lacul varlaam

[crapmaniacul]

Ce noutati ati mai aflat in ultima vreme dinspre Varlaam referitor la stiuci ? As vrea sa mai ajung pe weekend si vroiam sa stiu cum se mai prezinta situatia vis-a-vis de apetitul stiucanelor pe caniculă. Multumesc.

[adrianc]

Nu prea se inghesuie la naluci, apa e mai calda ca pisatu'
Cand mai scoti cate una aproape ca te frige

Mai mananca asa in reprize, dar una peste alta e cam tahuit de caldura pestele. Partea frumoasa e ca se vad tenii pe langa maluri, initial am crezut ca-s stiuci (mamaaaaaaa ce bucati de stiuci, da-le repede cu ceva suspending pe la nas! )

[crapmaniacul]

Multumesc Adrian de feedback. Trebuie sa recunosc ca mi-e dor de o partida cu minim 20 de atacuri de stiuci hamesite pe Varlaam. Dupa doua trei partide acolo te alegi cu dependenta de care iti dai seama dupa 1-2 gherle pe natural ... Duminica la orele pranzului se curenta in văzul lumii pe Arges la podul de tuburi de la Gostinari, mai jos de Falastoaca, deja e prea mult, te ia greata si sila ...
Poate in 2-3 ani se mai fac încă doua trei Varlaamuri sa mai pescuim si noi ceva...

[razvan m.]

adrian99.....ce legatura are C&R cu aducerea unor teni ?...concluzia ta daca nu e rau intentionata e cel putin ilogica...
aducerea tenilor a dat posibilitatea practicarii pescuitului la stiuca...cu siguranta nu sti ca anul trecut pana in luna septembrie abia puteai sa treci cu barca dar sa mai si pescuiesti.....in august am taiat noi bradisul la 1,5m adancime si asa s-a putut pescui ....in afara de volumul mare de munca inutila si de cheltuiala aferenta ,tunsul nu a avut nici un efect asa ca pescuitul anul acesta incepand cu luna mai ar fi fost imposibil....
apa intradevar s-a tulburat, nu mai este suficient sa tragi o lingura prin apa ca sa prinzi stiuca....
asa ca daca tot iti faci griji cu soarta unei balti pe care nici macar nu pescuiesti, poti sta linistit in privinta C&R ...de pe lacul Varlaam nu a plecat nici o stiuca si nici nu urmeaza sa plece...cel putin din cate stim noi.
Ca masura, incepand cu anul urmator va fi permisa retinerea tenului la stationar asa ca cele 800kg , devenite intre timp aprox 3-4 tone se vor inputina semnificativ, iar bradisul o sa-si revendice teritoriul.....
Cat despre latura financiara sa sti ca introducerea tenului nu a nici un rol pentru simplu fapt ca nu a fost permisa retinerea lui iar pe lacul Varlaam nu se vor introduce niciodata plase in vederea comercializarii pestelui.
In speranta ca am reusit sa-ti raspund la aproape toate intrebarile te salut,
cu respect
Brad

Cum e apa dupa un an de la experimentul cteno ?

[zane21]

Salut,
raspund tarziu pentru ca am fost plecat in vacanta....
In privinta apei pot spune ca este inca tulbure dar nu as baga mana-n foc ca doar datorita tenului....inca se executa lucrari de amenajare a lacului , lucrari ce presupun si varsarea de a pamaint in apa , lucru ce duce deasemenea la tulburarea apei.
efectivul de cteno a fost drastic diminuat de pescari, dupa calculele noastre aproape 50% din populatie a fost retinuta.
Scopul introducerii tenului a fost atins asa ca din punctul de vedere al pescarului de crap si stationar (pescari care reprezinta mai mult de 70% din clientii lacului) situatia e mult mai buna comparativ cu perioada in care lacul era acoperit de bradis.
toate bune
Brad

[razvan m.]

