Consultare publica ANPA - material (partea I)

[Bass Assassin]

Nu spune nimeni ca vrea eradicarea braconajului , la ora actuala ...nu cred ca este cineva in masura sa o faca , dar sa se mai diminueze , cred ca nu este o cerinta fantasmagorica .
Si pe langa braconaj este si problema de mentalitate , cum sa-i ceri unui "sacosar" sa elibereze puietul ,cand toata viata lui a prins peste de la 10g in sus ?
Daca ii intebi care este dimensiunea legala si cate kg au voie sa retina la o iesire ,o sa ai mari surprize ... si atunci nu trebuie sa ne mai mire ca pestele din apele publice este din ce in ce mai putin
Toti ati venit cu propuneri bune , dar educatia pescarului cine o face ?

[miyagi]

Daca ii intebi care este dimensiunea legala si cate kg au voie sa retina la o iesire ,o sa ai mari surprize ... si atunci nu trebuie sa ne mai mire ca pestele din apele publice este din ce in ce mai putin
Toti ati venit cu propuneri bune , dar educatia pescarului cine o face ?[/quote]


Am incercat si eu si m-am lasat pagubas. Deocamdata.
Nu e vorba doar de braconieri ci de intreg sistemul. N-ai carui organ sa sesizezi dintr-o data. Trebuie multa munca de documentare inaintea unui demers, iar cand expui un material ca sa ai reusita trebuie sa-l acoperi din toate punctele de vedere. Adica sa mergi la sigur cu el.
Fane imi vorbea intr-un mp la inceput de "corul de cassandre". Cam asa suntem si noi si nu numai asociatiile. De-asta isi face toata lumea de cap ca daca discutam nu stim sa avem si initiative. Daca se ridica vreun Don Quihote in mod sigur apare alt breslas sa-i spuna sa stea jos ca plictiseste audienta.
N-o sa reusim nimic daca nu suntem uniti si nu ne sustinem reciproc sau nu intreprindem actiuni colective. Prin natura meseriei mele nu pot da idei, dar ele exista. Vedeti miscarile agricole ale Frantei din ultimii ani .

[miky]

dar educatia pescarului cine o face ?

Aplicarea legii ! ! !

[cezar.ch]

Astazi, 15 noiembrie 2011 la ora 9,30 am expediat la ANPA punctul de vedere al pescarilor recreativi de pe forumul nostru.
Inainte de a-l expedia, l-am corectat conform ultimelor scrieri ale domnilor miky si nucus, privind pastravul curcubeu.

Va voi tine la curent cu evolutia lucrurilor. Imediat ce voi avea un feed-back va voi informa in amanunt.
Apoi voi considera misiunea mea incheiata (in legatura cu acest subiect).

[cezar.ch]

Iata si textul final :

Comunitatea practicanţilor pescuitului în scop recreativ/sportiv de pe site-ul răpitori.ro, în exercitarea drepturilor conferite de Legea nr.52/2003 privind transparenţa decizională în cadrul administraţiei publice, în urma unui amplu proces de consultare iniţiat în rândul miilor de utilizatori, exprimă următorul:



PUNCT DE VEDERE

privind condiţiile de practicare a acestei forme de pescuit, în scop de plăcere şi destindere în cadrul natural generos oferit de ţara noastră.

1. În legătură cu forma de pescuit practicată de marea masă a pescarilor, în scop recreativ, considerăm absolut necesară o atentă delimitare a pescuitului recreativ, denumit în mod tradiţional şi sportiv, iar mai recent, recreativ/sportiv..
Aici se impune observaţia ca această denumire s-a făcut, cu foarte mult timp în urmă, din nevoia practică a unei distincţii clare între abordările privind pescuitul exercitat în mod profesional, cu scop comercial şi pescuitul de plăcere, cu mijloace tehnice adaptate acestui stil de pescuit.
Evoluţiile din ultimele decenii, cu deosebire dezvoltarea unei ramuri competiţionale a pescuitului sportiv, de dimensiuni atât interne, cât şi internaţionale, impun cu necesitate anumite clarificări.
În acest sens, propunem ca pescuitul practicat în scop recreativ să fie denumit în continuare pescuit recreativ, iar pescuitului practicat în scop competiţional, în vederea stabilirii unor ierarhii sportive, la nivel local, naţional şi internaţional să-i fie rezervată denumirea de pescuit sportiv.

