Vreau sa-mi fac balta... doresc sfaturi utile

[feugen]

In urma clorinarii, clorul dispare din apa in 48 ore.

Daca te intereseaza de fapt numai crapul, acesta nu se va reproduce decat in conditii deosebite alevinii avand sanse foarte mici de supravietuire. Daca combini crapul cu salmonide, ele teroretic suportundu-se, nu faci decat sa reduci cantitatea de oxigen dizolvata in apa in regim de maxim iarna. Trebuie sa ai in vedere faptul ca crapul, la o temperatura sub 8 grade practic inceteaza sa se hraneasca preferand hrana (putina ce-i drept) bogata in proteine animale, adica exact mancarea pastravului.
Revin la ideea sa clorinezi taind accesul apei proaspete si eliminarea apei din bazin pentru 48 ore, apoi sa mergi pe monocultura (salmonide), crapul nu te avantajeaza, din contra. Mai bine combini pastravul cu ceva sturion si... iesi in avantaj din toate punctele de vedere. Pentru furajarea celor 2 familii ma poti cauta pe privat si-ti spun de unde sa achizitionezi cele mai bune furaje.

[vali_deva]

In urma clorinarii, clorul dispare din apa in 48 ore.

Daca te intereseaza de fapt numai crapul, acesta nu se va reproduce decat in conditii deosebite alevinii avand sanse foarte mici de supravietuire. Daca combini crapul cu salmonide, ele teroretic suportundu-se, nu faci decat sa reduci cantitatea de oxigen dizolvata in apa in regim de maxim iarna. Trebuie sa ai in vedere faptul ca crapul, la o temperatura sub 8 grade practic inceteaza sa se hraneasca preferand hrana (putina ce-i drept) bogata in proteine animale, adica exact mancarea pastravului.
Revin la ideea sa clorinezi taind accesul apei proaspete si eliminarea apei din bazin pentru 48 ore, apoi sa mergi pe monocultura (salmonide), crapul nu te avantajeaza, din contra. Mai bine combini pastravul cu ceva sturion si... iesi in avantaj din toate punctele de vedere. Pentru furajarea celor 2 familii ma poti cauta pe privat si-ti spun de unde sa achizitionezi cele mai bune furaje.

nu pot goli bazinul. sunt la 1,5-1,6 m sub nivelul panzei freatice a paraului din zona. cred ca m-am pricopsit cu o groaza de carasi. am sa las prietenii la pescuit si care prinde caras sa faca ce vrea cu ei. cleanul din balta sper sa ma ajute sa mai scap de puietul de caras
nu ma intereseaza cresterea intensiva a crapului sau pastravului, ma gandeam sa am cat mai multe specii de peste in balta pentru pescuit sportiv. pe langa speciile care sunt acum in balta as mai fi bagat si lin iar apoi an de an as mai fi repopulat balta cu crap.
cred ca am sa mai stau, sa mai cuget ca iarna se pare ca va fi lunga si in primavara vad exact ce fac.
va multumesc pentru raspunsuri.
v-am trimis pe privat un mesaj

[bogdanconstantinescu]

Feugen, am si eu un lac de 35/15 /1,5-3 m adincime unde am un grup de 5-6 crapi de 6-7 kg care au depus primi pui anul acesta .Pe linga ei mai am inca 25 de crapi intre 1 si 2 kg + 3 teni de 3-4 kg /buc . Ce as-i mai putea sa bag si in ce cantitate debitul apei fiind de 0,8-1l/secunda.Lacul e linga Cluj e facut de 1 an si si pesti ii furajez 1 data pe saptamina cu 8 kg de furj LNB de la Cargill+8 kg spartua de porumb ,griu ,ovaz inmuiate 3 zile. M-ar interesa niste sturioni ce parere ai ?sau ceva fitofagi?

