Sunt vreo 15C afara, apa s-a mai racit, in special in timpul noptilor. Ce sa mai? Conditii de stiucarit. La 5:00pm trebuie sa-mi ridic fecioru' de la gradinita, asa ca ma hotarasc sa caut domnitzele la Monona Bay, un loc favorit in Madison (Wisconsin) pentru ca-i foarte aproape de locul de "munca" al lui fi-meu. Dupa ce-ncerc niste bass jigs (la care luam candva si stiuci), apoi niste Rapala Floating, ma-ntorc la naluca atotputernica: spinnerbait. Pun o Booyah de 1/4oz careia ii adaugasem (la sfatul unor utilizatori de pe acest site) un carlig culisant pe cel principal si lansez intre niste buruieni in curs de putrefactie. Pentru a-mi spori fiorul si a-mi mari distanta de lansare, lasasem in masina echipamentul Medium si lucram acum cu Medium-Light. Linia Seaguar InvizX de 0.20mm (6lb) imi conferea o oarecare siguranta in sensul ca nu-mi mai era teama ca-mi plezneste firul si pierd naluca daca, din intamplare, mi se-nchide "bail"-ul la mulineta in timpul lanseului (asta e o chestie care o patesc destul de frecvent cu mono de 8lb sau chiar 10lb--de exemplu, Berkley XL sau XT). Ma rog, la a doua sau a treia lansare am atac la vreo 7-8m de mal, astept 2 secunde si-ntep scurt (batul e moale dar fluorocarbonul nu se-ntinde prea tare). Drilul dureaza sub un minut si-mi dau seama ca nu-i stiuca, in pofida formei alungite pe care o intrezaresc sub luciul apei, pentru ca nu vine "infasurata" spre sfarsit. Ma rog, e o muskie (dotted), ma aplec si o scot cu lip-gripper-ul. N-are nici 3kg dar e frumusica si zvelta, n-are nici pe departe asa multa mucoasa pe ea precum stiuca, o admir si ma pregatesc sa-i scot carligul (cel principal, infipt in cerul gurii).
Intre timp, un nene de cca 65-70 de ani opreste, deschide geamul si ma intreaba daca-i muskie. Ii zic ca este, dar ma mira putin pentru ca eu stiam ca astea pradeaza in apa mai calda, ca apa mai rece e apanajul stiucilor. Zice, venind spre mine, ca, de fapt, zilele astea de Noiembrie fiind mai calde decat normal, cumn se-ncalzeste putin la suprafata apa, cum ies esox-urile (toate felurile) la masa. Una peste alta, il rog sa tina putin de gripper ca sa scot clestele din rucksack. El accepta, preia povara, eu ma-ntorc cu spatele si, cautand dupa cleste, il aud intai soptindu-i ceva pestelui, de genul: hai, fata tatii, sa te tin frumos in brate ca raul asta-ti rupe buza. Zambind, pun mana pe cleste dar n-apuc bine sa ma-ntorc spre el ca si aud un icnet profund de la cetatean. Ce vad? Pestele jos in iarba cu gripperul in buza, carligul culisant infipt in mana lui nenea pe care l-aveam acum prins (bine) in undita. Incep sa-mi cer scuze (constient fiind ca eu i-am cerut numai sa tina gripperul in mana, ce-a facut dup-aia a fost initiativa lui) si-l intreb cum sa-l ajut. Zice ca-i OK, nu-i vina mea (bun!) si ca se rezolva asta repede la Urgenta (citeam undeva ca-n USA sute de oameni ajung anual la clinici cu problema asta). Ma ofer sa-l conduc, refuza politicos, vreau sa tai firul deasupra nalucii, zice nu, mai bine tai opritorul ala de plastic de pe carligul principal (care-l tine acolo p-ala culisant). Fac asta in vreo doua minute, se urca apoi in masina si pleaca cu carligul infipt la incheietura intre degetul mare si aratator nu inainte de a-mi zice sa nu tin pestele prea mult afara ca i se usuca pielea si ochii. In sinea mea ma amuz putin de grija lui fata de peste, dar sunt si impresionat. Ma rog, o tanti carea facea jogging in zona se opreste gratios si-mi face o poza (cam inchisa, am pus altele in album, fara mine), apoi eliberez pestele si-mi vad, in continuare, de treaba. La scurt timp mai am un atac, asemanator cu primul, aduc pestele vreo 2m si-l pierd. Probabiliatea de a fi fost muskie e foarte mica (nu degeaba i se spune "xxx of ten thousand casts") dar apa era rece pentru bass, asa ca, cel mai probabil, a fost stiuca...ma rog, n-am vazut.
Cu putin inainte de plecare, vine nenea inapoi, se da jos, ma-ntreaba cum mai merge treaba, si-ncepem sa discutam verzi si uscate. In tot acest timp, se cauta prin portofel. Ma gandesc in sinea mea ca trebuie sa aiba Medicare, sper ca nu cauta nota de plata de la Urgenta. In cele din urma zice: imi pare rau, nu stiu ce-am facut cu carligul! Eu raman cu gura cascata si-l intreb daca-i serios, nu glumeste. Nu glumea. Apoi ma-ntreaba daca pestele a fost in regula, a plecat dupa eliberare. Facem cunostinta, imi spune ca m-a mai vazut facand spinning pe acolo. Cred ca si eu il mai vazusem, e posibil sa fi si schimbat cateva vorbe candva.
In drum spre gradinita uit sa mai admir studentele care se-ntorc in camine de la cursuri si ma gandesc la nenea: 65-70 de ani, imbracat modest, modest la vorba, probabil fara studii superioare, pensionat din constructii sau ceva asemanator (din discutii si dupa strangerea mainii). Apoi ma chinui sa-mi amintesc daca vreunul din nenii de genul asta din tara noastra romaneasca se poarta asa cu pestii. Eu n-am intalnit niciunul...dimpotriva!
P.S. Mana lui nenea era OK, bandajata profesionist. Ii scosesera carligul cu anestezie locala si-i dezinfectasera rana.
Carligu'nfipt si grija pestelui
Moderatori: Adelin, johnnybravo, tudor, Moderatori
