? din con?inut. Sunt atât de des folosite, sunt asociate de atâtea ori cu neajunsurile românilor, încât instinctiv ajung s? fie trecute cu vederea. Cifrele acestui flagel sunt seci - ce înseamn? câteva miliarde de euro? Dar câteva zeci de miliarde? Înseamn? exact diferen?a dintre un stat neputincios ?i un stat care are grij? de oamenii s?i.

România pierde în fiecare an mult peste 52 de miliarde de euro din trei motive: evaziune fiscal?, corup?ie ?i licita?ii cu dedica?ie, care pe alocuri tot a corup?ie seam?n?. Suma este uria?? dac? o raport?m la Produs Intern Brut: este mai mult de o treime din cât se produce într-un an în aceast? ?ar?. Pe glob sunt ??ri care viseaz? la un asemnea PIB - îns? la noi jaful banilor publici a devenit sport na?ional. Mai grav este c?, în loc s? scad?, an de an România se confrunt? cu cre?teri ale activit??ilor subterane. Statul este dep??it - responsabili care au atribu?ii clar definite în combaterea acestor infrac?iuni se mir? în ce situa?ie am ajuns. ?i o fac public. În felul acesta, suntem la un nivel de evaziune fiscal? de 40 de miliarde de euro în fiecare an, la licita?ii trucate care p?gubesc bugetul de stat cu nu mai pu?in de 12 miliarde de euro (într-un singur an) ?i la fapte de corup?ie care nu sunt contorizate de nimeni, dar care provoac? ?i acestea g?uri de miliarde de euro. Bine a?i venit în România, aceast? s?rac? ?ar? bogat? care nu-?i poate hr?ni oamenii pentru c? scap? banii printre degete.
Locul 2 în Europa . LA EVAZIUNE FISCAL?
La un Produs Intern Brut (PIB) de 136,4 miliarde de euro, în România se înregistreaz? o evaziune fiscal? de 41 miliarde de euro, adic? circa 30% din PIB. Datele vin de la Comisia European? ?i fac parte dintr-un studiu privind evolu?ia evaziunii fiscale în statele membre. România ocup? un „frunta?” loc doi, cu un procent de 29,6% din PIB, fiind dep??it? dintre ??rile UE doar de Bulgaria (evaziune fiscal? de 32,9%). Asta în timp ce media UE este de 15,9% - ?i conduc?torii statelor occidentale consider? c? cifra este mult prea mare. De exemplu, la un PIB de circa 2.000 de miliarde de euro, Fran?a înregistrez? o evaziune fiscal? de 40 de miliarde de euro anual ?i face eforturi mari s? aduc? la buget sume din diverse surse - recent este scandalul privind plecarea actorului Gerard Depardieu din Fran?a ?i stabilirea acestuia fie în Belgia, fie în Rusia, pentru a evita plata unor taxe c?tre stat.
În binecunoscutul stil românesc, guvernan?ii au încercat tot timpul s? spun? c? pastila nu este chiar atât de amar?. Cifrele Institutului Na?ional de Statistic? arat? c? evaziunea fiscal? ar fi în jurul a 10 procente din PIB, iar fostul premier, Mihai R?zvan Ungureanu, spunea c? România are o evaziune fiscal? de circa 18 miliarde de euro, echivalentul a 14% din PIB. Guvernul Ponta este în continuare în faza de organizare, de?i curând se împline?te un an de mandat. Astfel, conform ministrului Finan?elor Publice, Daniel Chi?oiu, întregul pachet legislativ privind combaterea evaziunii fiscale ?i a fraudei fiscale va fi modificat. El spune c? toate structurile de control – Garda Financiar?, Inspec?ia Fiscal?, autoritatea antifraud?, supravegherea ?i controlul vamal – vor fi desfiin?ate ?i regrupate într-o singur? structur? de control, iar contribuabilii mici ?i mijlocii vor fi controla?i o dat? la trei ani, iar cei mari o dat? la cinci ani. Vor fi evitate astfel controalele suprapuse, iar Fiscul va construi o rela?ie de parteneriat cu contribuabilii, crede Daniel Chi?oiu.
Cum s-a ajuns aici
Criza financiar? ?i cre?terea accizelor ?i a taxelor ar fi principalele motive pentru care în a doua jum?tate a anilor 2000 evaziunea fiscal? a explodat. Îns?, interven?ia statului a fost ?i este în continuare insuficient?. „Lucrurile au luat-o razna în 2009, când a crescut foarte mult frauda la tutun ?i combustibili”, spune avocatul Gabriel Biri?. Apoi au urmat celelalte industrii.