2. În legătură cu permisele de pescuit, propunem, în vederea eliminării unor confuzii care se pot crea între pescari în legătură cu natura taxelor legate de pescuit, consacrarea în textul Ordinul Ministrului privind condiţiile pescuitului recreativ în anul 2012 a următoarelor aspecte:

a) permis naţional - Permisul emis de ANPA conform OUG 23/2008 completată cu L 317/2008 actualizată, cu valabilitate pe întreg teritoriul ţării si care sa se poată achiziţiona de la sediile ANPA, asociaţiile autorizate, oficiile poştale, benzinării sau alte instituţii de utilitate publică, nominalizate de ANPA în acest sens. Deţinerea Permisului National ANPA este obligatorie pentru orice pescar recreativ.
Permisului Naţional este valabil pentru un an calendaristic, iar cuantumul acestuia să rămână neschimbat în raport cu cel din anul 2011..
Comunitatea pescarilor recreativi solicită ANPA să depună diligenţele necesare punerii în circulaţie a Permiselor Naţionale încă de de la începutul lunii ianuarie, pentru a crea condiţiile necesare exercitării pescuitului recreativ în condiţii de deplină legalitate.

b) permis zonal - tariful pe care pescarul recreativ îl plăteşte administratorului unei zone de pescuit atribuită pentru o perioadă de pescuit definită în timp. Permisele zonale pot avea valabilitate anuală, lunară, săptămânală sau pentru o singură zi. Permisul zonal este obligatoriu pe zonele atribuite şi este valabil numai însoţit de Permisul Naţional.
Până pe data de 31 ianuarie, asociaţiile care percep taxe corespunzătoare permiselor zonale să prezinte ANPA un Raport detaliat în legătură cu modul cum au fost cheltuite sumele încasate în contul permiselor zonale în anul precedent, evidenţiind pe bază de documente cheltuielile legate de paza zonei, populare şi efectuarea de amenajări dedicate pescuitului recreativ.

c) reciprocitatea
Propunem ca textul OM să fie permisiv, în sensul încurajării negocierii de reciprocităţi sau parteneriate , îndeosebi de către de asociaţiile care au în administrare tronsoane sau zone ale aceleeaşi ape publice. Condiţiile de practicare a pescuitului recreativ, pe baza negocierii unor astfel de reciprocităţi sau parteneriate, să fie aduse la cunoştinţa ANPA şi sa figureze pe site-ul instituţiei, într-o rubrică specială.

3. Administrarea apelor naturale
Competenţa administrării resursei piscicole să rămână în continuare la ANPA.
În condiţiile delegării de către ANPA a dreptului de administrare către alte persoane juridice, această operaţiune să fie făcută în condiţii de deplină transparenţă şi cu respectarea principiului de liberă concurenţă. Competenţele, drepturile şi obligaţiile asociaţiei căreia i se atribuie apa publică să fie riguros reglementate, iar ANPA să vegheze la respectarea acestora.
În legătură cu apele publice rămase neatribuite în urma procedurilor instituie de Ordinul 15/2011, propunem următoarele:

a) Dunărea, pe tot sectorul românesc să-şi păstreze în continuare statutul de apă publică neatribuită, iar administrarea să revină în continuare ANPA, în parteneriat cu autorităţile publice riverane.
Dunărea să fie dedicată exclusiv pescuitului recreativ, cu excluderea oricăror forme de pescuit comercial, cu excepţia:
- pescuitului scrumbiei, strict în perioada stabilită de ANPA, separat pe zone şi cu uneltele de pescuit admise de lege, avizate de inspectorii zonali ANPA înaintea începerii perioadei admise pentru pescuitul acestei specii. Reţinerea şi valorificarea altor specii cu ocazia pescuitul declarat la scrumbie să fie considerate acte de braconaj şi să fie sancţionate conform legii.
- pescuitului în scop ştiinţific şi în vederea capturării de reproducători vii, în condiţiile stabilite de lege