[feugen]

Feugen, am si eu un lac de 35/15 /1,5-3 m adincime unde am un grup de 5-6 crapi de 6-7 kg care au depus primi pui anul acesta .Pe linga ei mai am inca 25 de crapi intre 1 si 2 kg + 3 teni de 3-4 kg /buc . Ce as-i mai putea sa bag si in ce cantitate debitul apei fiind de 0,8-1l/secunda.Lacul e linga Cluj e facut de 1 an si si pesti ii furajez 1 data pe saptamina cu 8 kg de furj LNB de la Cargill+8 kg spartua de porumb ,griu ,ovaz inmuiate 3 zile. M-ar interesa niste sturioni ce parere ai ?sau ceva fitofagi?

Singerul si novacul sunt specii complementare pentru crap. Novacul consuma zooplanton (pureci de balta) sau daca nu are devine concurent al crapului la hrana, sangerul consuma zooplacton (alge aflate in suspensie). Excrementele celor 2 specii sunt consumate de crap. Excrementele de crap faciliteaza aparitia zooplanctonului si a fitoplanctonului. Poti introduce vreo 5kg de puiet vara 1-a din cele 2 specii.
Privitor la sturion, acesta suporta o densitate destul de ridicata / mc apa insa nu cunosc cum se comporta in policultura cu restul, teoretic nefiind probleme. Poti introduce vreo 30 bucati si sa le urmaresti evolutia. In situatia in care iei decizia sa introduci sturioni in bazin ar trebui sa populezi cu vreo 50 bucati scoica de lac adulta si vreo 100 raci. Puietul de scoici si raci devin hrana pentru crapi, respectiv sturioni suplimentand furajul administrat.

Despre furajul administrat de tine nu stiu sa-ti spun nimic deoarece nu-l cunosc. Referitor la cereale, eu as elimina sau reduce semnificativ spartura de grau si as inlocui-o cu srot de floarea soareleui si srot de soia daca ai de unde procura.
Modul in care administrezi furajele (o data la saptamana) este total aiurea. Furajarea se face zilnic intr-o cantitate de 1-5% din masa furajata in functie de sporul pe care ti-l doresti cu repaus 1-2 zile pe saptamana pentru eliminarea din organism a elementelor nedigerabile sau greu digerabile.

Eugen Fetes

[feugen]

In ultima perioada am tot primit mesaje private legate de subiectul acesta.
Va rog frumos, incercati sa comunicati numai pe aici deoarece sunt raspunsuri care pot privi mai multi forumisti si... uneori sunt nevoit sa ma repet pierzand timp si de multe ori scapand diverse amanunte (total neintentionat).

[bogdanconstantinescu]

Feugen , primavara ,vara apa din care se alimenteaza lacul provine din 2 zone cu stufaris , mlastinos, de unde din cind in cind apare in zona apa ca o rugina si ca si niste pete de ulei oare din cauza stufului ,putrezeste , sau ce e ?.Pina in lac mai sunt cam 200 m printr-un piriu dar tot ajunge si arata lacul cu aceste pete de ulei ca dracu .Ce sa fac?

[feugen]

Feugen , primavara ,vara apa din care se alimenteaza lacul provine din 2 zone cu stufaris , mlastinos, de unde din cind in cind apare in zona apa ca o rugina si ca si niste pete de ulei oare din cauza stufului ,putrezeste , sau ce e ?.Pina in lac mai sunt cam 200 m printr-un piriu dar tot ajunge si arata lacul cu aceste pete de ulei ca dracu .Ce sa fac?