Daniel Anghel, partener în cadrul PwC România, sus?ine c? criza financiar? nu este unicul responsabil pentru evaziunea fiscal?. Cre?terea TVA din 2011 a f?cut mul?i comercian?i ?i produc?tori s? aleag? calea evaziunii pentru a-?i conserva profiturile. Nimeni nu ?tie cât a influen?at criza ?i cât cre?terea taxelor, dar cert este c? anul 2011 a fost un an al exploziei evaziunii. „La carne ?i preparate din carne cre?terea TVA la 24% a dus pia?a neagr? la circa 50%, adic? un miliard de euro”, spune Sorin Minea, pre?edintele Patronatului Societ??ilor din Industria Alimentar? - Romalimenta.
Tot în industria alimentar?, poate cea mai afectat? de evaziune ramur? este cea a mor?ritului ?i panifica?iei.
Aurel Popescu, pre?edintele Patronatului Rompan: „Evaziunea fiscal? ajunge la 70% din aceast? pia??”.
Acesta este, de altfel, singurul domeniu în care se pare c? se mi?c? ceva. La jum?tatea lunii ianuarie, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat c? pân? în semestrul doi al anului în curs TV-ul la pâine va fi mic?orat. Aurel Popescu consider? c? numai aceast? m?sur? va duce la sc?derea evaziunii fiscale la jum?tate. Pentru alte industrii – construc?iile de exemplu - care sunt serios atinse de acest flagel nu exist? deocamdat? un plan de ac?iune. „Sim?im c? este prezent?, dar nu poate fi cunatificat?. Noi, ca patronat, nu avem suficiente instrumente pentru a m?sura unde se situeaz? evaziunea fiscal?”, spune Adriana Iftime, directorul Patronatului Societ??ilor din Construc?ii.
Unele surse indic? undeva la un sfert din întreaga industrie, altele merg chiar pân? la jum?tate – ceea ce ar însemna aproape 5 miliarde de euro. Iar neinterven?ia statului – sau slaba ripost? în lupta cu evazioni?tii - a dus la apari?ia unei dispropor?ii uria?e între armata evazioni?tilor, pe de o parte, ?i cea a organelor de control, pe de alt? parte. „Acum evaziunea se face cu specialist”, sus?ine avocatul M?d?lin Irinel Niculeasa. „Preg?tirea organelor fiscale a r?mas, de principiu, la nivelul de acum 20 de ani, or, în situa?ia în care preg?tirea contribuabililor a crescut exponen?ial, este firesc s? apar? ?i acest gen de situa?ie, considerat? de contribuabil ca fiind o eficientizare a sarcinii fiscale, respectiv de organele fiscale ca fiind o evaziune fiscal?”, mai spune Niculeasa.
ACHIZI?II PUBLICE: SE FUR? PREA MULT!
O fi evaziunea fiscal? boal? grea, dar dac? pui al?turi ?i un sistem de achizi?ii publice care permite nu de pu?ine ori scurgerea unor sume uria?e din bugetele institu?iilor de stat c?tre întreprinz?tori priva?i (de regul? agrea?i politic), colapsul este aproape. Un studiu realizat anul trecut de c?tre Institutul pentru Politici Publice (IPP) dezv?luie amploarea fenomenului: aproape orice achizi?ie public? se face la un pre? supraestimat. Anual, circa 30 de miliarde de euro sunt cheltui?i de stat - fie de autorit??ile locale, fie de cele centrale - pentru a achizi?iona bunuri ?i servicii, iar aproximativ 40% din aceast? sum? este furat?. Asta spune Nicolae V?c?roiu, pre?edintele ***?ii de Conturi (un organism care controleaz? exact legalitatea achizi?iilor publice). Pre?edintele ***?ii de Conturi spunea recent c? „din 100 lei bani publici, 40% dispar pe diferite c?i”. Nicolae V?c?roiu a mai ad?ugat: „sunt lucruri incredibile, nu v? pute?i imagina ?i nu am crezut în via?a mea c? ajung s? v?d astfel de fenomene în care un primar, spre exemplu, pl?te?te patru centrale termice pentru patru ?coli pentru c? nu aveau c?ldur?, asta în 2007, iar centralele nu au fost montate nici în 2012”. Nicolae V?c?roiu este de patru ani în func?ia de pre?edinte al ***?ii de Conturi, dar spune c? acest organism nu are suficiente pârghii pentru a opri furturile. „Curtea de Conturi, ca organ suprem de control, poate face lucruri extraordinare, dar are nevoie de dou? elemente: autonomie total? ?i ceva surse financiare”, a spus V?c?roiu. Mai mult decât atât, el crede c? banii fura?i nu sunt pentru totdeauna pierdu?i: „trebuie g?site mecanisme pentru ca cei care au furat ?i ?i-au f?cut averi serioase s? înceap? s? dea înapoi societ??ii”.