b) Apele interioare neatribuite.
- Având în vedere situaţia create în urma neatribuirii unor zone de pescuit recreativ, propunem ca până la apariţia unei Strategii Naţionale privind administrarea si conservarea resurselor acvatice vii din apele naturale interioare precum si conditiile de practicare a pescuitului recreativ pe teritoriul tarii, acestea să-şi păstreze regimul actual de “ape libere”.
- Dacă ANPA va organiza în viitor proceduri de reatribuire, acestea să ţină seama de realităţile zonei, iar în situaţia existenţei mai multor solicitanţi, să se evite instituirea unui cvasi-monopol al unei singure asociaţii. La atribuire să se ţină seama atât de aspectele cantitative (număr de membri), cât şi de cele calitative ale activităţii asociaţiilor, în special cele legate de populări şi combaterea braconajului.

c) Apele de munte

- Romsilva să administreze prin protocol de delegare apele de munte; administrarea sa se facă direct de unităţile silvice sau prin parteneriate încheiate de Romsilva cu asociaţiile de pescari recreativi interesate.
- Pescuitul în apele de munte să se facă în baza permisului naţional (emis de ANPA) şi a permisului zonal (tarif de acces) emis de Romsilva sau de parteneriatele Romsilva-asociaţii de pescari.
- ANPA să publice pe site-ul propriu lista zonelor de pescuit din apele de munte administrate direct de unităţile Romsilva şi a zonelor de pescuit administrate de parteneriatele Romsilva-asociaţii de pescari.
- ANPA să publice pe site-ul propriu tarifele de acces percepute de Romsilva sau de parteneriatele Romsilva cu asociatiile de pescari.
- delimitarea clară a zonelor de pescuit considerate ape de munte şi afişarea integrală pe site-ul ANPA a listei cuprinzând aceste ape.
- Propunem extinderea sezonului de pescuit la salmonide astfel încât:
- pescuitul pastravului indigen şi fântânel să fie permis între 1 aprilie - 1 octombrie
- pescuitul lipanului şi a păstrăvului curcubeu sa fie permis intre 1 (sau 15) iunie - 31 decembrie
din următoarele considerente:

A.- boiştea la pastrav indigen şi fântânel are loc in lunile octombrie, noiembrie şi decembrie
- boiştea la lipan şi păstrăv curcubeu are loc în aceeasi perioada cu prohibiţia la ciprinide şi la speciile colinare şi de ses

B. - prezenţa pescarilor recreativi, cu permis şi in condiţiile respectării legii, este de
dorit pe apă, lipsa acestora încurajând braconajul pe toată perioada de prohibitie
actuală (adică 8 luni/an). Considerăm că prezenţa pescarilor recreativi în zonele de
pescuit constituie un factor de descurajare a actelor de braconaj.

C. - măsura interzicerii totale a pescuitului unei specii, cum a fost anul asta la lipan,
cum e de zeci de ani la lostriţă, nu a dat niciodata rezultate. În consecinţă,considerăm
singura măsură rezonabilă o consituie intensificarea activităţii de pază şi înăsprirea
sancţiunilor aplicate braconierilor
Exemplu: lostriţa care de mai bine de 30 de ani e în totală interzicere la pescuit şi
totusi efectivele nu se regenereaza .

d) Delta Dunării

Pescarii recreativi, în marea lor majoritate împătimiţi ai pescuitului în Deltă, au luat notă de recentul transfer de responsabilitate de la ANPA către administraţia ARBDD, dar au constatat, în mod direct, incapacitatea acestei instituţii de a gestiona problema pescuitului recreativ şi de a aduce valoare adăugată domeniului.
Apreciem că, în afara unor contribuţii de natură stiinţifică, prin studii şi rapoarte de specialitate, ARBDD nu s-a dovedit capabilă să aplice prevederile actelor normative pe care le-a promovat, nu a reuşit să se organizeze nici până acum în mod corespunzător administrării acestui patrimoniu natural unic în Europa.
În primul rând, nu s-a reuşit o bună gestionare a problemelor legate de pescuitul comercial şi de protejarea resursei piscicole, iar atribuţiile legate de pescuitul recreativ a surprins nepregătită această instituţie.

