Anul trecut, prin septembrie, pescuiam pe rau la pestisor. Eram cu fiul meu, care acum are 9 ani, de care trebuia sa am grija. Totusi, trecutul meu de spiningar nu mi-a dat pace, si la un moment dat am montat batul de lingura, cu care m-am indepartat de campus la o distanta de vreo 50 m. Am pus o rotativa tip frunza, am lansat in amonte, apoi vis-a vis, si nimic. Am lansat in aval, si la vreo 15 m de mal a lovit stiuca in mod hotarat. S-a zbatut destul de putin, iar la vreo 7-8 m de mal nu a mai opus vreo rezistenta. A venit inspre mine foarte usor, iar la vreo 3 m de mal mi-am dat seama de pericol. De sub mine, din mal, pornea perpendicular pe rau o creanga cu diam. de vreo 4 - 5 cm si lungimea e vreo 1,5 m. Era situata in intregime la vreo 15 - 20 cm sub luciul apei, iar stiuca se apropia periculos de ea, ceea ce m-a determinat sa opresc mulinatul, si in acelasi timp l-am strigat pe fiul meu sa vina cu minciogul. Am vazut carligul triplu in coltul gurii, iar stiuca statea sub luciul de apa de parca ar fi asteptat sa o pozez, si mi-am zis ca daca unul din cele 2 carlige libere s-ar agata in creanga subacvatica, aceasta ar constitui un dezagatator pentru stiuca. Ne-am privit reciproc, iar eu, ca expert in aprecierea greutatii pestilor de dimensiuni mici, am zis ca are vreo 900 gr. - 1 kg.
Am vrut sa intind un pic firul, care avea burta, moment in care stiuca s-a speriat, s-a lovit de creanga, si dusa a fost. Fiul meu a aparut cu minciogul, dar nu a mai apucat sa o vada. Eram convins ca mai am lingura, conform scenariului imaginat de mine, dar surpriza a fost ca nu o mai aveam, fiindca de fapt se desfacuse agrafa (productie proprie, spre rusinea mea, dar asa ceva nu s-a mai pomenit anterior, si nici dupa).
Fiul meu a inceput sa planga, sa spuna ca Dumnezeu e rau, fiindca a facut sa plece stiuca, fapt care m-a deranjat f. mult. Fiului meu ii place f. mult carnea de peste.
Dupa vreo 7 sau 10 zile, nu mai stiu exact, am pescuit in acelasi loc, cu acelasi tip de lingura. Am lansat in amonte, vis- a- vis, si nimic (suna cunoscut, nu-i asa?)
Am lansat in aval, si la vreo 15 m de mal a lovit stiuca. De aceasta data am reusit sa o scot, in prezenta fiului meu, care a fost cel mai fericit.
La cantarire, acul s-a oprit la 1,1 kg. Eu unul sunt in stare sa bag mana in foc pentru faptul ca era una si aceeasi stiuca, cu exceptia cazului in care dumneaiei a incercat sa ma pacaleasca prin substituire de vietate cu sora ei geamana!
Nu stiu ce invataminte as putea trage din aceasta intamplare. Un lucru e insa sigur: stiuca are un domeniu de vanatoare, mai ales daca nu e prea mica.
Fir intins!
dar eu din cate am remarcat daca vrea sa haleasca nu prea o intereseaza