Conform exemplului dat de pre?edintele ***?ii de Conturi, la o cheltuial? public? anual? de 30 de miliarde de euro, 40% ar însemna 12 miliarde de euro. Bani fura?i de la stat. În realitate îns?, suma ar putea fi mai mare, în nici un caz mai mic?, dac? este s? observ?m c? reprezentan?ii statului sunt mai degrab? aten?i s? ascund? realitatea decât s? o arate f??i?. Dar chiar plecând de la reperul dat de pre?edintele ***?ii de Conturi, suma este de-a dreptul uria??, pentru c? reprezint? aproape 9% din PIB.
S? ne amintim cu cât? mândrie ne anun?au guvernan?ii o estimare de cre?tere a PIB în anii preceden?i de 1-2 procente - cre?teri care, de fapt, nici m?car nu s-au realizat. Oprirea furtului din zona achizi?iilor publice ar duce într-un an la o cre?tere de 10% - ?i abia acesta ar putea fi un motiv de mândrie pentru guvernarea care va reu?i acest lucru.
Prin shopping
În principal, sunt dou? metode prin care statul este furat în domeniul achizi?iilor publice, ?i amândou? metodele au nevoie de complicitatea autorit??ii care face achizi?ia, indiferent c? vorbim despre servicii sau bunuri. Prima metod? este de a umfla pre?ul de cump?rare a oric?rui bun. Astfel, o prim?rie care are nevoie de consumabile va lansa o licita?ie „cu dedica?ie”, în sensul c? pe caietul de sarcini se vor potrivi doar clien?ii dinainte cunoscu?i.
Astfel, doar cei agrea?i vor furniza consumabilele la pre? de multe ori dublu fa?? de pre?ul pie?ei. Iat? ?i câteva exemple descoperite de Institutul pentru Politici Publice: Prim?ria Gala?i cump?r? la pre?ul de 13 lei un top de hârtie de imprimant?, iar Ministerul Administra?iei ?i Internelor cump?r? acela?i top de hârtie cu 7,58 de lei. B?ncile (mobilier stradal) sunt de trei ori mai scumpe în C?l?ra?i (983 lei) fa?? de Re?i?a (290 lei).
O estimare a IPP arat? c?, dac? ar fi existat doar standardizarea în intervale rezonabile a pre?urilor la care autorit??ile publice pot achizi?iona diferite servicii ?i produse, am fi avut o economie din bugetul total de achizi?ii de circa 23%. Îns? adev?ratele tunuri se dau cu cealalt? metod?, a actelor adi?ionale. Acolo sunt milioanele. Cum func?ioneaz?? La construc?ia unui drum, de exemplu, câ?tig? în principal compania care are dot?rile necesare pentru execu?ia drumului, dar care, în acela?i timp, ofer? cel mai mic pre?. Firmele agreate de autoritatea care face investi?ia (mai pe române?te firmele de partid) ofer? un pre? sub cel de execu?ie, doar pentru a prinde lucrarea. Constructorii one?ti sunt exclu?i, pentru c? nici un antreprenor nu va face o lucrare ?tiind din start c? va ie?i în pierdere. Odat? câ?tigat? lucrarea, începe sarabanda actelor adi?ionale. Constructorul va întocmi acte adi?ionale care m?resc valoarea contractului ini?ial de la simplu la dublu sau chiar mai mult, motivând c? nu a avut toate elementele la început ?i, din acest motiv, costurile sunt mai mari decât estimase ini?ial.
A?a s-a ajuns ca în România un kilometru de autostrad? s? fie mai scump decât oriunde în Europa . Un exemplu vine de la Consiliul Jude?ean Ilfov care, în 2010, la un contract de lucr?ri de modernizare a unui drum jude?ean din contracte de achizi?ie public?), Eurovia Construct International SA ?i Straco Grup SRL, a încheiat nu mai pu?in de 10 acte adi?ionale, însumând 45.800.000 euro. Practic, s-a dublat valoarea ini?ial? a contractului prin acte adi?ionale. Iar cine sunt oamenii de afaceri din spatele acestor firme nu este un secret pentru nimeni.