Inseamna ca la voi e bine. La sarbi nu mai prinde nimeni stiuca de cand i-au bagat. Au stricat complet balta. Toata lumea asteapta sa vina frigul cu speranta ca se mai limpezeste apa.

[semlecangheorghe]

In excrementele tenului si fitofagului creste o bacterie care papa oxigen la greu si bonus da o culoare de 'ceai negru' apei..Nu e suficient sa se diminueze populatia de ten, care oricat s-ar diminua tot va alimenta intr-o oarecare masura bacteria buclucasa..Rezultatul este clar...ape slab oxigenate -pesti mult mai putin activi..Apa tulbure nu va permite dezvoltarea plantelor deci sursa interna de oxigen-0.E similar si pe Lipova si pe Vladimirescu..Nici apa mai rece nu va ameliora prea mult situatia..dar ce conteaza ,acum se poate pescui pentru ca e mai putina iarba..

[zane21]

Buna seara dl Gigi,
dupa cum stiti sau daca nu aflati acum lacul Varlaam este un lac privat care functioneaza pe principiul cerere-oferta. Pescarii de rapitor din zona Bucurestiului nu sunt dispusi (pe buna dreptate ) sa plateasca sume mari pe o partida de pescuit.....pescuitul la crap presupune partide mai lungi, rezervari facute in avans plus un numar mai mare de potentiali clienti. Cu parere de rau , pentru ca sunt pescar de rapitor, lacul merge in directia in care se poate finanta si dezvolta (lucruri care nu-s deloc ieftine)
Cat despre bacteria buclucasa care papa oxigenul deocamdata populatiei de pesti pasnici ii merge cum nu se poate mai bine....anul urmator pe vremea asta , dupa terminarea lucrarilor de amenajare cred ca o sa putem trage o concluzie....cu bune si cu rele.
Brad

[adrian99]

brad,cand spui ca bucurestenii(sau cei prin adoptie)nu vor sa plateasca mult pentru o partida de pescuit la ce suma te gandesti?
mai bine zis care ar fi suma corecta(din punctul tau de vedere)?
la voi este 70lei(c&r),la Tancabesti aceleasi conditii+varianta 100lei cu retinere 5kg somn,pe Sarulesti 100lei c&r+barca+bezina.
am dat ca exemple lacuri care tin rapitor destul de mult si mare

pe alte balti(care mai au ceva rapitor)taxele fluctueaza intre 30 si 50lei

[crapmaniacul]

Fara a ma pretinde vreun ihtiolog sau piscicultor, tind sa cred ca mai slaba activitate a rapitorilor din Varlaam in iulie-septembrie este o consecinta mai directa a temperaturii mari a aerului si apei din perioada verii, decat din cauza bacteriilor oxigenofage provenite de la metabolismul amurilor.
Se stie ca apa calda "tine" mai putin oxigen decat o apa rece si Varlaamul ca si apa statatoare pe perioada caniculara are de suferit in materie de oxigen dizolvat in apa, apa care la suprafata lacului vara atinge si 28-30 grade.
Suplimentar intr-o apa calda in exces se supradezvolta o multitudine de bacterii si micro organisme de substrat dar si in masa apei, cu dar si fara legatura cu excrementele amurilor, bacterii mari consumatoare de oxigen si generatoare de nitrati/nitriti. In plus vara apetitul stiucilor e bine domolit de cantitatea mare de puiet existenta in balta la discretia dintoaselor care se ghiftuiesc permanent cu eforturi minime, nalucile trezindu-le mai greu si mai putin intens interesul si agresivitatea.
Primavara dar si toamna stiucile isi intensifica activitatea si atacurile pe naluci deseori sunt si mai numeroase dar si mai agresive, o consecinta directa a unei oxigenari superioare a apei ca urmare a unei temperaturi mult mai reduse a apei, dar si ca urmare a unei concurente crescute la mancare a dintoaselor din aceasta perioada. Probabil adevarul este undeva la mijloc ...