Fa o analiza a apei si sfatuieste-te cu cei de la Apele Romane. Eu nu am habar despre ce poate fi vorba si decat sa dau cu presupusul... mai bine tac.
Privitor la "remediere" incearca sa filtrezi apa:

1 – un butoi de plastic de 80-100 litri (forma inalta), cu un robinet si furtun de evacuare la baza lui, montat la o inaltime suficienta pt. golire prin cadere libera;
2 – in interior urmatoarele straturi succesive (de la baza in sus):
-- piatra de rau sau sparta, diam. 5-10cm, 25-35cm grosime;
-- pietriÅŸ de rau sau sparta, diam. 2-3cm, 25-30cm grosime;
-- nisip de rau grosier, spalat, (cuarţos) pus intr-un sac de rafie, 15-20cm
grosime;
-- un burete de 3-4cm grosime, de forma circulara, bine presata spre marginile butoiului.
3 – cu un plutitor tip rezervor de WC + 1 microcontact electric + o pompa submersibila, sistemul se reumple automat, functie de nivelul apei din butoi (de regula 20-25cm peste burete).
*** Principiul de functionare este simplu: buretele + nisipul retin algele,
zooplanctonul şi suspensiile marunte. Dupa 2-3 saptamani de functionare pe substratul de pietris-piatra se va dezvolta o bioderma care va retine microorganismele si particulele de substante organice (pelicula biofiltratoare). Functie de incarcarea cu alge a apei brute, se va colmata buretele, mai rar stratul de nisip. Primul poate fi spalat periodic, iar nisipul poate fi spalat sau schimbat integral (de acea se pune intr-un sac). Daca apa din lac este foarte incarcata cu alge, pe furtunul de aductiune intercalati un filtru cu vata minerala. Acesta va trebui schimbat mai des (dar mult mai uşor) si va mari intervalul de colmatare a buretelui si a nisipului. Dupa amorsare (dezvoltarea biodermei) un astfel de filtru poate asigura si apa pt. gatit sau de baut – dupa o fierbere prealabila de aprox. 30 minute. Daca apa rezultata are gust de peşte sau de mal, sub
stratul de piatra se poate pune un strat de carbune activ (bun si cel pt. gratar, dar maruntit la o granulatie de 0,5-1cm). Daca fiecare strat filtrator este pus in cilindrii separati si sprapusi, fiecare strat poate fi schimbat cu multă usurinta. Daca sistemul nu este folsit pe timp de iarna, inainte de repunerea in functiune se indeparteaza primele 2 straturi filtrante si se spala straturile de piatra cu apa din abundenta (pt. indepartarea biodermei moarte). In acest caz sistemul are la inceput nevoie de un timp de reamorsae de 1-2 saptamani. Bineinteles, functie de debitul filtrat dorit, volumul sistemului poate fi schimbat dupa necesitati.

Modelul acesta de filtru il am de la prof. Burian Petru.

[mihai hammer]

Buna seara, bine v-am gasit.

In urma cu cinci ani am cumparat un teren la munte (zona submontana Arges) cu o mica mlastina pe el. Intrucat ma pasioneaza tot ceea ce inseamna lac, helesteu, rau, am urmarit discutiile de pe cateva forumuri si pot spune ca elanul si ghinioanele lui Gabii m-au inspirat.

Am facut si eu aceeasi greseala cu a multor neintiati si anume am populat cu caras imediat dupa excavare, nedorind sa-mi asum riscul cu crap.
Ulterior, vazand cat de bine ii merge carasului, am adus puiet de crap. Am adaugat si alevini de salau care din pacate au pierit. Am si cativa amuri foarte folositori.
Helesteele, in numar de 6, insumeaza cam 2500 m.p. Pot spune ca ecosistemul este stabilizat si sanatos.

Tinand cont ca la altitunea de 640 m nu se preteaza somnul sau stiuca, ce parere aveti daca populez cu cativa channa in dorinta de a-mi diminua efectivul de caras si de a creste channa pentru pescuit sportiv?

[feugen]

din cate cunosc chana nu este "omologata" in Romania, deci s-ar putea sa ai greutati financiare dupa populare. In alta ordine de idei, cum convingi un rapitor sa vaneze o anumita specie?

[MuskMd]

Tinand cont ca la altitunea de 640 m nu se preteaza somnul sau stiuca

Nu ma pricep dar de exemplu Lacu Rosu are stiuca multa introdusa de cca 20 de ani...si e la cca 980m altitudine ....