Studiul care relev? aceast? stare de fapt se refer? strict la achizi?iile realizate prin Sistemul Electronic de Achizi?ii Publice (SEAP) – unde sunt anun?ate doar o treime dintre achizi?iile care se fac în România. De altfel, acesta este cel mai transparent mod prin care se realizeaz? achizi?iile publice, iar din datele rezultate din studiul IPP se pot extrage mai multe concluzii. De exemplu, la nivel na?ional, cele mai multe contracte (ca num?r) sunt acordate de departe furnizorilor de medicamente ?i echipamente medicale. Primele 12 locuri în topul câ?tig?torilor de contracte din aceast? categorie apar?in companiilor din domeniul medical&pharma, fiecare având între cinci ?i o mie de contracte de valori cumulate de ordinul zecilor sau chiar sutelor de milioane de euro. OMV Petrom, furnizorul num?rul 1 de combustibili pentru întregul aparat bugetar, este pe locul 23, cu doar 555 de contracte în valoare total? de 155 de milioane de euro. Dar, de?i sunt mai pu?ine, contractele publice din domeniul construc?iilor au valori mult mai mari – sunt de miliarde de euro.
CARE ESTE DIMENSIUNEA ?P?GII?
?i de parc? evaziunea fiscal? ?i achizi?iile publice nu ar fi de ajuns, mai urmeaz? furturile realizate prin „?p?gi”. Fie c? vorbim despre „mica corup?ie” – mituirea poli?istului de la circula?ie pentru a nu mai da o amend?, de ?paga dat? la medic în loc de a alege plata la un spital privat sau de clasicul mers „cu na?ul” pe traseele CFR, ?paga generalizat? înseamn? pierderi importante pentru bugetul de stat. Achizi?iile publice sunt strâns legate de corup?ie, pentru c?, pân? la urm?, de ce ar favoriza un responsabil cu o parte a bugetului statului o anumit? firm?, decât pentru a ob?ine o cot? din venituri? ?i aceasta este marea corup?ie.
Nu a f?cut nimeni o transformare a fenomenului corup?iei în bani pierdu?i de stat - fiind vorba despre o infrac?iune grav?, foarte pu?ini vorbesc concret despre ceea ce înseamn? corup?ia în România. Ultimul raport al Direc?iei Na?ionale Anticorup?ie (DNA), care face referire la anul 2011, arat? c? în anul respectiv cauzele finalizate cu rechizitorii însumeaz? prejudicii de 212 milioane de euro. Este vorba despre 142 de dosare care au fost trimise instan?elor de judecat?, îns? DNA are înc? în lucru dosare care nu sunt finalizate de ani buni. Apoi, corup?ia este cercetat? ?i de Parchetele de pe lâng? Tribunale, nu doar de DNA. Din cele 212 milioane de euro stabilite ca prejudiciu, DNA a identificat ?i sechestrat bunuri în valoare total? de 167 milioane de euro. Asta este îns? la vedere, fapte anchetate ?i dovedite de procurori.
Urmeaz? judecata ?i, nu de pu?ine ori, cei acuza?i de corup?ie au fost achita?i de instan?ele judec?tore?ti. Corup?ia exist? pentru c? autorii faptelor de corup?ie scap? în general de bra?ul legii. Cele mai multe acte de corup?ie îns? nici nu ajung în aten?ia justi?iei, întrucât f?ptuitorii sunt suficient de aten?i s? nu lase urme. „Cu siguran??, actele de corup?ie genereaz? pierderi de ordinul miliardelor de euro anual statului român”, spune un avocat bucure?tean care a intrat de mai multe ori în instan?? ca ap?r?tor al unor persoane acuzate de corup?ie. El mai spune c? un procent mult mai mare de fapte de corup?ie decât cel care ajunge în instan?? nu poate fi probat în fazele incipiente ale urm?ririi penale, motiv pentru care la instan?ele judec?tore?ti ajung doar infrac?iunile bine documentate de poli?i?ti ?i procurori. „Nu este u?or s? probezi un act de corup?ie. Principalul instrument al anchetatorilor este flagrantul, îns? chiar ?i cu astfel de probe se dau achit?ri în instan??”, spune avocatul. Un exemplu l-ar putea constitui celebrul caz „Valiza”, în care omul de afaceri George Becali a fost cercetat pentru corup?ie. Procurorii DNA l-au trimis în judecat? pe baza unui flagrant (exist? chiar ?i film?ri care au fost date publicit??ii), îns? instan?a suprem? din România l-a achitat, apreciind c? lipse?te unul dintre elementele constitutive ale infrac?iunii de corup?ie.