4. Paza apelor publice, controlul si constatarea infracţiunilor şi a contravenţiilor

Problema pazei şi a combaterii braconajului constituie, în opinia pescarilor recreativi, una dintre principalele cauze (daca nu cumva cea mai importantă) a deteriorării evidente a condiţiilor de practicare a activităţii de pescuit sportiv.
Dacă, sub unele aspecte, intervenţia omului a fost generată de nevoi sociale şi de adaptare la nevoile unei societăţi moderne, ale unei economii mereu în căutare de noi resurse economice (în principal pe plan energetic şi agricol), cu consecinţe colaterale deosebit de nefavorabile ecosistemelor naturale, inclusiv a celor care includ resursa piscicolă, sunt şi alte situaţii în care intervenţia omului se produce în mod brutal şi fără discernământ, de cele mai multe ori ilicit (sub forma braconajului piscicol).
Braconajul, deşi este asezat de lege în rândul infracţiunilor pedepsite cu ani grei de închisoare şi cu confiscări de bunuri direct utilizate în săvârşirea acestor fapte, a căpătat proporţii cu adevărat catastrofale, iar resursa piscicolă, foarte puţin sau deloc apărată, se află într-un mare declin, din ce în ce mai vizibil de la an la an.
Faţă de această situaţie, considerăm că este datoria autorităţii publice responsabile, în principal a ANPA, să acţioneze împreună cu autorităţile publice abilitate pentru aplicarea legilor, protecţia patrimoniului public, constatarea abaterilor de orice natură şi aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege.
În consecinţă, facem un apel hotărât către conducerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură pentru a se implica mai mult în acţiunile de protecţie a resursei piscicole din apele publice.
Propunem în acest sens :
- ANPA să înfiinţeze şi să definească noţiunea şi calitatea de Inspector delegat ANPA .
Acesti inspectori delegaţi să fie acreditaţi pe bază de voluntariat, din rândul membrilor
asociaţiilor de pescari recreativi, care vor să se implice, solicitarea acreditarii urmând a fi facută în scris de asociaţiile respective, pe baza unui set de criterii stabilite de către
ANPA. Aceşti inspectori delegaţi nu vor fi remunerati şi vor avea atribuţii şi competenţe doar in direcţia controlului desfasurarii pescuitului recreativ şi al constatării actelor de braconaj, alături de organele de control abilitate.
- negocierea şi semnarea unui Protocol de parteneriat şi colaborare între ANPA şi structurile responsabile ale Ministerului Administraţiei şi Internelor şi ale Ministerului Mediului, prin care acestea să fie obligate să intervină direct şi eficient atunci când se semnalează acte de braconaj.
- în cadrul dosarelor privind braconajul care sunt instrumentate de organele în drept, ANPA să se constituie parte civilă şi să solicite recuperarea prejudiciilor de la persoanele vinovate
- înfiinţarea unui număr telefonic de urgenţă, funcţional 24 ore din 24 în toate reţelele de telefonie, unde să poată fi sesizate în timp real actele de braconaj.
Experienţa ultimilor ani dovedeşte că apelurile la numărul general de urgenţă 112 nu au efectul scontat.
- atât ANPA, cât şi celelalte instituţii publice cu atribuţii în domeniu, să fie mult mai prezente pe teren, să desfăşoare acţiuni de prevenţie şi descurajare a faptelor cu caracter infracţional
- structurile MAI din teritoriu sa colaboreze strâns cu pescarii recreativi, inclusiv prin stabilirea unor raporturi de voluntariat, prin care pescarii sportivi să sprijine, în limitele legii, activitatea de aplicare a măsurilor legale.


Comunitatea pescarilor recreativi de pe site-ul rapitori.ro


Doamne ajuta !

[anem]

acum ramane sa speram ca se va si intampla ceva ...