Un studiu realizat anul trecut de Transparency Interna?ional plaseaz? România pe locul 66 în lume în ceea ce prive?te corup?ia, a?ezând pe primele locuri statele cel mai pu?in corupte. Interesant este faptul c? dintre ??rile membre ale Uniunii Europene, România este al treilea cel mai corupt stat, ?i nu primul sau al doilea, cum suntem de obicei clasa?i atunci când vine vorba despre situa?ii negative. Conform Transparency International, ??ri europene membre UE mai corupte decât România sunt Italia ?i Bulgaria, este drept c? la diferen?e destul de mici.
„Corup?ia este problema cea mai discutat? din lume. Marile economii mondiale ar trebui s? conduc? prin puterea exemplului, asigurându-se c? institu?iile lor sunt pe deplin transparente, iar liderii lor sunt tra?i la r?spundere. Acest lucru este crucial, deoarece institu?iile lor joac? un rol important în prevenirea r?spândirii corup?iei la nivel global”, spune Cobus De Swardt, directorul executiv al Transparency International.
TOP CINCI DOMENII CARE ATRAG ANUAL CEI MAI MUL?I BANI DE LA STAT (MILIOANE EURO)
1. Lucr?ri de construc?ii 7.772
2. Produse farmaceutice 719
3. Servicii bancare ?i de investi?ii 719
4. Lucr?ri de instala?ii pentru cl?diri 703
5. Lucr?ri de finisare a construc?iilor 570
OLTCHIM, CFR, PO?TA ?i alte g?uri negre
Oltchim se afl? în prezent într-o situa?ie economic? dezastruoas?, cu aproximativ 700 milioane de euro datorii, pierderi anuale de câteva zeci de milioane de euro ?i cu produc?ia oprit?. Combinatul ar putea fi privatizat în acest an, dup? ce în toamna anului trecut s-a ratat trecerea în proprietate privat? a unui pachet majoritar de ac?iuni. Recent, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a anun?at c? Oltchim va intra în insolven??. La CFR anul trecut lucrurile p?reau c? s-au mai îndreptat, dup? ce s-a ajuns la datorii de peste un miliard de euro. Compania care administreaz? infrastructura feroviar? public? ?i-a redus datoriile cu 65% în primele zece luni, de la 5,5 miliarde lei (circa 1,3 miliarde de euro) la 1,9 miliarde lei, ?i a înregistrat un profit de 58,4 milioane lei, dup? pierderile de 18,1 milioane lei din intervalul ianuarie-octombrie 2011. Nu acela?i lucru se poate spune despre Po?ta Român?, caz în care guvernul Ponta a sesizat DNA. S-a calculat pentru intervalul 2009-2011 o pierdere total? de peste 485 milioane lei (110 milioane de euro) la nivelul companiei. ?i exemplele pot continua.
JAFUL DE LA HIDROELECTRICA
La 20 iunie 2012, când a fost declarat? starea de insolven??, Hidroelectrica avea datorii de peste 1 miliard de euro, pierderi la 31 decembrie 2011 de 124 milioane de lei, pierderi la 20 iunie 2012 de 202 milioane lei. Remus Borza, ?eful firmei Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica, spune c? reprezentan?ii statului au contribuit din plin la jefuirea companiei: „Pe semn?tura mai multor mini?tri, Hidroelectrica a fost constrâns? s? achizi?ioneze energie electric? la pre?ul de 234-250 de lei (pe MWh - n.r), pentru ca ulterior s? o vând? b?ie?ilor de?tep?i la 130 de lei sau în pia?a reglementat? la 189 de lei”. La acest început de an, angaja?ii de la Hidroelectrica au ie?it în strad? pentru c? ar urma un val de disponibiliz?ri.
Top cinci câ?tig?tori licita?ii de stat dup? valoarea contractelor (publicate pe SEAP)
1. SC Tehnologica Radion SRL 386
2. SC Electrica Serv SA 327
3. SC Delta ACM 93 SRL 308
4. Banca Comercial? Român? 306
5. SC Spedition UMB SRL 269
*Perioada la care se refer? studiul IPP este 2009-2010. Sumele reprezint? milioane de euro