[kzoli]

... Ar fi bine si un articol despre obligativitatea pastrarii locului de pescuit "curat" si interzicerea pescuitului in locuri "poluate cu deseuri de orice fel" atet pe cursurile raurilor cat si pe incinte...(daca pescarul vrea sa "folosesca" locul respectiv, sa faca curat prima data, altfel in timpul controlului nu poate sa zica ca nu el a facut mizeria si sa primeasca o amenda si pentru poluare) aici ma refer mai ales la peturi si alte minuni care se gasesc peste tot din pacate... stiu ca aceasta va naste polemici mai ales in randul pescariilor la spinning...dar merita o incercare...

[Dady]

Consider ca:
1- ANPA, parte a Min. Agriculturii, este anormal incarcata de raspunderi.
Ca atare, aceasta structura trebuie sa se ocupe de pescuitul industrial, de acvacultura. Adica, sa faca ceea ce trebuie facut pt. ca Romania sa absoarba fondurile europene in vederea dezvoltarii productiei de peste de calitate, si tot ce decurge din aceasta activitate de domeniul PRIVAT.
2- Activitatea de pescuit recreativ sportiv sa se desfasoare in interiorul asociatiilor- cluburilor. Pescuitul in interiorul asociatiilor sa se desfasoare fie ca pasiune fie ca si competitie, aceasta forma de organizare non guvernamentala va fi pepiniera competitionala care va asigura baza cluburilor.
Cluburile trebuie sa fie entitati private care au ca destinatie nivelul superior selectat, sponsorizat si limitat de catre personalitatea juridica care l-a infiintat.
3- Rezerva piscicola vie din domeniul apelor publice sa fie administrata de acelasi administrator al apelor romane, adica Min. Mediului.
4- Referitor la activitatea de pescuit sportiv deja exista legiferat in legea 400/27.12.2005.
5- Min. Mediului prin Administratia Apelor Romane este administrator al proprietatii publice. Ca atare trebuie sa administreze si rezerva piscicola din apele naturale ale domeniului public.
6- Dreptul de pescuit pe intreg teritoriu tarii il confera simpla chitanta rezultat al platii catre Min. de Finante, la trezoreriile locale, a contributiei stabilite prin lege pt. ca pescarul sa aibe dreptul de a accesa apele naturale ale domeniului public de pe intreg teritoriul tarii.
7- Administratorul propietatii publice a resursei acvatice vii, Min. Mediului, sa elibereze vignete pe zone de administrare, ape munte, ape colinare, ape ses, delta si mare.
8- Vignetele vor fi lipite pe dosul chitantei de la trezorerie si vor conferii dreptul pescarului de a accesa atat apele domeniului public cat si rezerva piscicola din zona respectiva.
9- vignetele vor fi eliberate de catre asociatiile de pescari - cluburi.
10- Asociatiile de pescari- cluburi, vor colabora cu Adm. Nat. Apele Romane, cu factorii responsabili de ocrotirea mediului si organele in drept sa exercite paza si control in acest domeniu, pe baza de protocol.
11- Asociatiile, nu sunt si nu pot fi nici administratori si nici gestionari ai unor bunuri de domeniu public, ele sunt ONG-uri si se pot ocupa de organizarea pescuitului sportiv, sesizare si consulting cu organele semnatare ale protocoalelor de colaborare.
12- Cluburile fiind de domeniu privat, pot fi propietari, gestionari, si administratori ai unor bunuri de domeniu privat.

[semlecangheorghe]

11- Asociatiile, nu sunt si nu pot fi nici administratori si nici gestionari ai unor bunuri de domeniu public, ele sunt ONG-uri si se pot ocupa de organizarea pescuitului sportiv, sesizare si consulting cu organele semnatare ale protocoalelor de colaborare.

A.N.P.A. a aruncat „pisica moarta„,adica „paza si protejarea resurselor acvatice vii„in „curtea„ beneficiarului resursei acvatice vii..Bine ar fi daca ar si explica concret cine este acest„beneficiar„,si ce se intelege prin „beneficiu„Ce se intelege prin„domeniu public„si ce se intelege prin„resursa acvatica vie„,si asta este tot domeniu public..??Pina cind o autoritate competenta nu clarifica aceste aspecte,ne invirtim in ceata..

[fanelul]

Felicitari domnule Cezar! Sa speram ca veti strapunge bariera delasarii bugetarilor de la anpa!